• Chiar dacă în țară atmosfera este tensionată, cu proteste de stradă, văzută din afară, România continuă să arate bine. Dovadă sunt statisticile economice, reclama care ni se face în presa internațională sau succesele la diferite concursuri, cărora li se adaugă micile victorii „de etapă”, din viața de zi cu zi. Să mai aflăm și de bine, că de rău vuiește anul abia început! •
România și Brașovul, destinații de vârf pe 2025

„A durat ceva ca să ajungă aici, dar România pare să fi ieșit, în sfârșit, din umbra istoriei sale tumultuoase din secolul al XX-lea. Este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană, scenele sale gastronomice și culturale sunt înfloritoare și este una dintre acele țări rare, care le are cu adevărat pe toate — de la scena artistică plină de viață din Cluj-Napoca, până la drumeții uimitoare în Munții Carpați, și de la plajele Mării Negre de pe coasta de est, până la muzeele de talie mondială ale capitalei București”. Astfel descriu editorii cunoscutei reviste internaționale „Vogue” România, pe care o pun pe primul loc între recomandările lor turistice pentru 2025. La rândul său, prestigioasa revistă „National Geographic” și-a publicat lista celor mai bune locuri de vizitat în 2025, iar orașul Brașov a fost inclus pe lista scurtă a destinațiilor obligatorii din Europa: „Orașul medieval Brașov este poarta de intrare în regiunea Transilvania, un ținut al pădurilor străvechi, al satelor rustice și al vârfurilor Carpaților. Iar cu noul său aeroport – primul din România, în 50 de ani – ținutul lui Dracula este mai accesibil”.
București – Ilfov, zona cel mai puțin expusă la sărăcie din UE!

Cele mai recente statistici oficiale ale Uniunii Europene, raportate la 2023, confirmă faptul că București – Ilfov este regiunea europeană cu cel mai scăzut risc de expunere la sărăcie (2,1% din populație), înaintea Provinciei Autonome Bolzano/Bozen din Italia (3,1%) și a Provinciei Oost-Vlaanderen (5,4%) din Belgia! În 26 de regiuni din UE, printre care și România, procentul se află sub 10%, în vreme ce în alte zece regiuni, procentul populației aflate în risc de sărăcie este de peste 30%. Cel mai prost stau Guyana franceză (53,0%), respectiv regiunile italiene Calabria (40,6%) și Sicilia (38,0%). Per total, aproape 72 de milioane de cetățeni europeni sunt în risc de sărăcie (16,2%).
Un cioban român, personaj într-una dintre cele mai bune fotografii ale anului 2024

Redactorii de la „National Geographic” mai fac o reverență în fața României. Printre cele mai bune fotografii ale anului 2024, selectate în mod tradițional la final de an, se numără o imagine realizată în țara noastră, cu ocazia unui reportaj despre eforturile de creare a unui nou parc național, în Munții Făgăraș. Fotografia, realizată de Jasper Doest, la Coceneşti, îl are în prim-plan pe Constantin Dăncilă, cioban din tată în fiu, îmbrăcat într-un costum tradițional. Dăncilă a povestit echipei „NG” că, din pricina zăpezilor tot mai puține și mai rare, iarba se găsește tot mai greu, așa că e nevoit să își ducă oile tot mai sus în munte. Reportajul a apărut în numărul din Noiembrie 2024 al „Național Geographic”.
Mega-campus științific, construit de UBB Cluj

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a primit zilele trecute, din partea Consiliului Local Cluj-Napoca, dreptul de folosință gratuită asupra unui teren de circa 30.000 de metri pătrați, cu o valoare de piață de 4 milioane de lei. Pe acest teren, UBB va construi un campus științific. Noul Science Campus va cuprinde un centru comun de cercetare și dezvoltare, în legătură cu domeniile regionale de specializare inteligentă, un sediu modern pentru Facultatea de Matematică și Informatică, care va pune accentul pe spațiile comune, destinate colaborării dintre studenți, cadre didactice și cercetători, antreprenori și societatea civilă, respectiv un cămin studențesc cu 500 de locuri, care își va dubla ulterior capacitatea. Lângă campus, Primăria Cluj va ridica un centru științific, o piață urbană şi terenuri de sport.
Aeroportul din Cluj, independent energetic, din 2026

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj anunță o strategie ambițioasă de reducere a emisiilor de carbon, din care face parte construirea unui parc fotovoltaic cu baterii de stocare. Proiectul va face cel mai important aeroport din Ardeal complet independent energetic, începând din 2026. Aeroportul colaborează cu toate entitățile din perimetrul său, pentru a stabili măsuri care să asigure zero emisii de carbon pe viitor. „Strategia noastră e în concordanță cu strategia județului Cluj și a municipiului Cluj-Napoca de a fi un județ verde și un oraș verde”, susțin oficialii aeroportului.
Descoperiri dacice în „Ținutul Secuiesc”

O echipă de specialişti de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, care a efectuat în ultimii ani cercetări arheologice în zona nord-estică a municipiului, lângă cursul râului Olt, a descoperit mai multe artefacte datând din perioada dacică, relatează presa locală. Printre acestea, se remarcă vase ceramice, precum şi scheletul unui copil şi al mai multor animale. „Obiectele au fost depuse în gropi cilindrice sau în formă de sac, cu gura mai îngustă şi baza lărgită. Într-una dintre gropi a fost depus un schelet de copil, iar în alte două gropi au fost depuşi doi purcei, respectiv un cal”, se arată într-un material postat pe pagina de Facebook a muzeului.
Emanuel Gyenes, învingător în Raliul Dakar 2025

Emanuel Gyenes a câștigat proba „Original by Motul” din Raliul Dakar, dedicată piloților din clasa „fără asistență tehnică”. Motociclistul din Satu Mare a mai reușit această performanță și în 2020, iar în 2011 și 2015 s-a impus la clasa „Maraton”, în care nu ai voie să schimbi motorul pe parcursul competiției. La această ediție de Dakar, Mani Gyenes (39 de ani) a obținut victorii în patru etape și s-a clasat pe podium în celelalte opt etape, performanță incredibilă în cea mai dură competiție de „rally-raid” din lume. La Dakar 2025, a participat și constructorul român Dacia. Echipajul format din Nasser Al-Attiyah (Qatar) şi Édouard Boulanger (Franţa) a încheiat pe un excelent loc 4.