Palatul „Luceafărul” este din nou al românilor din Vârșeț, Serbia

După îndelungi strădanii    ale organizațiilor româ­nești din Voievodina, palatul „Luceafărul” din Vârșeț, le-a fost restituit. Zilele trecute guvernul sârb a oferit guvernului român dreptul de proprietate asupra întregului complex, în care se spune că edificiul are o im­portanță deosebită în patrimoniul cul­tural al membrilor minorităţii române din Serbia. L-am vizitat și eu, cu mulți ani în urmă, și am fost impresionat de mo­numentalitatea și frumusețea sa arhitecturală. Cons­truită începând cu anul 1894 și finalizată în anul 1904, clădirea localizată în centrul Vârșețului se află pe un teren de 2.460 de metri pătrați. Inițial, în ea a funcționat Banca „Luceafărul”, destinată finanțării activității agricole a românilor din zonă, după o perioadă, a fost folosită ca centru al identității, culturii și spiritualității românești. Din nefericire, regimul comunist, chiar și cel semi-liberal al lui Tito, a naționalizat complexul. Deți­nut timp de 50 de ani de elita românească din regiune, formată din proprietari de terenuri, avocați și preoți, acest complex a fost un adevărat guvern pentru români, în toate necazurile istorice întâmpinate. De îndată ce va fi preluat de guvernul de la București, complexul va fi utilizat atât ca sediu al Consulatului României din Vo­ievodina, cât și ca spațiu de promovare a culturalității și spiritualității românești din Serbia. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, un veritabil luptător pentru cauza națională (nu putem uita victoria domniei sale, legată de teritoriul maritim românesc, din jurul Insulei Șerpilor, cu mulți ani înaintea războiului nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei), a depus, și în cazul Pa­latului „Luceafărul”, remarcabile străduințe. Acordul gu­vernamental prin care Belgradul a transferat Bucu­reștiului dreptul de proprietate asupra clădirii a fost semnat la București. În cuvântul său, ministrul Bogdan Aurescu a spus: „Semnarea acestui acord vine să concretizeze eforturi susţinute pe care le-am făcut la nivelul diplomaţiei române, pentru dobândirea acestui imobil care are semnificaţii deosebite, din perspectiva moştenirii culturale şi spirituale româneşti în Republica Serbia”. La rândul lui, ministrul sârb de externe, Nikola Selakovic, a subliniat că Serbia „Respectă drepturile minorităţilor naţionale. Noi percepem minorităţile naţionale drept o punte între ţările mame ale acestora. În calitate de stat, noi respectăm toate standardele care se referă la drepturile omului şi la drepturile mino­ri­tăţilor naţionale”. Să audă Cel de Sus aceste declarații!

Ion Longin Popescu