Ce face bine inimii și vaselor de sânge

Bolile cardiovasculare continuă să fie cau­za numărul unu a deceselor. În plus, în urma pandemiei Covid-19, a apărut o ame­nințare suplimentară: proteinele Spike ale co­ronavirusului rămase în organism atacă vasele de sânge. Este deci cu atât mai important să știm cum să ne menținem în mod natural sănătatea inimii, a venelor și arterelor.

Numeroase studii actuale investighează ce anume dăunează inimii și vaselor de sânge și ce se poate face pentru a le menține în formă. În același timp, sunt cercetate și efectele unor amenințări mai recente, precum cele cauzate de poluare sau de stilul modern de viață.

Experimente legate de inimă

* Aer curat, inimă sănătoasă

Pittsburgh, SUA: odată cu în­chi­de­rea unei fabrici de pro­cesare a căr­bunelui, nivelul de dioxid de sulf din aer a scăzut cu aproximativ 90 la sută, iar cel al ar­senului cu 66 la su­tă. Dar ce e mai spectaculos abia acum urmează: vizitele la camera de gar­dă a spitalului local, cauzate de probleme car­diace, au scăzut în final cu uimitorul procent de 42%.

* Vitamina D împotriva fibrilației atriale

Kuopio, Finlanda: e lucru dovedit că fibrilația atrială, una dintre cele mai frecvente tulburări ale ritmului cardiac, crește riscul de insuficiență car­diacă și accident vascular cerebral. Recent, în cadrul unui studiu întreprins vreme de cinci ani asupra unor vârstnici sănătoși, cercetătorii finlan­dezi au arătat că aportul regulat de vitamina D reduce semnificativ riscul de fibrilație atrială. Incidența acestei tulburări de ritm cardiac a fost cu 27% mai mică în grupul de participanți care au luat 1.600 de unități internaționale (UI), în comparație cu persoanele care nu au primit tratament, ci doar un placebo. În cazul unui alt grup, ai cărui par­ticipanți au primit zilnic 3.200 UI, riscul a scăzut chiar cu 32%.

Până acum se cunoșteau deja numeroase efecte terapeutice ale vitaminei D, dar nu se știa că ea poate proteja și împotriva aritmiilor cardiace. Pe de altă parte, era de multă vreme limpede că acest nutrient, considerat inițial o vitamină esențială pen­tru sistemul osos, este important și pentru sistemul muscular – și, implicit, pentru mușchiul cardiac, care lucrează fără oprire. După cum s-a dovedit, vitamina D îmbunătățește chiar și structura și funcția atriilor inimii.

* Urcatul scărilor întărește inima

Beijing, China: auzim cu fiecare prilej cât de să­nătos este sportul. Dar mulți oameni nu reușesc să se mo­bilizeze suficient sau să rămână consec­venți în a-și pune în practică bun­ele intenții. O soluție in­termediară poa­te fi în acest caz urcatul scărilor. 50 de trepte pe zi (echivalează cu apro­ximativ trei etaje), sunt suficien­te pentru a re­duce cu 20 la sută riscul de boli car­diace. Acest fapt este de­monstrat de un studiu de anvergură, cu peste 450.000 de participanți, care au fost monitorizați vreme de 12,5 ani. Cine urcă pe scări în loc să fo­lo­sească liftul sau scara rulantă îi face așadar un mare bine inimii lui.

* Alergiile alimentare, la fel de dăunătoare pre­cum fumatul

Chapel Hill, SUA: aproximativ 15% dintre adulți au reacții alergice la diverse alimente. Acest lucru se reflectă într-o valoare cres­cută a IgE, ca­uzată de    alergii alimentare as­cunse. Acestea ar pu­tea fi deosebit de    înșelătoare, tocmai pentru că cei care suferă de ele continuă să consume alimentele care le provoacă, fără să cu­noască consecințele. Stu­diul a arătat că persoanele care suferă de o alergie ali­mentară se confruntă cu un risc la fel de crescut de a muri din cauza unor boli cardiovasculare ca fu­­mătorii sau diabeticii. Studiul a indicat că peri­colul este de două ori mai mare în cazul unei alergii la lapte, iar cercetătorii au constatat că riscul este semnificativ mai crescut și în cazul alergiilor la alune sau la creveți. Consumul regulat de alergeni ar putea activa în mod constant sistemul imunitar și inflamațiile ascunse, care, la rândul lor, afec­tează vasele de sânge și favorizează formarea chea­gurilor. Anticorpii IgE se atașea­ză de masto­cite, care au un efect puternic de creștere a inflamației și ar putea provoca, de exemplu, o erupție gravă la nivelul pielii. Astfel de celule mas­tocite se găsesc și în vasele și țesuturile inimii.

Descoperiri cheie în cadrul studiilor despre vasele de sânge

* Reducerea plăcilor de aterom

Londra, Marea Britanie: procesele inflamatorii tăcute determină acumularea colesterolului pe pe­reții vaselor de sânge, ceea ce provoacă în final în­gustarea acestora. Însă colesterolul poate fi eli­minat, ceea ce permite revenirea la normal a pereților vaselor de sânge. Cercetătorii au identificat acum substanța implicată în acest proces: rezolvina T4, care este formată în organism cu ajutorul unui acid gras omega-3, care până în prezent a fost trecută cu vederea de cercetători. De îndată ce o reacție infla­matorie este declanșată în peretele vasului de sânge, este produsă și rezolvina T4, pentru a limita infla­ma­ția. Persoanele care suferă de boli cardio­vascu­lare au în mod demonstrabil mai puțin acid doco­sa­pentaenoic (DPA) în sânge.

Acest studiu ne oferă un motiv în plus să mân­căm mai des pești de mare, precum heringul sau somonul. Carnea vitelor hrănite cu iarbă conține, de asemenea, unele dintre grăsimile care oferă pro­tecție vasculară și pe care noi înșine le putem produ­ce doar în cantități mici.

* Chiar și o ușoară lipsă de somn dăunează vaselor de sânge

New York, SUA: endoteliul căptușește vasele de sânge ca un tapet extrem de subțire. Acest strat, care are o grosime de doar o celulă, determină starea de sănătate a vaselor de sânge. De acesta depinde dacă peretele vasului se inflamează și ajunge să stocheze colesterol, precum și cât de bine este oxigenat țe­sutul înconjurător. Cercetătorii din cadrul Univer­sității Columbia au arătat acum că până și re­strân­ge­rea ușoară a duratei somnului pune o povară surprinzător de grea asupra endoteliului. În cadrul studiului, participanții s-au culcat doar cu 1,5 ore mai târziu decât de obicei, dar au trebuit să se trezească la ora obișnuită. După șase săptămâni, cercetătorii au detectat o creștere cu 78% a stre­sului oxidativ la nivelul endoteliului, care reacțio­nează deosebit de puternic la lipsa de somn. În mod normal, celulele activează în aceste condiții răspunsurile antioxidante necesare pentru a neu­traliza moleculele distructive. În mod surprinzător, această reacție a lipsit. Dacă amânăm mai des momentul în care ne culcăm, pot să apară leziuni vas­cu­lare, care să continue ulterior să evo­lueze. „Aceasta este una dintre primele dovezi directe care arată că până și un deficit cronic ușor de somn provoacă boli cardiace”, a rezumat con­du­cătoarea studiului, Sanja Jelic. Studiul arată toto­dată ce efect tămăduitor are somnul îndestulător.­

Cum înfruntăm canicula

Devreme, la serviciu

Spaniolii ne oferă un exemplu bun: ei în­cep să lu­creze devreme, pen­­­tru a profita de orele răco­roase ale di­mineții, iar atunci când vine căl­du­ra amiezii se odihnesc prin­tr-o sies­tă îndelungată. Pen­tru or­ga­nism este obositor să mențină tem­­­pe­ra­tura corpului la 37 de grade Cel­­sius și să func­ționeze optim atunci când temperatura ambien­tală este ridicată. Mer­sul la birou dimineața, de­vreme, în zilele deo­se­bit de caniculare, când ră­coarea nop­ții încă per­sistă, este o măsură preven­tivă excelentă pentru sănătate.

Beți suficientă apă

Cu cât este mai cald, cu atât este mai important să ne men­ținem corpul hidratat. Necesarul unui adult este de minimum 30 de mililitri de lichid per ki­lo­gram de greu­tate corporală, în caz contrar, existând riscul apariției durerilor de cap, a ame­țelilor și a pro­ble­melor circulatorii. Cine face sport tre­buie să fie deosebit de atent să bea suficient îna­inte, în tim­pul antrenamentului și după încheierea acestuia, deoa­rece în timpul exercițiilor intense, efectuate la tempe­raturi am­bien­tale ridicate, se pierd prin trans­pirație câțiva litri de lichid. Însă în cazul copiilor și bebelușilor, cal­­cu­lul referitor la cei 30 ml/kg greu­tate cor­porală nu se aplică: sugarii, ca­re au o suprafață cor­porală relativ mi­că și ai căror rinichi încă nu func­țio­nează perfect, tre­buie să bea în prime­le luni de viață în jur de 600 de mililitri pe zi. Dacă s-a în­ceput diversificarea ali­men­tară, sunt sufi­cienți 400 de mi­li­litri. La copiii mai mari, can­titatea lichi­delor băute este apoi crescută gradual până la 1,5 litri.

* Ceaiul verde și negru răcoresc organis­mul, dar, totodată, ucid și coronavirusurile încă din cavitatea bucală. Să bei o ceașcă de ceai și să te protejezi în ace­lași timp de Corona este posibil. Cea­iul negru și verde dezactivează virusurile din salivă. Con­sumul de ceai    reduce în zece secunde prezența virusului din cavitatea bucală cu cel puțin 96%.

* Gargara e și mai bună. O infuzie pentru gar­gară preparată din patru plicuri de ceai s-a dovedit atât de eficientă, încât a ucis în decurs de zece secunde 99,9% dintre viruși.

„Espresso Kneipp”

Dacă lăsăm să ne curgă apă rece peste în­cheieturi, ne înviorăm ca atunci când bem o ceașcă de es­presso. Perfecționiștii își stimulează puterea de con­centrare făcând o baie rece pentru brațe. Scufun­dați-vă brațele până la jumătatea părții lor superioare în­tr-o chiuvetă cu apă rece ca gheața și îmbăiați-le în ea până când încep să vă furnice.

Foto: Shutterstock