E nevoie de o minimală sumă de calități, pentru a face față funcției de președinte, într-un stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Atlanticului de Nord (NATO), cazul României. Capacitatea de a acumula, de a învăța permanent, nu este opțională. Faptul că ai fost olimpic în vremea când Inteligența Artificială era subiect SF, că ai fost un as al oratoriei pe vremea când rețelele sociale nu existau, ori că ai fost un bun profesionist în televiziune când nu explodase TikTok-ul nu e suficient ca să te prezinți în fața alegătorilor (unii dintre ei nenăscuți, în perioada ta de vârf), la un scrutin organizat în anul 2025. Logic ar fi ca o candidatură prezidențială, mai ales dacă e susținută de partide serioase, să fie finalul unui proces educațional de durată, validat pas cu pas. Nimeni nu se naște gata învățat. Ai trac în fața unei audiențe? Iei cursuri de „public speaking”, cum savant li se spune azi. Nu stăpânești chestiuni de geopolitică? Cauți experți, citești bibliografie, participi la conferințe, te pui la curent cu situația curentă. Nu le ai cu cifrele? Iei lecții de economie. Ești as la engleză? Nu ți-ar strica niște ore de franceză sau germană, ca să poți avea un scurt dialog în particular, la o cafea, cu un înalt oficial important, fără să tragi după tine un translator, cu sau fără epoleți. Bazele Dreptului Constituțional sunt un curs de un semestru la universități de prestigiu. Sunt câteva zeci de pagini cu momente-cheie din istoria României recente.
Din păcate, majoritatea candidaților prezenți la dezbaterile din avanpremiera prezidențialelor sunt dezamăgitoare. În fața unor întrebări de nivel mediu – unele „servite”, la care n-ai voie să nu răspunzi de 10 – cei mai mulți dintre prezidențiabili s-au comportat lamentabil, încercând să însăileze niște generalități de-un 5. Asta, în condițiile în care au avut aproape jumătate de an, din Noiembrie încoace, să se pună la punct cu temele grele ale celei mai importante funcții în stat!
Delăsare, superficialitate, autosuficiență, să te prezinți cu astfel de „calități” în fața electoratului, sperând să primești milioane de voturi pentru un mandat de 5 ani, e intolerabil. Evident, o prestație TV spectaculoasă nu e, în sine, garanția unui mandat reușit. Dar e măcar oglinda dorinței de a te perfecționa. Că tot se vorbește încontinuu despre criza educației din România, recentele dezbateri TV puteau fi un exemplu că aspiranții la conducerea țării chiar cred în ceea ce propovăduiesc prin clipurile electorale. Puțini au trecut examenul, și niciunul cu notă mare…
