• Este una dintre cele mai la modă plante medicinale din lume datorită efectului ei de combatere a stresului, ina­micul nr. 1 al sănătății •   

Cunoscută și sub nu­mele de melisă, mă­­tă­ciune sau iar­bă de alămâi, roinița în­florește acum, la început de Iunie. Înaltă, cu flori alb-violet și frun­ze de un verde deschis, se distinge mai ales prin mi­reasma ei, care sea­mănă cu lămâia. Se găsește în far­macii sub formă de plantă us­cată, tinctură și ulei aromat.

Trei rețete de preparare a roiniței

1. Vinul de roiniță

Într-un litru de vin natural alb se pun douăzeci de lin­guri de pulbere de roiniță și se lasă la macerat vre­me de trei săptă­mâni, după care se stre­coară. Se iau câte 3 linguri, înainte sau după masă. Administrat înainte de masă, vinul de roiniță stimulează digestia, combate dispepsia, previne apariția spasmelor tubu­lui digestiv.

2. Mixtura de roiniță

Era foarte mult folosită de călu­gării bene­dic­tini, care o consi­de­rau un panaceu pentru memorie și pentru reîntinerire. Iată rețeta sa de preparare: se combină do­uă gălbenușuri de ou cu două lin­guri de miere și cu 2-3 lin­gurițe de tinctură de roiniță, la care se adaugă jumătate de lin­gu­riță de pulbere de bu­su­ioc. Preparatul astfel obținut se con­sumă pe sto­macul gol, dimineața, ca reîntineritor și revi­go­rant.

3. Uleiul de roiniță

Se pun într-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de roiniță, peste care se adaugă ju­mătate de litru de ulei de floa­rea-soa­re­lui sau de măsline. Se lasă la ma­­ce­rat vreme de două săp­tă­mâni, într-un recipient în­chis er­metic, du­pă care se fil­trea­ză, iar pre­pa­ratul rezultat se pu­ne în­tr-o sti­clă în­chisă la culoare. Re­me­diul se poa­te folosi atât in­tern, ca ulei alimentar pus în sa­late (are efect digestiv, reînti­ne­ritor), cât și ex­tern, contra reu­ma­­tismului, ne­vralgiilor, durerilor de cap.

Utilizările terapeutice

Roinița și sistemul nervos

Probabil cea mai importantă categorie de efecte a roiniței este cea asupra siste­mului nervos. În doze mici, roinița este un excelent calmant ner­vos, fiind reco­man­dată con­tra du­rerilor de cap, care apar pe fond de stres și de su­praso­li­citare, contra in­somniei, con­tra tul­burărilor digestive care apar pe fond nervos. Se ad­mi­nis­trea­ză câte o linguriță de tinc­tură, diluată într-un pahar de apă, în doză unică, atunci când este nevoie. Roi­nița este și un excelent re­mediu pe ter­men lung contra Alzheimerului (re­du­ce starea de agitație și îm­bu­nă­tățește memoria), contra tul­bu­rărilor de memo­rie post-trau­ma­tice, precum și contra tul­bu­ră­rilor de me­morie produse de pro­blemele vasculare cerebrale. Se admi­nis­trează câte o linguriță de tinc­tură de roiniță de 4 ori pe zi, în cure de mini­mum 4 luni.

Probleme psihice: depresie, ano­rexie psi­hică, angoase

Admi­nistra­rea unor doze medii de roiniță, 6 lingurițe de tinctură pe zi sau 4 lingurițe de pul­bere pe zi, are efecte învio­ră­toare asupra psihi­cului, favorizând gândirea optimistă, amplificând tonusul psihic și mental. Apro­ximativ 40% dintre cei care au urmat tra­tamentul cu această plantă contra tulbu­ră­rilor emoționale men­țio­nate au resimțit o ameliorare clară a stării lor psihice.

Glanda tiroidă

Extractele din roiniță inhibă pu­ter­nic acțiunea    hor­mo­nului tiroidian (TSH). Se folosește infuzia combi­nată de roi­niță, din care se bea câte un litru pe zi, în 3-4 reprize, în cure de două luni, cu două săptămâni de pau­ză. Acest reme­diu este valabil și în can­cerul de ti­roi­dă, pen­­­tru că aceas­tă plan­tă are și efecte anti­tu­morale dove­dite.

Tulburări hormonale la femei

Cercetări clinice făcute în Ger­mania au arătat că adminis­trarea tincturii de roiniță are efec­te de reglare a ciclului mens­tru­al, fiind un remediu excelent con­tra unor probleme cum ar fi stările de nervozitate și de dis­confort de dinaintea menstruației, menstrele ne­regulate în­­soțite de dureri abdominale, spasme sau dureri de cap. Se recomandă o combinație în pro­porții egale de tinc­­tură de roiniță și tinctură de crețișoară (Alche­milla vulgaris), din care se iau câte 6 lingurițe pe zi, în cure de patru săptă­mâni.

Reumatism

Un litru de infuzie de roiniță consu­ma­tă zilnic ajută la combaterea majorității formelor de reu­ma­tism, având o acțiune antiinflamatoare antial­gică, încetinind sau chiar oprind procesele dege­ne­­rative. Extern, se ung articulațiile afectate cu ulei de roiniță, la care se adaugă un pic de ulei vo­latil de mentă – 3 pică­turi de ulei volatil de mentă la o linguriță de ulei de roiniță.

Boli gastro-intestinale

În colita de fermentație, roinița este unul din cele mai puternice remedii vegetale, având darul de a in­hi­ba dezvoltarea excesivă a bacteriilor de fermentație în colon, de a combate spasmele, de a diminua infla­mația. Se administrează sub forma pe care pacientul o simte cea mai eficientă în cazul său: pulbere (4-6 lingurițe pe zi) sau infuzie combinată (1 litru pe zi). Același tratament este valabil contra colonului iritabil și a colonului spastic, precum și contra enteritei.

Vinul de roiniță luat înainte de masă este un re­­me­diu excelent împotriva indigestiei, a dis­pep­siei și a atoniei digestive.

Afecțiuni hepato-biliare

Infuzia combinată de melisă este un excelent leac pentru dischinezia bi­lia­ră (fiere leneșă), pentru cole­cis­tită și un adjuvant contra litiazei bi­liare. Stu­dii prelimi­nare arată o acțiune favo­ra­bi­lă a extractelor de roiniță contra he­patitei virale. Se pare că această plantă este un adevărat inamic al vi­ru­surilor, așa cum vom vedea în con­tinuare:

Herpes

Virusurile care produc her­pesul de tip I și de tip II sunt distruse de un com­plex de subs­tanțe se­cretate de această plantă. Intern, se face cură cu tinctură (6 lingurițe pe zi) sau in­fuzie com­binată de roiniță (1 litru pe zi). Extern, se pun vre­me de două ore pe zi com­prese cu infuzie com­binată sau, mai efi­­cient, cataplasme cu roini­ță pe lo­cu­­rile afectate de herpes. La cinci mi­nute după în­che­ierea apli­cației, se pune tinctură de propolis pe leziunea herpetică, pentru a grăbi vindecarea.

Tinerețe fără bătrânețe

Pe lângă faptul că melisa îmbunătățește considerabil me­moria și în­trea­ga activitate a sis­temului nervos, ea are un pu­ter­nic efect antioxidant. Cu alte cuvinte, ajută la men­ți­nerea tinereții tuturor celulelor din or­ganism, ani­hilând ra­dicalii liberi (mole­cule din sânge care sunt responsabile de îmbă­trâ­nirea țesuturilor).