Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Vremea și sănătatea

– Ghid de bună purtare pentru oamenii sensibili la perturbările climaterice –

Foto: Shutterstock – 3

Când perturbațiile climatice devin o pro­blemă gravă de sănătate, când cu fiecare val de caniculă câteva mii de cardiaci ajung în spital sau mor în ambulanțe, când spitalele de psihia­trie se aglomerează cu oameni cărora vremea le de­reglează comportamentul, e nevoie să luăm măsuri. Meteosen­si­bilitatea nu mai este o glumă. Ne­pre­gă­tiți pentru acest fenomen, me­dicii și au­toritățile medicale inter­na­ționale au fost luate prin surprindere de acest „rău al veacului” ca­re afec­tea­ză, cu adevărat, popu­lația. Ce se poate face împotriva meteosensibilității? Răs­pun­sul la aceas­tă în­tre­bare nu ține de un medi­ca­­ment sau de un tratament standard, ci este indi­vi­dualizat pen­tru fie­care per­soa­nă în parte. Com­ba­te­rea meteo­sen­sibi­lității este foar­te diferită la o persoa­nă care su­feră de ischemie car­diacă, față de o persoa­nă care su­fe­ră de anxietate sau de probleme articu­la­re. De fapt, atunci când vorbim de această sensibilita­te, ceea ce in­teresează nu este variația climatică, ci „te­­renul” uman pe care această variație este resim­țită. Pentru că, dincolo de vremea care pare că o ia raz­na uneori, principala problemă suntem noi, cei care am devenit asemenea unei plante de seră, tot mai sensibili, în sens negativ, la ce se în­tâmplă în me­diul ambiant. Se poa­te face ceva împotri­va acestei „sen­si­bilități dobân­dite” la variațiile vre­mii? Cu sigu­ranță, da. Recomandările pe care vi le propu­nem sunt de mare ajutor.

1. Vremea și cardiacii

La bolnavii de ischemie cardiacă, meteosensibi­li­tatea se manifestă cel mai frecvent atunci când apar câmpurile de presiune atmosferică joasă, la schim­bă­rile bruște de temperatură, precum și în timpul ar­și­ței. Cea mai periculoasă pentru cardiaci este vre­mea ca­niculară, în special canicula pre­lungită, care face nu­meroase victime în fiecare vară. Crește riscul apariției crizelor de angină pec­to­rală, de aritmie, precum și riscul producerii de in­farct, cu consecințe adesea mortale.

Tratament: – Plimbări – se fac plimbări de măcar trei ori pe săptămână, în pas cât de vioi (așa încât inima să nu fie totuși soli­ci­tată în exces), dimineața, între orele 7 și 9.30, în parc, pe o stradă retrasă, cu pomi sau, dacă este po­sibil, în pădure. - Respirația contro­lată – presupune o inspirație și o expirație cât mai lente și pro­funde, folosind în­treaga capacitate pul­mo­nară. Zilnic este recoman­dat să se facă 50 de respirații complete succesive (în mai multe reprize), lente și regulate, cât mai relaxate, menite să stabilizeze ritmul cardiac, să creas­că în mod natural capacitatea de efort, să ajute la dobândirea unei stări de calm in­te­rior. – Alimen­tația va fi cât mai săracă în carne și grăsimi saturate (ulei rafinat, mar­ga­rină, grăsimi animale), fără al­cool și cât mai bogată în legume și fructe. – Ca plantă adap­­to­genă (care ajută sistemul cardio­vas­cular să se re­gleze rapid la schimbările vremii) se recomandă în mod special păducelul, calmant, anti-aritmic și vasodilatator co­ro­narian. Se admi­nistrează sub formă de tinctură, câte 3 lingurițe pe zi.

2. Vremea și depresia

În peste 50% din cazuri, de­clanșarea unei depresii este în le­gătură cu o peri­oadă climatică dificilă. Cel mai adesea, depresia se de­clanșează atunci când vre­mea se răcește, devine ume­dă și noroasă, când lu­mina își pierde din inten­sitate sau când vegetația moare. Depresia este foarte larg răspândită în rândul oa­me­nilor din zilele noastre, chiar dacă cei în cauză nu o numesc depresie, ci pur și simplu triste­țe prelungită, pesimism, indispoziție etc. De­presia în faze inci­piente sau mai puțin avansate se tratează foar­te bine cu ajutorul unor demersuri de adap­tare cli­matică. – Mersul în pas vioi în pădure sau pe malul unui lac, exercițiile făcute în aer liber au darul să determine secreția de neuro­trans­mițători care ajută la dobândirea unei stări de di­namism și optimism. – Mân­carea caldă, proaspătă, ceva mai bo­gată în calorii și suficient condi­mentată ajută de asemenea la depă­șirea paselor depresive in­duse de vreme. – Ca remediu pe termen lung, se reco­man­dă o combinație simplă, cu efecte excepționale: busuioc + sunătoare. Cele două plan­­te se macină cu râș­nița electrică de cafea, și pulberile obținute astfel se combină în proporții egale. Se administrează patru grame din preparatul obținut, de 3-4 ori pe zi, în cure de 2 luni, cu 10 zile de pauză.

3. Vremea și insomnia

Tra­ta­mentele contra insomniei la meteosensibili sunt dife­rențiate, în funcție de factorii climatici care con­duc la apariția tulburărilor de somn:

* Insomnia produsă de temperaturile ridicate – in­tern, se administrează cu jumătate de oră îna­inte de culcare o cană cu infuzie combinată de salvie și de mentă. Acest remediu are efecte răcoritoare și anti-su­dorifice, eliminând trans­pi­rația nocturnă abun­dentă, care duce la trezirea în tim­pul nopții. Dacă aerul în ca­mera de somn este prea cald, atunci este recoman­dată o primă repriză de relaxare sau chiar de somn scurt (maxi­mum o oră) în aer liber, pe balcon, pe tera­să sau în alt loc propice. O altă solu­ție este aerul con­diționat, cu con­diția ca acesta să fie pus în func­țiune cu 5 ore înainte de culcare, pentru a răci camera, așa în­cât în mo­mentul som­nului aparatul să poată fi oprit, pentru a nu produce alte probleme de sănătate.

* Insomnia produsă de presiunea atmosfe­rică scăzută – un leac ale cărui virtuți au fost adesea constatate în practică este respirația abdominală profundă (care folo­sește lobii inferiori ai plămâ­nilor), câte 30-50 de exe­cu­ții înainte de culcare. Se pare că respirația abdo­mi­nală făcută lent, regulat și silențios (fără zgomot), este foarte efici­entă pentru calmarea psihicului, ce de­vine foarte surescitat în timp ce presiunea at­mo­sfe­ri­că este scăzută și produce insomnie. Suplimentar, îna­­inte de culcare, se consumă o cană de infuzie com­bi­nată de sună­toare și talpa-gâștei – două plante cal­man­­te foarte bune, care vor induce un somn lin și profund.

* Insomnia produsă de inten­sificările vântului – se tratează foarte bine cu un masaj blând, făcut cu ulei de măsline sau cu o cremă hidratantă. Se prac­­tică înainte de cul­care. Foar­te eficien­tă este și relaxarea pe un fond so­nor liniștitor, cum ar fi cel al mu­zicii terapeutice (gă­siți acum CD-uri în toate magazinele de mu­zică spe­cia­lizate) ce con­ține zgo­mote din natură: susur de iz­vor, foșnet de frunze, ciripit de păsări etc. Camera de somn va fi aro­matizată cu ulei volatil de lavandă.

* Insomnia produsă de turbulențe atmosfe­rice – exis­tă persoane la care in­som­nia este un mijloc de aver­ti­zare a orga­nismului pentru perturbări cli­ma­te­rice, cum ar fi furtunile, căderile masive de precipitații etc. În cazul acestui tip de insomnie, se recomandă un tratament simplu, cu tinctură de valeriană (Valeriana officinalis), din care se iau 1-2 lingurițe înainte de cul­care. Suplimentar, se re­comandă aromatizarea ca­merei de somn cu ulei volatil de brad sau de pin.

4. Vremea și migrena

Cel mai adesea, migrena apare atunci când se ma­ni­­festă câmpu­ri­le de presiune atmosferică scă­zu­tă, pre­cum și atunci când este vânt și frig. – Pe ter­men me­diu și lung, un tratament foarte bun este cel prin acu­punc­tură, 10-12 șe­dințe de echi­li­brare ener­getică prin această stră­veche metodă de medicină chi­neză fiind un ade­vă­rat antidot con­tra durerilor de cap și feno­menelor conexe ce apar la meteosensibili. – Dintre plan­­tele adaptogene, rezul­tate re­mar­cabile se obțin prin con­su­marea infuziei calde, îndulcite cu miere, de roi­niță, care are efec­te cal­mante și an­tinevral­gice. – Un alt remediu foarte bun este obli­gea­na, administrată sub formă de pulbere, câte 3 lingu­rițe rase pe zi. Este foarte efi­ci­en­tă, mai ales atunci când mi­grena este declanșată de câm­pu­rile de pre­siune atmosferică scăzută. – Atunci când migrena este produsă de frig și vânt (are aspect de nevral­gie), rezultate foarte bune se obțin cu un tra­ta­ment popular simplu: un săculeț de pânză se umple cu sare cât de caldă se poate suporta, care apoi se apli­că pe zona dureroasă, menținându-se până ce dure­rea este eliminată. – Dacă migrena este corela­tă cu pro­ble­me bi­liare (vezica biliară este la unele persoane neaș­tep­tat de sensibilă la condițiile cli­matice) se ad­mi­nis­trează patru doze a câte 50 de picături de tinc­tură de pelin.

5. Vremea și nevralgia sciatică

Nevralgia sciatică este una din afecțiunile ale că­rei declanșări sunt strict legate de vreme. Cel mai ade­sea, crizele apar atunci când afară se răcește și este vânt. Un alt factor agravant este umezeala atmo­sfe­rică. – Prevenirea crizelor de sciatică se face cu aju­torul gimnasticii medicale, în care se are în vedere co­rec­tarea poziției coloanei vertebrale, învățarea pozi­țiilor și mișcărilor adecvate pentru căratul și ridicarea greu­tă­ților, dezvoltarea mus­cula­turii spatelui și a celei abdominale. – Și în cazul acesta, pentru combaterea durerilor scia­tice, un re­me­diu rapid și sigur este acupunctura, fă­cută de un medic specialist. – Un tratament popular, cu efec­te foarte bune în crizele de sciatică provocate de vreme, este și urzicarea. Se face cu frunze proas­pete de urzică, aplicate direct pe pielea de pe zona dureroasă, vreme de 1-3 minute, după care spatele se acoperă cu un material călduros, din lână. – Un remediu bun pentru zilele cu vânt rece și puternic este plasturele cu rădăcină de ghimbir, tăiată felii sub­țiri și aplicată vreme de 1-3 ore pe pielea din zo­nele dureroase, cu ajutorul unei benzi adezive.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian