Iată că se poate și astfel! Putem avea în mijlocul orașului oaze de pajiști naturale, în care să exulte florile de câmp, fluturii, insectele, culorile, viul. Metodele prin care administrațiile locale gestionează spațiile verzi sunt de cele mai multe ori dezastruoase atât pentru oameni, cât și pentru ce a mai rămas din natura urbană. Un hei-rup toxic cu costuri uriașe: utilaje extrem de poluante, săpături mutilante la rădăcinile copacilor din parcuri, cosirea la ras a spațiilor verzi mult mai des decât ar trebui, toate acestea au ca rezultat deșertificarea solului, dezechilibrul ecologic, dispariția insectelor. Motivul suprem invocat: „Ca să fie frumos. Așa vor cetățenii”. Entuziasmul cu care sunt privite pajiștile naturale din București, vizitele pe care le fac cetățenii în cartierele cu spații verzi, milioanele de poze pe care le postează pe rețelele sociale arată că frumosul nu înseamnă un rulou sterp de gazon, un spațiu verde tuns periuță, ci naturalul, viul. Iar beneficiile sunt incomensurabile. Cele două pajiști urbane din București, cea de pe malul Dâmboviței și cea din Drumul Taberei, sunt doar două exemple concrete.
Macii de pe cheiul Dâmboviței
La început de Iunie, pe malul Dâmboviței, chiar în dreptul intrării în Parcul Natural Văcărești, s-au adunat bucureșteni din diferite zone ale orașului, pentru a afla chiar de la „autori” cum s-a născut această splendidă pajiște cu maci și multe alte flori printre care zboară albine, bondari și tot soiul de fluturi. Mulți dintre cei prezenți sunt copii. „Noi ne ocupăm cu protecția mediului și cu conservarea biodiversității, domenii foarte importante pentru noi, dar mai ales pentru copiii noștri”, a declarat Dan Bărbulescu, unul din fondatorii Parcului Natural Văcărești. „Sunt peste 25.000 de albine, bondari și insecte care se bucură de nectarul florilor de pe pajiște, și cum iese soarele, așteptăm să vină și fluturii. Fluturii și albinele sunt prietenii noștri. Și de multe ori, în iarba proaspăt tăiată din parcuri nu prea vedem fluturi și insecte. Știți oare de ce?” „Pentru că nu au flori”, răspunde un copil cu un mic binoclu atârnat la gât. „Exact! Noi, cei de la Asociația Parc Natural Văcărești, ne-am gândit cum putem schimba acest loc de pe cheiul Dâmboviței, un rest de șantier, care arăta destul de rău, o adunătură de pietre, nisip, ciment, gunoaie. Am cumpărat semințe, am discutat cu peisagiști, am făcut curat, am adus două basculante cu pământ și am plantat semințele a 20-25 de flori din flora spontană a României. Le-am udat o singură dată, atunci când le-am pus în pământ, trăgând apă din Dâmbovița, și le-am lăsat în pace. În Noiembrie anul trecut, am cosit și am lăsat semințele să se așeze pe sol, am ridicat fânul și l-am dus la rădăcinile arborilor pe care i-am plantat lângă Parcul Natural Văcărești. Apoi am mai pus o dată semințele. Astea au fost intervențiile pe care le-am avut aici, pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, plus o fâșie chiar pe malul apei, dincolo de gard. Pe când lucram la această pajiște, acum un an, săpam, greblam, puneam semințe, alături de 20 de voluntari de la Asociația Parc Natural Văcărești, a venit cineva de la magazinul de peste drum, un pic supărat: „Ce faceți aici?”. „Punem flori”. „Păi, nouă ne trebuie locuri de parcare, nu flori, nu mai avem unde să ne punem mașinile, vrem locuri de parcare. Nu mai săpați aici, că n-o să vă iasă nimic”. Însă experimentul nostru a reușit și, de acum încolo, intervențiile noastre vor fi minime. Am făcut asta pentru că ne plac fluturii, aici vin minimum 20 de specii de fluturi, ne plac și albinele, și nu doar ne plac, dar știm că au un rol foarte important. Am mai avut și un alt scop. Am vrut să arătăm cum putem administra mai sustenabil spațiul verde al orașului. Am oferit cartierului, celor care locuiesc aici, sau doar îl tranzitează, se plimbă sau aleargă pe cheiul Dâmboviței, un spațiu care aduce bucurie. Pajiștile urbane sunt rezervoare de biodiversitate, fixează solul, curăță poluanții din aer, reduc suprafețele de reflexie a razelor soarelui. Lângă noi se află Parcul Natural Văcărești și ne tot gândim, de trei-patru ani, cum să conectăm parcul cu rețeaua verde albastră a orașului. Conexiunile sunt foarte importante, altfel natura ajunge să fie prinsă ca-ntr-un clește, cum este și parcul, înconjurat de beton. Încet, încet, încercăm să conectăm parcul cu coloana vertebrală albastră a orașului, râul Dâmbovița, plantând coridoare de arbori, de plante. Privim în viitor și dorim să ne desfășurăm pe toată lungimea Dâmboviței cu astfel de spații cu flori, plante perene, care oferă hrană polenizatorilor și creează conexiuni de viață între rezervația naturală și celelalte zone albastre ale orașului. Încercăm să oferim aceste intervenții sustenabile pentru viitorul orașului. Anul acesta, vom monitoriza și alte specii de insecte ce se adună aici. Chiar vă invit și pe voi să vă descărcați pe telefon aplicația iNaturalist, faceți o poză insectei și vă va arată informații despre ea.”
Pajiști experimentale în Drumul Taberei
Încurajator pentru viitorul verde al Bucureștiului este faptul că o administrație publică a îmbrățișat ideea și a propus câteva zone naturale. Este vorba de Administrația Domeniului Public din sectorul 6. Pajiștile naturale din Drumul Taberei, pe Aleea Potaisa și la intersecția Râul Doamnei cu Aleea Callatis, s-au bucurat de mare succes. „Florile de câmp sunt adevărate minunății, vii, colorate, rezistente, protejează mediul, contribuie la îmbunătățirea biodiversității zonei și oferă magie spațiului în care sunt plantate”, și-a argumentat instituția alegerea plantării acestor flori. „Pe lângă darul de culori și de miresme pe care ni-l oferă, ele sunt rezistente și nu necesită udare zilnică sau altfel de îngrijire. De aceea, am plantat zeci de plante perene și anuale: maci, gălbenele, romanițe, margarete, coada-șoricelului, albăstrele, fenicul, iarba-mâței, flori de nu-mă-uita, cimbrișor, iarba-șarpelui, cârciumărese, lilicele, gușa-porumbelului, lupin, neghină, valeriană, coriandru, busuioc”. Cum latura educativă are un rol esențial, pajiștile au fost dotate cu pancarte explicative, din care putem afla ce mixuri de plante s-au folosit și care este rostul acestor pajiștii în viața orașului. Astfel, pajiștile au fost împărțite în pajiștea polenizatorilor, pajiștea cu flori și pajiștea pentru zona aridă. Asumarea de instituțiile publice a unor strategii sănătoase, coordonate de specialiști, de gestionare a spațiilor verzi, ar avea un impact uriaș pentru îmbunătățirea calității vieții bucureștenilor, așa că salutăm inițiativa ADPDU Sector 6. „Gândit ca un experiment, s-a dovedit a fi îmbrățișat de comunitatea locuitorilor din sector, astfel că dorim să îl extindem la toamnă și în alte zone, pentru a ne bucura de aceste plante, ce ne amintesc de vacanțele la țară din vremea copilăriei.”
Romanian