Întâmplarea face ca alegerile prezidențiale din România și Republica Moldova să aibă loc în același an, la numai câteva luni distanță. Importante în ambele părți, alegerile de dincolo de Prut au un accent dramatic, poate chiar decisiv, prin suprapunerea cu un referendum legat de asumarea unui traseu de integrare europeană. În vreme ce dincoace de Prut candidații se întrec în abordări lipsite de substanță pe teme oricum marginale, președinta în exercițiu de la Chișinău, Maia Sandu, atacă o temă tare, riscantă, în actualul context geopolitic: angajarea micului stat, pe teritoriul căruia încă staționează trupe rusești, într-un proces de aderare cât mai rapidă la Uniunea Europeană. Inutil de spus că, pe linia ei neclintită din ultimele decenii, România instituțională este complet absentă din această sforțare a curentului pro-occidental – și implicit pro-românesc – din Republica Moldova. Nimic, în afara unor vizite protocolare și a unor ajutoare care, oricât de utile și de consistente financiar, se vede de la o poștă că sunt date fără mare tragere de inimă.
E limpede de multă vreme că Maia Sandu le stă ca o sulă în coaste mai-marilor de la București. Intransigența și lipsa totală de apetit pentru combinatorică ale președintei școlite în Statele Unite ale Americii nu rezonează deloc cu stilul alor noștri, care au girat constant partida opusă ei, dovedit coruptă, dacă nu și fățiș pro-rusă. Nu mai vorbim că cei mai vocali partizani de la București ai unirii celor două state despărțite de după Al Doilea Război Mondial nu fac, prin repetatele lor provocări, decât să încurce strategia de apropiere de UE a Maiei Sandu și să le facă jocurile adversarilor ei, manipulați de Moscova…
Intersecția, toamna aceasta, a (pre)campaniilor prezidențiale din România și Republica Moldova nu face decât să evidențieze și mai limpede diferența structurală dintre Maia Sandu și virtualii ei omologi de la Cotroceni. Crescută într-o societate post-comunistă mai problematică decât cea de dincoace de Prut, românca Maia Sandu e din alt aluat decât toți candidații de la noi. Are școală serioasă, nu e nevoită să ia meditații în timpul mandatului, are o conduită impecabilă, pe seama căreia nici serviciile rusești de informații n-au putut produce nimic compromițător, are carismă veritabilă, dovadă naturalețea cu care și-a desfășurat, din poartă în poartă, campania electorală din aceste zile, e prezentă și curajoasă, nu se ascunde nici după bodyguarzi, nici după false pretexte, când e vorba să ia atitudine. Că vorbește o limbă română mai bună decât prezidențiabilii noștri e doar un detaliu, căci, cu româna sa, ea chiar comunică, emoționează și inspiră, nu o folosește doar ca să se audă vorbind. Avem mai mult de o duzină de candidați pentru Cotroceni și e greu de crezut că, luând calități de la fiecare în parte, iese un portret-robot mai bun decât Maia Sandu.
Duminica aceasta, președinta Republicii Moldova e în fața unui examen electoral major. Un succes al ei ar fi o veste bună, nu doar pentru românii noștri de acolo, ci și un semnal de încredere pentru noi, cei de aici: merităm mai mult decât ce ni se oferă în momentul de față.
Romanian