Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Arborii și primarii: Prieteni sau dușmani?

– Timișoara și Sibiu, soluții pentru salvarea copacilor –

În ciuda campaniei globale pentru salva­rea naturii, care impune chiar și guver­nu­lui României „direcții verzi”, în ne­nu­mărate locuri din țară, arborii din orașe sunt de-a dreptul măcelăriți sub directa supraveghere a primarilor. Când îți faci de cap, tăind arbori, uneori seculari, nu e doar o crimă contra na­turii, ci și a omului. Poa­te că ministerul me­diu­lui ar trebui să ia sub ocrotire directă și tezaurul verde al ora­șelor.

Războiul copacilor

Se poate și așa…

O stradă închisă, muncitori, utilaje grele, un ex­­ca­vator, o macara de 18 tone, care ridică cu rădă­cini cu tot un arbore de 12 metri înălțime și îl așează într-un camion, pentru a fi amplasat într-un parc. O adevărată desfășurare de forțe. „N-am mai văzut așa ceva în Timișoara!” s-au bucurat localnicii. N-am prea mai văzut așa ceva în Ro­mânia, aș spune. De ani buni, mulți primari ai co­munelor și orașelor noastre par a purta un război cu arborii, pe care îi ciuntesc și îi taie, atât din ignoranță, cât, mai ales, din interese financiare obscure. În unele orașe, precum Sibiul și Timi­șoa­ra, lucrurile acestea încep să se schimbe. „Când am aflat că șantierul de pe Calea Bog­dă­neștilor presupunea tăierea tuturor copacilor, am decis, împreună cu viceprimarul Ruben Lațcău, să salvăm arborii cu valoare dendrologică. Am pus pe hârtie un plan pentru extracția în sigu­ranță și mutarea lor într-un nou parc, pe care îl facem în zonă. Cel mai greu a fost cu teiul de 12 metri, care are o însemnătate aparte pentru unul din locuitorii din zonă, Florin Costin Ciocan”, a declarat noul primar al orașului, Dominic Fritz. Teiul acesta fusese plantat de familia Ciocan, atunci când se născuse fiica lor. Vestea că lucrările aveau să defrișeze arborii din zonă i-a întristat. Pentru ei, teiul era martor drag al familiei, așa că au scris pe aplicația mobilă a Primăriei un mesaj care, spre bucuria lor, și-a găsit ecou. Au început operațiunile de salvare. Teiul a fost strămutat într-un viitor parc, urmând să-i bucure și pe alții, cu umbra și aroma florilor lui.

Salvarea teiului din Timișoara

Sibiul se află și el pe lista selectă a orașelor ce se pot lăuda cu relocări de arbori. Atunci când primăria a demarat proiectul „Calea Dumbrăvii, prima arteră curată a Sibiului”, membrii „Aso­cia­ției pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu” au înțeles că există riscul ca unii copaci de pe traseu să fie tăiați, pentru a face loc benzii de­dicate transportului în comun și pis­telor pentru biciclete. Copacii fuseseră plan­tați în prima ju­mătate a anilor 2000. „Știam că în Eu­ropa occiden­ta­lă, de­fri­șarea nu mai este de mult timp o so­luție, și că se prac­ti­că muta­rea arbo­rilor, atunci când pro­­iecte noi fac imposibilă păstrarea lor în am­plasamentul inițial. Mai mult, în ultima perioadă, vedem exemple și în țară. Sunt administrații locale care au mutat arbori pentru a remobila anumite zone dedicate comunității și chiar și în Sibiu a­vem un astfel de pre­cedent. Un tei ma­tur, aflat ini­țial în curtea Bi­se­ricii Evan­ghe­lice, a fost mutat în­tr-o altă zonă a ora­șu­lui, pentru a se putea con­ti­nua lu­crările de re­abilitare. Există uti­laje, inclusiv în România, care dis­locă acești ar­bori, cu tot cu rădă­cină, și îi re­plan­­tează într-o altă zo­nă. Noi am considerat că o ast­fel de soluție, adoptată în cazul Căii Dumbrăvii, va arăta că Sibiul va avea în­tr-ade­­văr o stradă SMART și o ad­mi­­nistrație preocu­pa­tă să găseas­că cele mai mo­derne și mai efi­cien­te so­luții pen­tru comu­ni­ta­te”, a de­clarat preșe­dintele AIOS, Tu­dor Ște­fan Popa. După o serioa­să do­cu­mentare, echipa AIOS a con­tac­tat Primăria, au urmat câte­va în­tâl­niri cu repre­zen­tanții acesteia și ai firmei de cons­trucții ce a câștigat licitația pentru moder­nizarea arterei, la capătul cărora s-a stabilit că nici un arbore de pe Calea Dumbrăvii nu va fi sacrifi­cat. În urma discuțiilor, s-a găsit so­luția modifi­cării proiectului, astfel în­cât arborii de pe partea stân­gă a șoselei să fie păs­trați în ac­tualul ampla­sa­ment, iar în cazul ali­nia­mentelor care vor fi des­ființate, conform noului plan al ar­te­rei, ar­borii vor fi mutați într-o altă zo­nă, fiind replantați, astfel încât să își continue dez­voltarea nor­mală. Astfel, aproape 100 de arbori vor fi trans­plantați în alte locuri ale orașului, alți 200 urmând a fi plantați pe Calea Dumbrăvii pen­tru a păstra zona verde.

Măcelul de la Sinaia

Măcelul de la Sinaia

Într-o zi de primăvară, după ce zgomotul pre­lung al drujbelor s-a oprit, lo­cuitorii cartierului Platou din Sinaia au desco­perit că cei aproape 100 de fagi ce for­mau un adevărat zid de pro­tec­ție împotriva po­luării ve­nite de pe DN1 fu­seseră puși la pământ. Au­torul mă­celu­lui: Primăria ora­șului. Acei fagi sănătoși, aflați în pli­nă maturitate, păstrau con­trolul asupra ca­lității ae­rului și a poluării fo­nice, ocrotind de efectele no­cive ale tra­fi­cului intens, sute de fa­milii. De­fri­șa­rea s-a pro­dus fără ca lo­cui­torii ora­șu­lui să fie anun­țați, fără vreo dez­batere pu­bli­că, nici mă­car consilierii locali din opoziție nu fuseseră în­ști­ințați. Se pa­re că aceasta este o practică frecventă în orașul de la poala Bu­ce­gilor. În toam­na anului trecut, un alt pâlc de ar­bori, din ­fața Mă­năstirii Si­naia, a fost defrișat fă­ră vreo expli­cație. În cazul fagilor, motivația Primăriei a apărut ulterior de­fri­șării: „Fa­cem sens gira­to­riu!”. Punct pro­pus, punct ochit. Prac­tic, de acum înainte, tot zgo­motul și toată poluarea pro­ve­nită din tra­ficul rutier vor avea cale liberă spre locuitorii cartie­ru­lui. Ar­bo­rii urbani, în special cei maturi, au un rol uri­aș în via­­ța oră­șe­ni­lor. Așa cred și orop­siții locui­tori ai Sinaiei, care au umplut in­ternetul de ne­mul­țu­miri și proteste. Pentru că multe dintre ele au fost șterse de pe pagina oficială a primă­riei, vi le pre­zentăm aici.

„Toți copacii tăiați erau aco­lo de când noi eram mici. Copacii copilăriei noastre. Am crescut alături de ei. Frații noș­tri verzi și frumoși. Cum să-i tai?Erau parte din noi! Erau ai oamenilor! Ce-a făcut primăria e măcel sufle­tesc.”

„Era o bucurie când îi vedeai înfrunziți pri­mă­vara! Sau toamna, când căpătau culori aurii! Au rămas niște cioturi, în numele civilizației! Ne putem odihni pe ele, putem depăna amintiri!”

„Doamne, ce rău îmi pare de acei copaci! Era un peisaj atât de frumos! Acum totul este urât și trist! Mi-am trăit tinerețea, mi-am crescut copiii aici, în cartierul Platou!! Eram înconjurați de copaci și poieni atât de frumoase! Totul a fost distrus ! Mă podidesc lacrimile!”

„Sinaia este de câteva zile mai săracă și mai bol­navă. Peste 85 de pete albe au apărut pe plă­mânii ei, cei care asigurau un aer mai oxigenat”.

„Sinaia nu înseamnă doar «Perla Carpa­ți­lor», «stațiunea regală», tăblițe, Peleș, mănăs­ti­rea, Bucegi, Cotele 1400, 2000, bulevardul cen­tral cu terase și căsuțe cu artizanat, Parcul Di­mi­trie Ghica, schi, muzee, festivaluri – toate atribu­te­le folosite de primărie pentru sublinierea acti­vității turistice și formării unei imagini în vederea atragerii turiștilor. Sinaia înseamnă și câteva mii de locuitori ai cartierelor Izvor și Platou, pro­ba­bil cele mai aglomerate prin construcția blocu­ri­lor din ultimii ani. După un declin, în anii 2000-2010, numărul copiilor a crescut în Sinaia, apro­piin­du-se de cel al anilor ‘90. Oare n-au nevoie, și ei, de copaci? N-au nevoie de repere ale copi­lăriei, sprijin pentru toată viața? De ce să creas­că pe marginea unei șosele poluate până la su­fo­ca­re, în loc să se înfrățească, de mici, cu teii, cu bra­zii și cu castanii? Într-o lume care se stră­du­ieș­te să fie verde la nivel mondial, uciderea co­pa­­cilor din Sinaia este o crimă eco­lo­gi­că. Cineva ar trebui să plă­tească! Un arbore își atin­ge maturitatea în o sută de ani”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian