Gheorghe Tudorașcu (comuna Dobrosloveni, jud. Olt): „Lucrurile se rezolvă ușor, atunci când vrei, te implici și comunici cu oamenii”

Primarii noștri

Sunt multe localități din țară care s-au ridicat, în timp, pe vetrele unor așezări străvechi. Din nefericire, nu toți gospodarii locului au și avut disponibilitatea, interesul sau posibilitatea, la momentul oportun, de a le valorifica în interesul comunității. Așa s-a ajuns ca secole de istorie să zacă îngropate în pământ și în indiferență, iar cei care locuiesc astăzi în astfel de zone să se zbată, de cele mai multe ori, în sărăcie, refuzând sau neputând să înțeleagă că pot depăși relativ ușor această stare, investind în turism. Orice loc care vorbește despre cine suntem și de unde venim, orice gură de aer curat și orice secundă de liniște pot deveni surse de venit, pentru că sunt mulți care caută să se întoarcă, fie și pentru câteva zile, la astfel de lucruri simple.

În Dobrosloveni, din județul Olt, oamenii par a începe să înțeleagă toate astea, pentru că le-a deschis ochii însuși primarul comunei, Gheorghe Tudorașcu. Mândru de istoria locului, domnul primar a sprijinit editarea unor cărți cu acest subiect, dar a reușit și să atragă în zonă investitori italieni, interesați de potențialul turistic al zonei.

Localnicii, motivați de italieni

– Domnule primar, ce caută italienii la Dobrosloveni?

– Ca să înțelegeți corect, trebuie să vă plimb puțin prin istoria acestor locuri. Conform dovezilor arheologice, zona a fost locuită încă din epoca neolitică, iar mai târziu, pe vremea împăratului Constantin cel Mare, s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Roman. Pe teritoriul satului Reșca, unul din cele cinci ale comunei Dobrosloveni, s-a aflat cetatea antică Romula Malva, capitala Daciei Malvensis, una dintre cele trei subdiviziuni ale provinciei Dacia. Satul Reșca a fost atestat pentru prima dată în secolul al XIV-lea, iar astăzi avem aici un sit arheologic de categorie A, sit UNESCO din anul 2024. De aceea au venit, cum spuneți dumneavoastră, italienii la Dobrosloveni: pentru că sunt interesați să pună în valoare zona, să o dezvolte turistic, prin crearea de spații de cazare și de petrecere a timpului liber. Din fericire pentru noi, avem în domeniul public clădirile și terenurile fostului CAP, situate chiar în cen­trul comunei, spațiu pe care li-l putem pune la dispoziție acestor investitori. Toți cei care ne-au fost oaspeți sunt specialiști din domeniul investițiilor, arhitecturii și dezvoltării economice internaționale, respectiv Francesco Signoriello, om de afaceri cu investiții majore în Casablanca, Dubai, Londra, Luxemburg, Mumbai, New York, Panama și Singapore, Olimpia Dobre Amore, proiectant european acreditat la Bruxelles, și Georgio Farini-Bo­logna, arhitect specializat în situri arheologice.

– Îi motivează această perspectivă, deschisă de italieni, și pe localnici? Sunt interesați să-și deschidă și ei mici afaceri în acest domeniu?

– Din fericire, se pare că da. Noi, ca administrație locală, încercăm să derulăm programe pe agroturism și turism cultural, de care să poată beneficia și cetățenii comunei. Încă din 2019, am dezvoltat un program cultural transfrontalier, împreună cu municipiul Mezdra, din Bulgaria, prin organi­za­rea Festivalului Roman „Romula Fest”. La acest festival participă, de fiecare dată, peste 150 de reenactori (persoane care participă la reconstituiri ale evenimentelor istorice – n.red.), care repun în scenă bătăliile dintre daci și romani de acum două mii de ani. Festivalul se bucură de o popularitate crescândă, pentru a asista la aceste reconstituiri vin turiști din întreaga țară, ba chiar din străinătate. În zonă nu avem pensiuni, spații de cazare, deocamdată toți cei care vin se cazează la Caracal, municipiu aflat la doar șase kilometri de Dobrosloveni. Asta aproape că i-a convins pe concetățenii mei să înființeze pensiuni și puncte gastronomice locale, sau măcar să pună la dispoziție – cei care au posibilitatea – câteva camere pentru cazare, celor interesați. Ar fi și păcat ca tocmai localnicii să nu profite de pe urma acestor vestigii pe care s-a ridicat așezarea, de aceea sper ca ediția din acest an a festivalului – care va avea loc între 30 Mai – 1 Iunie –, să-i găsească măcar pe câțiva dintre ei pregătiți de oaspeți și în acest mod.

– Dar tradițiile și obiceiurile zonei se mai păstrează? Are cine să le ducă mai departe? Copiii și tinerii se implică în astfel de activități culturale?

– Da, copiii și tinerii sunt interesați pentru că avem cine să se ocupe și să le stârnească interesul pentru asta. La Căminul Cultural Dobrosloveni, avem Ansamblul Folcloric ,,Flori de Romanați”, ce promovează dansul popular din zona Romanați și comuna Dobrosloveni, dar și un muzeu etnografic și un centru de gastronomie, unde bătrânele satului promovează vechi rețete culinare tradiționale ale zonei.

La Căminul Cultural Reșca, funcționează Ansamblul Folcloric „Romula Malva”. Tot aici se află și un atelier de cusături, unde sunt transmise mai departe vechile modele tradiționale din zonă. Copiii din ansamblul de călușari „Romula Malva” au prezentat Călușul, în urmă cu câțiva ani, la concursul „Româ­nii au talent”, și chiar au ajuns în semifinală.

Nu pot să nu amintesc, în acest context, și că avem, în satul Potopinu, Academia de Arte „Domnul de Rouă”. Această ini­țiativă deosebită a luat naștere datorită faptului că în comuna noastră sunt numeroși copii talentați, care, fără sprijinul și îndrumarea necesară, ris­cau să se piardă. Academia de Arte „Domnul de Rouă” este rodul viziunii și dedicării muzicianului Claudiu Șarpe, care a dorit să ofere astfel tinerilor talentați din mediul ru­ral, șansa de a-și des­coperi și valorifica potențialul artistic. Copiii se pot înscrie la cursuri de pictură și desen, teatru, canto, percuție și chitară, pian, dans contemporan și dans modern, cerc literar, curs de cultură generală sau curs de etichetă, protocol și bune maniere. Toate aceste cursuri sunt gratuite. Nu cred că sunt multe sate sau comune din țară care să ofere astfel de oportunități copiilor și tinerilor, de aceea n-am cum, ca primar, să nu mă mândresc cu o astfel de inițiativă a concetățenilor mei.

Toți acești copii talentați beneficiază, însă, și de instituții de învățământ pe măsură. Atât grădinițele, cât și școlile din comună sunt construcții noi, dotate cu aparatură și mobilier moderne, cu tot ce trebuie unui învățământ de calitate. La o populație de aproape patru mii de locuitori, avem 300 de elevi, de la grădiniță până la ciclul gimnazial.

„De ce ar trebui să te duci la primărie, dacă poți rezolva totul pe internet?”

– Ca să nu spună cârcotașii că „Nu-i trebuie chelului tichie de mărgăritar” (că am auzit și asta, când venea vorba de investiții în cultură în mediul rural!), am să vă întreb cum stă comuna dumneavoastră la capitolul investiții, utilități?

– Încă din 2009, am demarat proiecte necesare comunei, de la rețeaua de apă-canal și drumuri, până la școli și grădinițe moderne. Toate sunt rezolvate și realizate deja. Acum avem în lucru proiectul pentru introducerea rețelei de gaz și pot spune că oamenii din Dobrosloveni au tot ce le trebuie pentru un trai decent. În curs de demarare este și proiectul de construire a unui Centru de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice, dar și dezvoltarea unui centru medical modern.

– E pentru prima dată când am drept partener de dialog un primar din județul Olt. Cum priviți dumneavoastră ideea privind reorganizarea teritorială și desființarea unor comune, din rațiuni economice?

– Nu cred că e o idee rea, dar, înainte de toate, ar trebui gândită o strategie coerentă de punere în practică a acestei idei. Ar putea fi, de fapt, o re-unire a unor localități, pentru că după Revoluție, au fost comune mari care s-au divizat, luând naștere alte două-trei comune mai mici, cu întreg aparatul funcționăresc aferent.

Dar nu la administrația locală ar trebui să ne gândim în primul rând, ci la ceea ce e cel mai bine pen­tru oameni. N-aș spune că o astfel de reorgani­za­re ar fi dezavantajoasă, pentru că peste tot digitalizarea a luat amploare, multe probleme le poți rezolva de acasă, de pe laptop sau de pe telefon. De ce ar trebui să te duci la primărie, dacă poți rezolva totul pe internet? Aproape orice document poate fi eliberat astfel, e mai greu cu imprimarea, dar dacă s-ar corela instituțiile între ele, nu ar mai fi nevoie de atâtea hârtii și, cum se spune, de dosare cu șină.

Cred că marea parte a populației se poate descurca și astfel, iar pe cei care nu pot sau nu știu, avem obli­gația să-i ajutăm și o facem, fără probleme, chiar și acum. În comuna noastră, în toate cele cinci sate – Dobrosloveni, Frăsinetu, Potopinu, Reșca și Reșcuța – avem grijă de oamenii în vârstă, casierul mer­ge la poarta fiecăruia, le spune cât au de plătit și fie încasează banii pe loc, fie luăm legătura cu copiii plecați în străinătate, iar aceștia plătesc ei on-line ce au de plătit. Lucrurile se rezolvă ușor, atunci când vrei, când te implici și când comunici cu oamenii.