Apocalipsa albinelor și Ministerul Agriculturii

Pe hârtie, România stă bine, se aliniază le­gis­lației europene. În practică, politicienii gă­sesc por­tițe pentru a o fenta, chiar dacă asta atrage rezultate dezastruoase pentru mediu și, implicit, pentru ro­mâni. De pildă, după ce au văzut că folo­sirea unor pesticide în agricultura intensivă a avut un impact uci­gător asupra albinelor și a celorlalte insecte po­lenizatoare, țările vestice au interzis folosirea celor mai nocive dintre ele. În România, e invers în fiece an. Ministerul Agriculturii dă câte o derogare de ur­gență, prin care permite folosirea aces­tor substanțe toxice, fără nicio respon­sabi­li­tate. De ce să facă din miere un brand de țară, când românii pot pune pe ma­să o miere de cea mai proastă calitate, adu­să cu vaporul din Chi­na? În acest moment al apo­ca­lipsei mondiale a in­sec­telor, po­liticienii ro­mâni dau semnalul ata­cului fa­tal asu­pra lor, iar când dezastrul va de­veni imi­nent, ni se va spune că este un fapt natural. Daniel Cons­tantin, Achim Iri­mescu, Petre Daea și, mai nou, Adrian Ches­noiu sunt miniștrii care au sem­nat, din 2014 încoace, derogări pentru folosirea pes­ticidelor aflate pe lista neagră europeană în cultu­rile de floarea-soarelui din România. Scuza actua­lului ministru, cum că așa au vrut fermierii români, este falsă. „Fermierii mici și mij­locii care reprezintă majoritatea covâr­șitoare a fer­mierilor din Ro­mânia nu folosesc neonico­tinoide și nu au solicitat Minis­terului autori­zarea acestora în România. În fapt, doar o ca­tego­rie ex­trem de limi­tată de fer­mieri, res­pectiv ma­­rii fer­mi­eri, a lu­at parte la dis­­­cu­țiile cu Mi­nis­terul pe acest su­biect. Aso­cia­ția Eco Ru­ralis, care re­pre­zintă în pre­zent peste 17.000 de mem­­bri, fermieri de fa­mi­lie, mici și mij­locii din Româ­nia, se opu­ne ferm utilizării neoni­co­tinoidelor, pe con­siderente de să­nă­tate, de mediu, economice și de securitate ali­men­tară. Con­tra­zicem, astfel, orice declarație care pre­tinde că «fermierii» solicită auto­rizarea neo­nico­ti­noidelor”, declară pre­ședintele Eco Ru­ralis, Szocs Boruss Miklos Attila. „Vestea despre re­lua­rea derogării la floa­rea-soarelui din 2022 pro­duce o imensă frus­tare și deznădejde, căci ea anu­lează progresele realizate de România în ul­timii doi ani și speranța de intrare în norma­litate, pla­sând țara noastră pe coor­donate ce o scot din rân­dul statelor respon­sabile față de albine și de mediu. Ne referim la otrăvirea lentă dar sigură a solului, apelor și aerului României, la afectarea pe termen lung a biodiversității și periclitarea sănătății cetă­țenilor.” Mircea Ciocan, președintele ROMAPIS, comple­tează: „Neonicotinoidele afec­tează grav albinele și ceilalți polenizatori din natură. Dezas­trul eco­logic produs de chimizarea aberantă a agri­culturii este evident. Insectele se află la baza lanțurilor trofice, dispariția lor echivalează cu extincția vieții pe Pământ. Este trist și pare ireal că an de an, Ministerul Agri­culturii anulează in­terdicții ale UE menite să con­ducă la o viață mai bună pentru cetățenii Euro­pei”.

Un gol în inima Timișoarei

Mulți timișoreni vor traversa Piața Libertății, cu un nod în gât, căci unul dintre copacii emblematici din centrul ora­șului nu se va mai afla în locul bine știut. Iar faptul că din trunchiul său va fi realizată o „operă de artă” nu-i va încălzi prea tare. Dintre cei doi ste­jari sădiți cu fast în data de 1 mai 1923, cu ocazia vizitei Re­ginei Maria și a Regelui Ferdinand, unul s-a uscat definitiv, iar ce­lălalt are mari probleme. O analiză recentă arată că tăierea rădă­cinilor în timpul lucrărilor de modernizare a pieței a însemnat lo­vi­tura de grație adusă stejarului. Timișorenii au criticat, în nu­meroase rânduri, toaletările agresive ce au dus la uscarea multor copaci, în administrația fostului pri­mar, Nicolae Robu. Dar crima nu pri­vește doar Timișoara. Zeci de mii de arbori au pierit în ora­șele României sub drujbele unor primari și adminis­trații, interesate doar de con­trac­tele one­roase cu firme de casă, lă­sân­du-și locu­i­torii să res­pire un aer mai po­luat și pra­dă caniculelor de vară. Une­le ora­șe, pre­cum Focșani, Iași, Craiova, Curtea de Argeș continuă răz­­boiul con­tra copacilor, altele, sub noi ad­­mi­nis­­trații, promit schimbarea. În Bucu­­rești, din primă­vara anului trecut, druj­bele au tăcut, prin interdicția directă a pri­­marului Nicușor Dan. Revenind la Ti­mișoara, pri­marul Dominic Fritz a pro­pus un plan de plantare a unor co­paci de mari di­mensiuni în Piața Libertății, de refacere a unor parcuri și spații verzi.

Aer mai curat la Brașov

Vești bune vin de la Brașov, acolo unde Primăria a făcut ceea ce ar trebui să facă fiece administrație inte­re­sată de sănătatea cetățenilor. A investit într-un sistem de monitorizare a calității aerului. La o primă vedere, lo­cația aflată la poa­lele Tâm­pei, în buza pădurii – ar tre­bui să le asigure lo­cuitorilor săi un aer curat, însă zona in­dustrială, traficul și perime­trul redus al spa­țiilor verzi din interior fac din Brașov o urbe ce are nevoie să ia măsuri contra po­luării. Anunțul imple­mentării a 17 noi sta­ții ce se vor alătura celor 12 deja ins­ta­late în Brașov vine la foarte scurt timp după ce Primăria din Ploiești declarase acest oraș primul municipiu din România ce deține un sistem propriu de monito­ri­zare a cali­tății aerului. De lăudat faptul că cele mai multe stații au fost amplasate în spațiile școlilor și liceelor acestui oraș atât de greu încercat în ceea ce privește polua­rea, Ploieștiul. „Când vorbim de ca­lita­tea aerului, vor­bim despre cât de sănă­toși vom fi noi și copiii noștri peste câțiva ani”, a spus primarul Brașovului, Alin Coliban. Desi­gur, stațiile nu vor re­zolva problema po­luării, dar acesta este primul pas pe care statul român nu a vrut să îl facă, anume: să recu­noască problema și să o stu­dieze.

Tot la Brașov, cetățenii au luptat pe cont propriu pentru aerul pe care îl res­piră și au obținut o vic­torie importantă. Deși nu ar fi trebuit să funcționeze nici măcar un minut, o stație de asfalt ridicată în cartierul Bartolomeu a poluat la greu, timp de ani de zile, obținând avi­zele necesare de la Agenția pentru Pro­tecția Me­diu­lui. Du­pă ce au tri­mis sesi­zări și pe­tiții nebă­gate în sea­mă, mai mulți locu­itori din zonă au ac­țio­nat în judecată și, după un an, au găsit drep­ta­tea. Curtea de Apel Brașov a decis că Pri­mă­ria și ANPM nu mai au dreptul să emi­tă firmei „Fincodrum” autorizația de me­diu. Pare o treabă de elementar bun simț, însă România este plină de astfel de fir­me ce fac profit otrăvind populația, sub privirea blajină a autorităților. Din acest motiv, victoria bra­șovenilor devine de în­semnătate na­țională și le poate ins­pira și altor comu­nități curajul și datoria de a lup­­ta pentru aer curat.