„În loc de «holograme» pe rețelele sociale, ar fi bine să putem vedea candidații în dezbateri, iar românii să aleagă informați. Suntem în această sală, la Palatul Cotroceni, viitorul loc de muncă al celui care va câștiga alegerile. E o ofertă pe care Administrația Prezidențială o face: nu văd de ce în această sală, și înaintea turului 1, și înaintea turului 2, nu s-ar putea organiza niște dezbateri serioase, pe care posturile de televiziune să le transmită pentru corecta informare a publicului”. În cadrul unei noi conferințe de presă pe teme complexe, de mare actualitate, printre care efectele noilor tarife vamale impuse de Statele Unite ale Americii țărilor din Uniunea Europeană, președintele interimar Ilie Bolojan le-a făcut această ofertă candidaților la alegerile prezidențiale din luna Mai. Popunerea este, de fapt, o reacție la observația că prezidențiabilii, dacă nu toți, cu siguranță cei mai mulți dintre ei, refuză dezbaterile reale, refuză temele stringente sau asumarea unor opțiuni ferme, bazându-se pe calculele meschine ale unor sondaje oricum volatile ori, și mai comod, pe efectele speciale ale campaniilor online, cu filmulețe „trendy” pe TikTok, sau replici îndelung pritocite de cei din „staff”, pe Facebook. Evident, e mai simplu să te filmezi înfulecând burgeri la „fast food”, decât să răspunzi unor întrebări ale presei serioase ori să faci față în dezbateri unui contracandidat mai abil sau mai bine pregătit. Iar faptul că propunerea aceasta, absolut imperativă, de responsabilizare, vine de la Ilie Bolojan, dă și mai multă greutate demersului. Președintele interimar putea foarte bine să preia modelul predecesorului său de la Cotroceni, Klaus Iohannis, să se rezume la simple luări de poziție oficiale și să nu se lege la cap cu comunicări pe teme delicate. În schimb, Ilie Bolojan predică ceea ce el însuși se străduiește să facă, deși nu e în cea mai comodă poziție: deschiderea spre dialog, abordarea fățișă a problemelor și comunicarea către publicul larg, în încercarea de a reda credibilitatea instituțiilor statului român.
Neîncrederea cronică care s-a înstăpânit peste societatea românească – și care a deviat adesea în conspiraționismele care au inflamat „fenomenul Călin Georgescu” – vine, în bună măsură, tocmai din ruptura dialogului dintre cei care își doresc să exercite puterea și poporul tratat cu aroganță de unii, cu suficiență de alții, luat drept credul de marii maeștri ai TikTok-ului. „Holograme”: solicitarea președintelui interimar Ilie Bolojan este cât se poate de precisă. Un dialog serios între candidați, cu o moderare profesionistă, asigurată eventual de televiziunea publică TVR, și de câțiva colaboratori externi, cu imagine ireproșabilă, ar putea reda publicului din România respectul pe care îl merită din partea clasei politice. Că tot se vorbește despre dezinformări și manipulări de tot felul: iată un prilej numai bun pentru ca prezidențiabilii să se prezinte în fața alegătorilor așa cum sunt și așa cum gândesc de fapt, și nu ca niște produse de strategie și PR politic. Ar fi un început numai bun pentru următorii 5 ani de mandat, care numai simpli nu vor fi.
Jos hologramele!
