Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

LUCHIIAN ALEXANDRU (Specialist IT, fondatorul proiectului „Strop de aer”): „Aerul din casele noastre poate fi și de cinci ori mai poluat decât cel din exterior”

Atunci când vorbim despre poluare, su­biect tot mai fierbinte și mai grav, con­siderăm că acasă suntem în siguranță. Dacă afară se simte miros de fum, de gaze, în­chidem fereastra, dacă este smog sau senzorii re­țelelor de monitorizare a calității aerului devin ro­șii, rămânem în case. Din păcate, tot mai multe studii arată că poluarea din case este, adesea, cel puțin la fel de periculoasă precum cea de afară. Având în vedere că ne confruntăm cu o realitate care ne privește pe toți, i-am solicitat explicații d-lui Lu­chiian Alexandru, spe­cialist IT, fondatorul unor pro­iecte ce pun tehnologia în spri­ji­nul co­mu­ni­tăților, precum Strop de aer și Strop de ro­uă, care moni­to­rizează ca­litatea aerului, respectiv a ape­lor de suprafață.

„4,3 milioane de oameni mor anual din cauza poluării din interiorul gospodăriilor”

– De ce ar trebui să ne facem probleme legate de calitatea aerului din apartamentele noastre? Închidem ferestrele, și poluarea provenită din trafic, surse indus­triale rămâne afară.

Luchiian Alexandru

– În fiecare zi consumăm, cu aproximație, 1 kilo­gram de hrană, 3 l de apă și 30 de kilograme de aer. De multe ori alegem ce mân­care consumăm sau ce apă bem, dar este aproape imposibil să ale­gem ce fel de aer respirăm. Se spu­ne că cel mai pe­riculos duș­man este cel pe care nu îl vezi. În aerul pe care îl respirăm zi de zi sunt, vrem nu vrem, o mul­țime de par­ticule cu un efect nociv asupra să­nătății noastre: praf, alergeni, po­len, fragmente de păr de animale, microbi, mucegaiuri, compuși or­ga­nici volatili, par­ticule de monoxid de carbon și multe altele. Aerul din locurile în care îți des­fășori activitățile zilnice este mai poluat decât crezi. Când vine vorba de poluanți, con­cen­tra­ția acestora în interior este chiar și de cinci ori mai mare decât în aer liber. De multe ori, aerul interior conține parti­cule microbiene care pot avea efecte nocive nu­­meroase și diverse asupra sănătății noastre, odată inhalate în corp. Aceste probleme variază de la cele legate de aler­gie sau gripă, până la afecțiuni grave, care ne pot pune chiar viața în pericol. Calitatea aerului de la exterior este in­flu­ențată de poziția geogra­fică, de condițiile meteo, de industria grea, trafi­cul auto sau de obice­iurile cetățenilor de pe acele meleaguri. Calita­tea aerului de la exterior repre­zentă unul dintre princi­palii factori de care depinde calitatea aerului de la interior. Studiile arată că ne petrecem până la 10% din timp în exterior, făcând sport, plimbări, în drum către birou sau alte activități necesare vieții de zi cu zi. Corelat, înțelegem că petrecem 90% din timp în spații închise, la birou, sau acasă. Potrivit Orga­nizației Mondiale a Sănătății, 4,3 milioane de oa­meni mor anual din cauza expunerii la poluarea aerului din interiorul gospodăriilor.

– Care sunt principalele surse ale poluării din locuințe?

Purificator de aer

– Sunt surse exterioare, fie antropice, precum ar­derile de deșeuri, traficul, industria, fie naturale – radonul, ce pătrund în locuințe, și surse inte­rioare, generate chiar în case. Între acestea, unele pot fi denumite pasive – aici aș enumera mate­rialele de construcţii, materialele de izolare, mate­ria­lele de mobilier, carpetele şi covoarele, azbest, iar altele active. Sursele active sunt generate de mo­dul de gătire tradițional și de orice altă formă de com­bustie (lemn, cărbune, gaz, kerosen, tutun), pro­duse de întreţinere ale interioarelor (clor, so­lu­ții pe bază de alcool, prenadez, acetonă), produse de uz perso­nal (aerosoli, spray, parfum, lumâ­nări), sistemul de încălzire centrală, precum şi cel de răcire.

Inamicii din casă

– Să încercăm un inventar al poluanților din apartamentele noastre.

Foto: Shutterstock – 2

– Sporii de mucegai se găsesc aproape peste tot în mediul nostru și, în prezența umezelii, au nevoie doar de una sau două zile pentru a crește. Cauzele frec­vente ale proble­melor legate de umi­di­tate includ dre­najul slab, aspersoare direcționate greșit, inun­dare din acoperișuri, țevi, ferestre, fundații și alte deschideri structurale, ventilație slabă în tim­pul întreținerii regulate, sau când aerul condiționat și încălzirea sunt reduse. Efectele asupra sănătății și simpto­mele asociate creșterii mucegaiului in­clud reacții alergice, astm, iritații respiratorii, oboseală, diaree și grea­ță. Un poluant des întâlnit în ae­rul de interior este monoxidul de carbon (CO). Acest compus are o acţiune toxică acută şi se formează în prin­cipal prin arderea incom­pletă a combusti­bililor fo­sili. Aparatele de încăl­zire prost întreținute pot fi surse de monoxid de carbon în casă. De fapt, otrăvirea cu monoxid de carbon rezidențială este responsabilă pentru ju­mătate din decesele cau­zate de CO. Dioxidul de carbon, CO2, ajunge în aerul ambiental prin res­pirație. O persoană expi­ră în jur de 500 de litri de aer pe oră, în timp ce stă așezată, iar 15 până la 20 de litri din acesta sunt CO2 pur. În 24 de ore, acest lucru are ca rezultat emi­sii de dio­­xid de car­bon echivalente cu cele ale unui auto­mo­bil pe o călătorie de 10 kilometri. Cât de mare este con­centrația de CO2 într-un spațiu în­chis de­pinde de dimen­siu­nea camerei, de numărul de per­soane, de activitatea oamenilor, dacă păstrează li­niș­tea, vorbesc între ei, cântă tare sau fac activi­tate fizică. Im­portantă este ventilația, schimbul de aer din ca­meră trebuie realizat re­gulat. Atunci când con­cen­trația de CO2 depășește limita de 1.000 ppm, până la care este considerată inofen­sivă, aceasta poate duce la scăderea perfor­manței, tul­­bu­rări de con­cen­trare sau dureri de cap. Din acest motiv, ar trebui acor­dată o mare atenție aerului interior sănătos. Monito­rizarea calității aerului din interiorul sălilor de curs re­prezintă o prioritate pen­tru elevi și pentru profesori. Dacă sala de clasă nu este aerisită la fie­care pauză, puterea de concentrare a elevilor scade și apare senzația de somnolență. Unul dintre cei mai toxici poluanți ai aerului interior este formalde­hida. Ea este emisă din diverse surse, cum ar fi ma­teriale de construcţii, materiale folosite pentru izo­laţii, mobilă, pardosele, tapet de perete, materiale celulozice. Efectele expunerii la formal­dehidă sunt dintre cele mai grave şi pot fi asociate cu iritaţii na­zale, boli respiratorii cronice, astm bron­şic, deficit neu­ropsihologic, efec­te adverse asupra sistemului nervos central şi a sis­temului de repro­ducere. Ins­titutul Naţional pentru Cancer din SUA arată că ex­punerea îndelungată la formaldehidă creşte riscul leu­cemiei şi al cancerului de creier. Compușii Or­ganici Volatili sunt o altă clasă de po­luanţi de in­terior, extrem de toxici. Studii efectuate în diverse ţări ale lumii (Germania, Olan­da, SUA) au semna­lat concentraţii ridicate de ben­zen, clo­roform, di­clo­­­­retan, stiren, xilen, toluen, di­clor­benzen sau li­­­monen. Principalele surse sunt lacurile mobilie­ru­lui, agenţii de curăţenie sau de dezinfecţie, vopsele, adezivi și fumatul. Ele pot duce la afectarea sis­temului imunitar şi neuro-comporta­mental și pot avea efecte cancerigene.

„Fiecare din noi ar trebui să înceapă o autoeducare legată de aerul pe care îl respiră”

– Poluarea externă pune o mare presiune. Cum ne descurcăm atunci când nu putem aerisi?

– Recomand în primul rând monitorizarea și înțelegerea situației. Care este sursa ce poluează aerul din locuința noastră? Rezultate bune dau folo­sirea a doi senzori ce măsoară calitatea aerului, unul pentru interior și unul pentru exterior. Acolo unde aerisirea nu este posibilă sau ae­rul exterior nu reprezintă o împros­pătare, recomand purifica­toa­rele de aer ce folosesc tehnologii moderne, precum filtre HEPA sau câmpuri cu plasmă. Un pu­rificator de aer are rolul de a curăța, printr-un pro­ces automat de filtrare, particulele aflate în sus­pensie PM10, PM2.5 și PM1, pe care le in­tro­ducem în casă prin aerisire.

– Ce altceva putem face?

– Cred că fiecare dintre noi ar trebui să înceapă o educare în ceea ce privește calitatea aerului pe care îl res­piră, așa cum ne autoeducăm să mân­căm mai sănătos sau să facem mișcare. Putem începe cu lucruri simple. De pildă, am testat calitatea ae­rului din­tr-o bucătărie închisă, atunci când se face grătar, și am observant un „cocktail” de compuși, rezultat în ur­ma prăjirii și arderii de uleiuri și gră­simi. PM2.5 și compușii organici volatili au atins cote amețitoare, de până la 20 de ori limita nor­mală! Soluția simplă ar fi aerisirea directă sau prin hotă sau purificarea aerului din acel spațiu. De ase­menea, mare atenție la produsele de curățat, folo­sirea parfumurilor, a spray-urilor, a produselor ba­zate pe alcool, a celor folosite pentru mobilier, ace­tona, ara­cetul, prenadezul. Din păcate, efectul lor dăinuie multă vreme, și mobila nouă va continua să „lu­creze” în timp. De mulți ani, orașele din Ro­mânia au văzut reversul medaliei dezvoltării prin în­răutățirea calității aerului. Cred și sper foarte mult ca românii să ia în serios gravitatea situației, să învețe din greșelile trecutului, să decidă să ac­ționeze personal în această luptă pentru aer curat. Acum patru ani, am decis să fac ceva în direcția asta și am lansat proiectul „Strop de aer” pentru a veni în ajutor celor ce doresc să monitorizeze și să înțeleagă ce fel de aer respiră ei și cei dragi lor. Strop de aer a reușit în patru ani să ajungă una din­tre cele patru rețele naționale care monitori­zea­ză calitatea aerului de la exterior, prin măsurarea con­centrației de pulberi în suspensie PM2.5 și PM10. Avem instalați peste 100 de senzori în 15 ora­șe din România și ne mândrim cu o reprezen­tare de excepție a datelor.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian