Pericolul invizibil: microparticulele din plastic

– Microplasticele dăunătoare se găsesc peste tot – în mare, în alimente și chiar și în corpurile noastre. De aceea, este cu atât mai important să știm cum putem preveni formarea lor –

Milioane de tone pe an

Ați numărat, deja, pe ziua de azi, măștile arun­cate pe trotuar? Din nefericire, aceasta nu este o întrebare pusă în glumă, pe trotuarele din orașe întâl­nim la fiecare pas măști medicale și FFP2 aruncate cu indiferență pe jos. Iar aceasta este o dublă dovadă de iresponsabilitate. Nu doar că mas­ca este contaminată, reprezentând un risc de infec­ție pentru alte persoane, dar ea este fabricată din plastic, fiind în esență o țesătură confecționată din polipropilenă. Cu vremea, ea se descompune în microparticule din plastic.

Aceasta este marea problemă a timpului în care trăim: întreaga planetă este contaminată cu parti­cule de plastic abia vizibile sau complet invizibile, cu un diametru de sub cinci milimetri. Ele circulă în aer și în apă și rămân prinse în pământ. Micro­particulele pot fi găsite deopotrivă pe fundul ocea­nului, în Groapa Marianelor, care are o adâncime de 11 kilometri, pe vârful munților și în gheața Arcticii. Când materialele plastice se des­compun, ele pot elibera în mediul marin sau în organismul care le absoarbe, aditivi to­xici și hormonali activi, precum plas­tifianți, substanțe ignifuge și filtre UV. Po­trivit Uniunii Internaționale pentru Con­servarea Naturii, în fiecare an se mai ada­u­gă 3,2 milioane de tone de microplastice. Cercetă­torii au descoperit microparticule din plastic chiar și în alimente, fie că vor­bim despre pere, pepeni, morcovi, miere, pește, apă sau bere. Odată cu mâncarea, oamenii ingerea­ză deșeurile din plastic, într-o formă fin măcinată. După cum au demonstrat cerce­tătorii din SUA, în 2021, nici măcar bebe­lușii nu sunt cruțați. Cer­cetătorii se așteaptă la o creștere bruscă a poluării cu micro­plastic, deoarece pro­ducția de plastic con­tinuă să crească la nivel global. Prin urmare, această problemă trebuie abordată urgent.   

Sfaturi pentru viața de zi cu zi

Nu aruncați resturi de plastic pe jos

Vestea bună este că nimeni nu trebuie să aștepte până când comunitatea internațională va adopta acordul privind materialele plastice, care este în curs de elaborare. Putem face o grămadă de lucruri pentru a elibera noi înșine mai puține microplas­tice. Lucrul cel mai important de știut este că majoritatea microplasticelor provin din bunuri de larg consum pe bază de materiale plastice, care se descompun treptat, în mediu, sub forma micropar­ticulelor din plastic. De aceea, trebuie să începem cu lucrurile banale, precum fragmentele de ambalaj alimentar, capacele de sticle și mucurile de țigară, al căror loc este într-un coș de gunoi, nu pe jos, în parc sau pe trotuar. Ele sunt făcute din materiale plastice și reprezintă, deci, o sursă importantă de poluare. Conținutul coșului de gunoi, pe de altă parte, poate ajunge la un incinerator, unde mate­rialele plastice contribuie la producerea de energie.

Mergeți mai încet cu mașina

Al doilea sfat poate fi considerat încă și mai surprinzător: ni se recomandă să conducem mașina mai încet! În timpul condusului, sunt produse o mulțime de microplastice. Ele apar din cauza miș­că­rii de frecare a anvelopelor pe asfalt, care sunt confecționate dintr-un amestec de materiale plas­tice și aditivi periculoși pentru sănătate. Aceștia pot elibera formaldehidă, o substanță cancerigenă. Ploa­ia transferă în fiecare an în sol și în sistemul de canalizare aproape 100.000 de tone de resturi rezul­tate în urma acestui proces de abraziune de pe as­falt. Mulți nu știu că scurgerile de pe străzi și auto­străzi ajung, adesea, în râuri și în bazinele cu apă potabilă. Prin urmare, traficul rutier reprezintă o sursă importantă a microplasticelor care se găsesc atât în apele curgătoare, cât și în lacuri, oceane și mări. În vreme ce industria încearcă să dezvolte, pentru anvelope, materiale mai rezistente la abra­ziune, șoferii pot acționa pe cont propriu pentru a ajuta la ameliorarea situației. Dacă ne stabilim, din proprie inițiativă, o limită de viteză de 100 de kilo­metri pe oră, se elimină mult mai puțin microplas­tic. Presiunea aerului din anvelope ar trebui să fie, de asemenea, una optimă. Iar asta ne menajează și portofelul. În fond, un set de anvelope noi costă o grămadă de bani.

Fără veșminte din plastic

Veșmintele constituie, la rândul lor, o sursă de microplastice, motiv pentru care produsele robuste și durabile, din fibre naturale, trebuie preferate celor ieftine, fabricate din fibre plastice. Încă și mai mult microplastic provine din întreținerea hainelor. Puloverele din lână, lenjeria și alte materiale textile din poliester, când sunt spălate pe tambur, elimină fibre dintre cele mai fine. Stația de tratare a apelor uzate filtrează grosul, dar tocmai particulele de plastic de dimensiuni nanometrice, care sunt deo­sebit de periculoase, sunt apoi evacuate în râuri și în mare. În plus, o parte dintre nămolurile de epu­rare sunt utilizate ca îngrășământ pe terenurile agricole. Acolo, microplasticul contaminează solul și apoi, cerealele și legumele.

Sistemele de filtrare pot fi de ajutor

Ar fi bine să evităm pe cât posibil îmbrăcămin­tea sintetică. Iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil, ar trebui să spălăm rufele în așa fel, încât să le protejăm, adică folosind programe mai scurte, mai puțin fierbinți și cu viteze de rotație mai mici. Pungile pentru rufe protejează, de asemenea, textilele, de frecarea cu tamburul mașinii de spălat.

Între timp, diverși experți au început să lucreze la proiectarea unor filtre pentru mașina de spălat. În Germania e testat în prezent un filtru special, cu 50 de milioane de pori, creați cu ajutorul razelor laser. El ar putea fi folosit și în viața de zi cu zi, de exemplu, la mașina de spălat sau în cazul fabricilor de băuturi: producătorii l-ar putea utiliza pentru a curăța încă o dată apa de la robinet, înainte de procesarea ulterioară, și a elimina astfel orice mi­cro­particulă de plastic existentă.

Alegeți produse cosmetice pure

În alte domenii, economia a luat deja un avans. Pentru o lungă perioadă de timp, la pasta de dinți și la cremele pentru peeling au fost adău­gate par­ticule de plastic, în scopul de a îm­bunătăți efectul de curățare. Însă Co­misia Europeană inten­ționează să interzică astfel de microplastice adăugate în mod deliberat și, în anticiparea acestui moment, compa­niile le-au înlăturat deja din multe produse cosmetice și de curățare. Iar la nivel indi­vidual, putem opta tocmai pen­tru aseme­nea produse alter­native, lipsite de micro­particule de plastic.

Însă microplasticele adăugate în mod deliberat reprezintă doar o foarte mică parte a problemei. Mai puține microplas­tice sunt create în primul rând atunci când sunt puse în circulație mai puține obiecte din mate­riale sintetice. Însă până în pre­zent, sunt reciclabile, de exemplu, doar un sfert dintre ambalajele alimentare, după cum au con­statat cercetătorii norvegieni.

Prin urmare, când facem cumpărături, merită să alegem portocalele vrac, în detri­mentul celor puse în plase de plastic și să evităm brânza și cârnații ambalați, precum și sticlele din plastic. Băuturile aflate în sticle de plastic conțin mai multe micro­plastice decât cele aflate în sticle normale. Biologul Kieran Cox de la Universitatea Canadian Simon Fraser estimează că asemenea sticle contribuie anual la o poluare suplimentară, în cuantum de 90.000 de bucățele de plastic.

O sursă de microplastice sunt și obiectele din plastic care stau în aer liber. De la gazonul arti­fi­cial, până la clemele cu care se prind rufele în­tinse la uscat. Gazonul artificial poate avea o justi­ficare pe terenurile de sport din mediul urban, dar în grădinile private, el dăunează biodiversității și reprezintă o sursă gigantică de microplastice. Nu are ce căuta acolo. Iar în loc de cleme din plastic, este recomandabil să folosim cleștișorii din lemn de pe vremea bunicii. În multe privințe, viitorul înseamnă întoarcere la trecut.