O armată puternică

– Gripa a lovit în forță, spitalele sunt pline, s-au înregistrat multe decese… Cum se explică acest dezastru, domnule doctor? Imunitatea nu mai face față infecțiilor anotimpului rece?

– Rolul fundamental al imunității este conser­ va­ rea integrității individului, a apărării față de boală. Sistemul imunitar are rolul de a conferi organis­mului o stare de rezistență sau de protecție față de o agresiune externă sau internă. Forța lui stă în două însușiri majore: producerea de anticorpi – proteine care atacă substanțele străine pentru a le elimina din corp; producerea de celule sanguine spe­ciale, printre care un rol major îl au lim­focitele T, care pot ataca direct inva­datorii organismului.

Imunitatea scăzută presupune slă­bi­rea sistemelor de control ale sistemului imun. În această situație, nu-și mai poa­te îndeplini rolul și nu mai poate asigura integritatea organismului. Ca urmare, apar boli precum virozele și gripa, fie din cauza factorilor externi (virusuri, mi­crobi, substanțe poluante), fie din cauza celor interni (radicali liberi, stres, de­generare celulară, boli autoimune etc.).

– Cum ne putem da seama dacă avem imunitatea slăbită? La ce semne și simptome ar trebui să fim atenți?

– Pentru a ne putea aprecia nivelul imunitar propriu, trebuie să luăm în cal­cul atât frecvența, cât și gravitatea epi­soadelor de îmbolnăvire. Atunci când răcelile, infecțiile din sfera digestivă sau urinară sunt foarte frecvente, când – de exemplu, în cazul copilului mic – nu­mărul de zile în care merge la grădiniță este mai mic decât cel în care stă acasă, fiind bolnav, putem spune că există o problemă. Dacă răceala se prelungește mai mult de o săptămână sau dacă apar complicații care necesită inclusiv internarea în spi­tal, există o problemă. Dacă răceala nu răspunde la me­dicația obișnuită (antitermice, antiinflamatoare etc.) și, de fiecare dată, se recomandă antibiotice, este o problemă și mai mare! Dar asta nu înseamnă că oricine răcește de câteva ori iarna are neapărat „pro­bleme cu imunitatea” sau un „sistem imunitar slăbit”.

Analize bine țintite

– Există analize care detectează calitatea imu­nității? Dacă e „în formă” sau nu?

– Se pot face analize ce investighează sistemul imunitar la diferite niveluri. Rezultatele analizelor ne spun dacă și unde există o problemă. Putem ana­liza celulele albe (leucocitele), atât din punct de ve­dere al cantității, cât și al capacității de a lupta cu mi­crobii. Putem determina diferitele clase de anti­corpi, celulele limfocitare care intervin în declan­șa­rea răspunsului imun, precum și proteinele și en­zimele care intervin în procesele de apărare. Dar nu în toate cazurile sunt necesare analize amănunțite, de altfel, costurile sunt destul de crescute.

Pacienții cu infecții respiratorii grave și re­curente, enterocolite repetate, infecții fungice sau pa­razitare, mai ales cei care nu răspund bine la tra­tament pe termen lung, trebuie totuși să identifice problema care stă la baza îmbolnăvirilor repetate prin analize bine țintite. Trebuie să identificăm cu ce tip de problemă se confruntă sistemul imunitar. În această situație, tratamentul poate fi mult mai eficient, deoarece este un tratament țintit, nu doar o simplă stimulare a imunității.

Cauzele deficitului imunitar

– Din ce cauze apare deficitul imunitar?

– Deficitul imunitar poate fi determinat de cauze genetice sau dobândite. Deficitele imunitare conge­ni­tale (cele cu care se naște copilul) sunt destul de rare și au, de obicei, o evoluție asociată cu com­pli­cații grave. Complicațiile pot să apară mai devreme sau mai târziu, în funcție de severitatea defectului moștenit. În majoritatea cazurilor, este vorba de o slăbire a sistemului imunitar, apărută pe parcursul vieții, din diferite motive.

Stresul este un factor care favorizează boala. Știm că atunci când cineva este obosit, suprasolicitat sau supărat, este mai sensibil și mai predispus la răceli. Explicația constă în faptul că, în aceste condiții, se secretă așa-numiții hormoni de stres, care au un efect inhibitor asupra sistemului imu­nitar.

Alimentația este un alt factor cu impact negativ asupra sistemului imun. Aportul redus de vitamine și oligoele­mente (în special zinc și seleniu) din le­gume și fructe, dar și excesul de mân­care acidă (fast-food, conserve, meze­luri, grăsimi animale saturate) favo­rizează producerea de radicali liberi în organism. Există studii care arată că acești radicali liberi acționează asupra unor tipuri de limfocite T (cu efect an­tiviral), scăzând producția și activitatea acestora. S-a constatat că majoritatea alimentelor au un conținut din ce în ce mai sărac în oligoelemente!

O altă cauză care duce la scăderea imunității, mai ales la nivel respirator, este terenul aler­gic. Per­soa­nele aler­gi­ce prezintă in­flamații cronice la nivelul mu­coa­selor respiratorii. Pe acest fond, orice virus poate acționa mult mai ușor, iar evoluția bolii poate fi mai gravă. Mai mult, numărul persoanelor aler­gice este în continuă creștere (potrivit statis­ticilor, 35-40% din populație) – fapt ce explică și numărul crescut al cazurilor de imunitate scăzută!

– Deficitul imunitar poate fi cauzat și de boli grave, cum ar fi cancerul?

– Sistemul imunitar trebuie să pro­tejeze organismul inclusiv de agresorii interni. Acesta este și cazul cancerului. În mod normal, în organism există un număr de celule care degenerează. Aces­­te celule sunt îndepărtate prin ac­țiunea sistemului imunitar. Atunci când apar anumite dereglări, aceste celule nu mai sunt distruse, se multiplică în exces și se dezvoltă bolile neoplazice.

Prietenii imunității

– Ce putem face pe termen scurt pentru creș­terea imunității?

– Alimentația este de importanță majoră în asigurarea unei bune funcționări a sistemului imu­nitar. În ultimii ani, s-a tot vorbit despre stresul oxi­dativ. Ce înseamnă acest lucru? Pentru a funcționa în condiții optime, organismul uman are nevoie de oxigen, care este utilizat pentru a produce energia necesară fiecărei celule. În urma acestui proces rezultă bioxid de carbon, dar și o mică parte de ra­di­cali liberi de oxigen. Aceștia sunt implicați în apariția unor afecțiuni grave, dar și în deprimarea activității sistemului imunitar. În mod normal, radicalii liberi sunt neutralizați de antioxidanți. Principalii antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, beta-caroten), enzimele și oligoelementele (Mag­neziu, Zinc, Seleniu). Astfel, este clar că alimentația sănătoasă, bazată pe fructe și legume proaspete, are efecte benefice asupra imunității, datorită conți­nu­tului lor bogat în antioxidanți!

– Există și tratamente alopate pentru stimu­larea imunității?

– O stimulare rapidă a imunității se poate realiza prin administrarea de imunomodulatori nespecifici. În această categorie există o varietate de produse, respectiv extracte bacteriene mai mult sau mai puțin complexe. Administrarea lor are ca efect o stimulare nespecifică a sistemului imunitar. Se presupune că, în acest fel, se dezvoltă anticorpi cu capacitatea de a acționa împotriva unui spectru mai larg de microbi (virusuri sau bacterii).

– Suplimentele alimentare ajută la creșterea rezistenței organismului?

– În unele situații, alimentația nu reușește să aco­pere în totalitate necesarul de vitamine și mi­nerale, chiar dacă este echilibrată. Motivele pot fi diverse – de la metodele moderne de cultivare a plantelor, pâ­nă la schimbările climatice, care au influențat com­po­ziția solului și valoarea nutritivă a legumelor și fruc­telor. De aceea, în sezonul rece sau în momen­tele de so­licitare crescută a organismului poate fi utilă suplimentarea aportului de vitamine și oligo­ele­men­te. Cele mai importante sunt vitaminele E, C și A, alături de oligoelemente ca magneziul, seleniul și zin­cul, care susțin buna funcționare a sistemului imunitar.

Odihnă și mișcare

– Ce stil de viață trebuie să adoptăm pentru un sistem imun sănătos?

– Există o legătură strânsă între sis­te­mul nervos, cel endocrin și sistemul imunitar. Aceste sisteme au mediatori comuni, astfel încât un dezechilibru apărut la nivelul unuia dintre ele se reflectă auto­mat și asupra celorlalte. De exemplu, cortizolul (hormon produs de glandele suprarenale) are un efect de supresie asupra sistemului imunitar, în condiții de stres sau traumă emoțională.

Odihna joacă un rol esențial în sus­ținerea imunității. Trebuie să ne acordăm perioade reale de refacere – în primul rând printr-un somn odih­nitor, de 7-8 ore, dar și prin mici „ru­peri de ritm”, adică să ieșim din rutina zilnică prin activități recreative. Astfel, orga­nismul își recapătă echilibrul, iar noi ne simțim vizibil mai bine. Este re­co­man­dabil să mergem la culcare îna­inte de miezul nopții, pentru a res­pecta ritmu­rile naturale ale organismului și procesele me­ta­bolice care au loc în timpul nopții – esențiale pentru organele vitale.

Mișcarea este la fel de importantă, mai ales da­că e practicată în aer liber. Sportul stimulează cir­cu­lația sanguină, oxigenarea și ajută la reducerea stre­sului. Înotul ocupă un loc aparte, deoarece îmbină activitatea fizică cu un ritm controlat al respirației, ceea ce susține o oxigenare mai eficientă și con­tri­buie la menținerea unui sistem imunitar echilibrat.