Vești bune despre România

• Când e vorba de votul politic, stăm multă vreme cu ștam­pila în aer, înainte s-o aplicăm. Încrederea ni s-a cam risipit. Din fericire, când vine vorba despre știință, cul­tură sau arte, votul nostru e unanim. „Aleșii noștri” confirmă atât în țară, cât și pe plan internațional •

„Solenoid”, romanul lui Mircea Cărtărescu, premiat în Marea Britanie

Romanul „Solenoid” al scriitorului român Mircea Cărtărescu a câștigat premiul Dublin Literary Award 2024. Premiul, sponsorizat de Dublin City Council, este cel mai mare din lume acordat pentru un roman publicat în limba engleză. Din valoarea totală de 100.000 de euro, Mircea Cărtărescu primește 75.000 de euro, iar traducătorul său, Sean Cotter, 25.000. „Solenoid” a apărut la Editura Deep Vellum, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programul de susţinere a traducerilor, şi a făcut obiectul unei intense campanii de promovare. Romanul a fost considerat una dintre cele mai bune cărți din 2022 de către „The New Yorker” și „Financial Times”, iar „The Los Angeles Times” a declarat-o cartea de ficțiune a anului 2022 în SUA. Nume mari au câștigat în trecut acest premiu: Orhan Pamuk, Michel Houllebecq, Herta Müller și Colm Tóibín.

Profesor din Cluj, în topul celor mai mari oameni de ştiinţă ai lumii

Prof. dr. Dan Vodnar, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Ve­te­rinară din Cluj-Napoca, specialist în Gastronomie moleculară, apare în Top 0,05% oameni de știință din lume, în domeniul Agricultură și Resurse Naturale, disciplina Știin­ța și Tehnologia Alimentelor, având sta­tu­tul de „Highly Ranked Scholar – Prior 5 Years” pe plat­forma ScholarGPS™, care sinteti­zea­ză activitatea de cercetare din ultimii 5 ani. Profesorul Vodnar se află pe locul 99 în domeniul său de expertiză și pe poziția 6.259, la general, dintr-un total de 30 de milioane de cercetători! Șase reprezentanți ai altor instituții de învățământ superior din țară sunt incluși în ierarhie, pe diferite alte domenii. Clasifi­ca­rea are la bază o analiză a peste 200 de milioane de publicații și 55.000 de instituții.

Poeta Ana Blandiana, Premiul „Prințesa de Asturia” pentru Literatură

Poeta, prozatoarea, eseista şi jurnalista Ana Blandiana a fost recompensată, la finalul lunii Mai, cu prestigiosul premiu Prinţesa de Asturia pentru Literatură pe anul 2024. „Scrierea ei, care îmbină transparenţa şi complexitatea, ridică în­tre­bări fundamentale despre existenţa fiinţei umane, în zona privată şi în socie­tate, în faţa naturii şi a istoriei. A demon­strat prin poezia sa nestăpânită, o extraor­dinară capacitate de rezistenţă în faţa cenzurii”, este motivația juriului. Agenția spaniolă de presă EFE o descrie pe Ana Blandiana drept „una dintre persona­li­tăţile cele mai relevante şi internaţionale ale panoramei literare române şi o re­mar­cabilă activistă politică”. La ultima ediție, premiul a fost câștigat de marele scriitor şi traducător nipon, Haruki Murakami.

Cafeneaua preferată a lui Eminescu, premiu pentru design interior

Cafeneaua Veche 9, situată într-o clădire istorică din Centrul Vechi al Bucureștiului, a câștigat recent premiul pentru design interior la categoria „Ospitalitate”, în cadrul competiției europene BIG SEE AWARDS. Distincția se adaugă altor premii obținute de la redeschiderea ei din anul 2022, precum Premiul pentru Arhitectură de Interior, la Bienala Națională de Arhitectură din 2023, Best Practice in Restaurant Design, la Romanian Design Week în 2022, sau Best Practice Arhitectura Amenajărilor Interioare/ Amenajări Horeca, la Anuala de Arhitectură în 2022. Loc de întâlnire al elitei de odinioară, cafeneaua i-a avut ca oaspeți, pe lângă Mihai Eminescu, pe Veronica Micle și Ion Luca Caragiale. Cafeneaua Veche era locul în care marele poet își savura cafeaua, pe vremea când era redactor-șef la gazeta „Timpul”, al cărei sediu, „Hotel Universal”, era pe strada Covaci, în imediata apropiere.

Două proiecte din România, câștigătoare la „Premiile Europene” pentru Patrimoniu

Două proiecte româ­nești au fost declarate câștigătoare, la cate­go­ria    Conservare, la Pre­miile Europene pentru Patri­mo­niu din acest an. Este vorba despre res­ta­u­rările realizate la bise­rica evanghelică fortifi­cată din Alma Vii și la bise­ri­ca romano-catolică „Sfân­tul Mihail”, din cen­trul Clujului. La Alma Vii, echipa de specialiști a reușit să pună în siguranță monumentul de secol XIV, implicând comunitatea locală. La rândul său, biserica romano-catolică „Sfântul Mihail” din Cluj a fost supusă unui amplu proces de restaurare, finanțat cu fonduri europene, centrale, locale și donații. Premiile Europene pentru Pa­trimoniu sunt coordonate de Eu­ro­pa Nostra. În anii anteriori au câș­tigat Ambulanța pentru Monumente, restaurarea Bisericii de lemn din Urși, Semne Cusute, Muzeul-Atelier Școala de la Piscu și Casa Libertății Religioase din Cluj-Napoca.

Muzeul moților din inima Apusenilor

La Călineasa, locul de unire al județelor Cluj, Alba și Bihor, a avut loc, la finele lunii Mai, evenimentul de deschidere a unui „ecomuzeu” al Țării Moților, marcat prin dezvelirea unui monument și printr-un program cultural și culinar specific fiecăruia dintre județele participante la proiect. „Un ecomuzeu este un spațiu care conservă și protejează identitatea locală, într-o altă formă decât s-a făcut în trecut, într-o clădire, într-un muzeu sau într-o expoziție. Un ecomuzeu este un spațiu viu, în care oamenii trăiesc în continuare în comunitățile lor, determinați să-și păstreze identitatea locală”, ex­plică Alin Moș, di­rec­to­rul Par­cu­lui Natural Apuseni. Eco­­muzeul include sa­te, peisaje auten­tice, obiective isto­rice și cul­turale și va fi for­mat, în etapa ini­ţială, din teri­toriul a opt co­mune.