Oamenii care locuiesc în zone cu mai multă verdeață trăiesc mai mult
Un studiu realizat în Scoția a confirmat că prezența de zece la sută spațiu verde în zona unde trăim scade rata mortalității în rândul persoanelor sub 65 de ani, cu șapte procente. Conform studiului, în zonele cu cele mai mici suprafețe de spații verzi, oamenii erau, în general, mai puțin sănătoși decât cei care locuiau în zonele unde predominau spațiile verzi. În Scoția, constructorii de locuințe vor fi obligați să repartizeze „verdele” în mod egal.
Starea psihică a părinților influențează copiii
Un studiu american axat pe comportamentul adolescenților care locuiesc în casă cu un părinte deprimat a ajuns la concluzia că aceștia dezvoltă mai frecvent simptome depresive și dificultăți de concentrare. Nu a contat dacă tinerii erau sau nu înrudiți biologic cu părintele respectiv. Concluzia studiului este că depresia nu se moștenește numai prin gene, ci se transmite și prin mediul familial. În plus, studiul a arătat că depresia tatălui are un impact mai mare asupra băieților, în timp ce fiicele moștenesc adesea tulburările de anxietate ale mamei. Prin urmare, starea părintelui este decisivă pentru comportamentul copilului și felul în care se va dezvolta ca adult.
5 ore (sau mai puține) de somn pe noapte, în cazul persoanelor de peste 50 de ani, cresc riscul pentru cancer și boli de inimă cu 50%.
(University College London)
Vitamina D, medicament ideal pentru bolile autoimune
Milioane de oameni suferă de boli autoimune. Dar ele nu sunt repartizate în toată lumea în mod egal: cu cât e mai mare apropierea de Ecuator, cu atât numărul cazurilor și gravitatea lor e mai mică. Care este explicația? Oamenii de știință japonezi au reușit să demonstreze legătura dintre razele ultraviolete, vitamina D și bolile autoimune. Astfel: 30-60 de minute petrecute în lumina soarelui (vitamina D), au scăzut riscul bolilor autoimune cu 52%, iar două ore – cu 81%. Bolile autoimune pot fi stopate cu soare.
Cu 21% mai mic este riscul de deces al oamenilor care dau un sens existenței lor, urmărind țeluri precise.
(Boston University School of Public Health)
Este adevărat că mâncatul la ore târzii îngrașă?
Da, cinele târzii pot duce la acumularea de grăsimi în zona șoldurilor. Un studiu pe șoareci arată că acest lucru se datorează probabil ciclului celular – în timpul zilei, celulele corpului produc mai multă căldură și ard grăsimile mai ușor, indiferent de activitate. Studiile privind postul intermitent arată că persoanele care mănâncă doar între ora 8 dimineața și 4 după-amiaza au o rată metabolică bazală mai mare și ard cu 200 de calorii în plus.
Ce e bine și ce e rău pentru psihic?
Stresul vă face să uitați
Memoria stochează atât experiențele pozitive, cât și pe cele negative, și le raportează la timp și spațiu. Stresul cronic destabilizează echilibrul și distruge conexiunile nervoase. Pe termen lung, acest lucru perturbă abilitățile cognitive și așterne întunericul peste memorie.
Ascultați cântecul păsărilor
Cântecul păsărilor reduce anxietatea și paranoia. Cercetătorii germani au supus un număr de 295 de participanți unui studiu: să asculte cântecul păsărilor imprimat pe un CD, timp de șase minute. Subiecții au răspuns apoi la întrebări legate de starea de spirit. S-a constatat că aceștia simțeau mai puțină anxietate decât înainte.
Blana animalelor alungă stresul
În urma unui studiu realizat la Kingston University, s-a dovedit că persoanele care suferă de depresie sau au dificultăți în a face față situațiilor stresante din viața de zi cu zi pot beneficia de pe urma unui animal de companie. Mângâiatul zilnic al unui câine sau al unei pisici, în „reprize” constante, schimbă acul „barometrului” sufletesc de la „furtună” la „cer senin”.
Păstrați soarele în suflet
Un nivel foarte scăzut de vitamina D face ca riscul de boli cardiovasculare, cancer și afecțiuni respiratorii să crească drastic. O echipă de cercetare din Canada a reușit să demonstreze chiar legătura cauzală care există între deficiența de vitamina D și decesul timpuriu. Cercetătorii au analizat vreme de zece ani mostre de sânge de la un număr de 307.601 de persoane bolnave de cancer și boli cardiovasculare. Acelea dintre ele care aveau valori de vitamina D sub normal au avut un risc semnificativ crescut de deces.
IRINA RADU
Romanian