Pe hârtie, România stă bine, se aliniază legislației europene. În practică, politicienii găsesc portițe pentru a o fenta, chiar dacă asta atrage rezultate dezastruoase pentru mediu și, implicit, pentru români. De pildă, după ce au văzut că folosirea unor pesticide în agricultura intensivă a avut un impact ucigător asupra albinelor și a celorlalte insecte polenizatoare, țările vestice au interzis folosirea celor mai nocive dintre ele. În România, e invers în fiece an. Ministerul Agriculturii dă câte o derogare de urgență, prin care permite folosirea acestor substanțe toxice, fără nicio responsabilitate. De ce să facă din miere un brand de țară, când românii pot pune pe masă o miere de cea mai proastă calitate, adusă cu vaporul din China? În acest moment al apocalipsei mondiale a insectelor, politicienii români dau semnalul atacului fatal asupra lor, iar când dezastrul va deveni iminent, ni se va spune că este un fapt natural. Daniel Constantin, Achim Irimescu, Petre Daea și, mai nou, Adrian Chesnoiu sunt miniștrii care au semnat, din 2014 încoace, derogări pentru folosirea pesticidelor aflate pe lista neagră europeană în culturile de floarea-soarelui din România. Scuza actualului ministru, cum că așa au vrut fermierii români, este falsă. „Fermierii mici și mijlocii care reprezintă majoritatea covârșitoare a fermierilor din România nu folosesc neonicotinoide și nu au solicitat Ministerului autorizarea acestora în România. În fapt, doar o categorie extrem de limitată de fermieri, respectiv marii fermieri, a luat parte la discuțiile cu Ministerul pe acest subiect. Asociația Eco Ruralis, care reprezintă în prezent peste 17.000 de membri, fermieri de familie, mici și mijlocii din România, se opune ferm utilizării neonicotinoidelor, pe considerente de sănătate, de mediu, economice și de securitate alimentară. Contrazicem, astfel, orice declarație care pretinde că «fermierii» solicită autorizarea neonicotinoidelor”, declară președintele Eco Ruralis, Szocs Boruss Miklos Attila. „Vestea despre reluarea derogării la floarea-soarelui din 2022 produce o imensă frustare și deznădejde, căci ea anulează progresele realizate de România în ultimii doi ani și speranța de intrare în normalitate, plasând țara noastră pe coordonate ce o scot din rândul statelor responsabile față de albine și de mediu. Ne referim la otrăvirea lentă dar sigură a solului, apelor și aerului României, la afectarea pe termen lung a biodiversității și periclitarea sănătății cetățenilor.” Mircea Ciocan, președintele ROMAPIS, completează: „Neonicotinoidele afectează grav albinele și ceilalți polenizatori din natură. Dezastrul ecologic produs de chimizarea aberantă a agriculturii este evident. Insectele se află la baza lanțurilor trofice, dispariția lor echivalează cu extincția vieții pe Pământ. Este trist și pare ireal că an de an, Ministerul Agriculturii anulează interdicții ale UE menite să conducă la o viață mai bună pentru cetățenii Europei”.
Un gol în inima Timișoarei
Mulți timișoreni vor traversa Piața Libertății, cu un nod în gât, căci unul dintre copacii emblematici din centrul orașului nu se va mai afla în locul bine știut. Iar faptul că din trunchiul său va fi realizată o „operă de artă” nu-i va încălzi prea tare. Dintre cei doi stejari sădiți cu fast în data de 1 mai 1923, cu ocazia vizitei Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, unul s-a uscat definitiv, iar celălalt are mari probleme. O analiză recentă arată că tăierea rădăcinilor în timpul lucrărilor de modernizare a pieței a însemnat lovitura de grație adusă stejarului. Timișorenii au criticat, în numeroase rânduri, toaletările agresive ce au dus la uscarea multor copaci, în administrația fostului primar, Nicolae Robu. Dar crima nu privește doar Timișoara. Zeci de mii de arbori au pierit în orașele României sub drujbele unor primari și administrații, interesate doar de contractele oneroase cu firme de casă, lăsându-și locuitorii să respire un aer mai poluat și pradă caniculelor de vară. Unele orașe, precum Focșani, Iași, Craiova, Curtea de Argeș continuă războiul contra copacilor, altele, sub noi administrații, promit schimbarea. În București, din primăvara anului trecut, drujbele au tăcut, prin interdicția directă a primarului Nicușor Dan. Revenind la Timișoara, primarul Dominic Fritz a propus un plan de plantare a unor copaci de mari dimensiuni în Piața Libertății, de refacere a unor parcuri și spații verzi.
Aer mai curat la Brașov
Vești bune vin de la Brașov, acolo unde Primăria a făcut ceea ce ar trebui să facă fiece administrație interesată de sănătatea cetățenilor. A investit într-un sistem de monitorizare a calității aerului. La o primă vedere, locația aflată la poalele Tâmpei, în buza pădurii – ar trebui să le asigure locuitorilor săi un aer curat, însă zona industrială, traficul și perimetrul redus al spațiilor verzi din interior fac din Brașov o urbe ce are nevoie să ia măsuri contra poluării. Anunțul implementării a 17 noi stații ce se vor alătura celor 12 deja instalate în Brașov vine la foarte scurt timp după ce Primăria din Ploiești declarase acest oraș primul municipiu din România ce deține un sistem propriu de monitorizare a calității aerului. De lăudat faptul că cele mai multe stații au fost amplasate în spațiile școlilor și liceelor acestui oraș atât de greu încercat în ceea ce privește poluarea, Ploieștiul. „Când vorbim de calitatea aerului, vorbim despre cât de sănătoși vom fi noi și copiii noștri peste câțiva ani”, a spus primarul Brașovului, Alin Coliban. Desigur, stațiile nu vor rezolva problema poluării, dar acesta este primul pas pe care statul român nu a vrut să îl facă, anume: să recunoască problema și să o studieze.
Tot la Brașov, cetățenii au luptat pe cont propriu pentru aerul pe care îl respiră și au obținut o victorie importantă. Deși nu ar fi trebuit să funcționeze nici măcar un minut, o stație de asfalt ridicată în cartierul Bartolomeu a poluat la greu, timp de ani de zile, obținând avizele necesare de la Agenția pentru Protecția Mediului. După ce au trimis sesizări și petiții nebăgate în seamă, mai mulți locuitori din zonă au acționat în judecată și, după un an, au găsit dreptatea. Curtea de Apel Brașov a decis că Primăria și ANPM nu mai au dreptul să emită firmei „Fincodrum” autorizația de mediu. Pare o treabă de elementar bun simț, însă România este plină de astfel de firme ce fac profit otrăvind populația, sub privirea blajină a autorităților. Din acest motiv, victoria brașovenilor devine de însemnătate națională și le poate inspira și altor comunități curajul și datoria de a lupta pentru aer curat.