Consilier, la 22 de ani

– Poiana Mărului, din județul Brașov, este unul dintre cele mai frumoase sate din România și unul dintre cele mai mari. Are o suprafață aproa­pe cât Bucureștiul. Cum vă descurcați cu asemenea întinderi?

– Da, este într-adevăr o provocare! Gândiți-vă că numai drumuri comunale avem 110 kilometri! Poiana Mărului este împărțită în două: zona de sat, cea de jos, unde locuiesc jumătate dintre oameni, și cealaltă jumătate care locuiește pe dealuri. De aceea, tot ce am vrut să construim aici s-a gândit în două etape – mai întâi să rezolvăm jos, pentru că este mai simplu și mai ieftin, și abia apoi pe dealuri, unde, oricum, gospodăriile au captări de izvoare și fântâni. Dar lucrurile se schimbă, mulți oameni trec de la agricultură la turism, și asta înseamnă că apar și alte nevoi. Dar e bine că e așa, avem locuri frumoase, fără lipsă de modestie, aș zice chiar că sunt ­unice.

– Sunteți foarte tânăr, cum de ați ajuns primar?

– Mulțumesc, dar sunt la al treilea mandat! Câteodată, și eu mă întreb cum de-am ajuns primar. Am făcut școala în Brașov, apoi m-am întors la Poiana Mărului. Eram evaluator și aveam aici un club pentru tineri și un magazin. Am renunțat la ele… Mi s-a propus să fiu consilier local când aveam doar 22 de ani. Inițial nu am vrut, dar până la urmă am acceptat, deși nu am fost atras de politică, îmi doream să se schimbe lucrurile… Și s-au schimbat. Sunt deja de 10 ani primar și consider că am reușit să mișc lucruri, să schimb ceva în bine pentru comunitatea mea. Pe final de mandat, fostul viceprimar și-a dat demisia și… m-au pus pe mine în loc, pentru că eram deja consilier. De-aici mai departe tinerii s-au coalizat în jurul meu și m-au împins de la spate să candidez primar. Asta, deși, cum v-am spus, partea de politică nu îmi place, dar îmi place partea de administrație. Am candidat, am câștigat.

– Ce ați reușit să faceți în acești 10 ani? Unde era satul atunci și unde este acum?

– În primul rând, rețeaua de apă a fost modernizată. Nu era canalizare, am accesat finanțări, acum avem și canalizare. Modernizarea la apă a fost din bugetul nostru. Canalizarea este de la bugetul de stat, peste 2 milioane de euro.

– Fonduri europene ați reușit să atrageți? Sunt bani gratis de la UE!

– Avem un teren de sport făcut pe fonduri europene, dar am renovat și trei corpuri de școală și grădinița. Avem acum procedura de licitație pentru 1 milion de euro la asfaltări de străzi, facem și piste de biciclete, tot pe fonduri europene. Pista de biciclete o să meargă pe aceste dealuri, o să aibă peste 5 km, era păcat să avem o asemenea priveliște și să nu le dăm ocazia oamenilor iubitori de natură să nu o admire. O să plece de aici, din zona de jos, din sat, și va merge spre Paltinu-Vulcan.

„Până nu urci pe dealuri, nu îți dai seama de frumusețea locului”

– Turismul cum merge? Locul arată ca în paradis, este unul dintre cele mai frumoase din România, și asta v-o spune un reporter de teren, care a colindat țara la pas, în ultimele trei decenii.

– Până nu urci pe dealuri, nu îți dai seama de frumusețea locului. Cu turismul suntem totuși la început, oamenii abia acum se lansează în turism, iar noi încercăm să ne dezvoltăm frumos, să nu se aglomereze zona și construcțiile care se fac, să fie cu cap. De aceea avem arhitect angajat, suntem unul dintre puținele sate cu arhitect propriu, tocmai pentru că vrem să ținem sub control construcțiile. Vrem să se respecte o anumită înălțime, anumite culori, un anumit stil. Și nu dăm voie să se construiască o clădire pe tot terenul deținut, trebuie lăsat un spațiu liber, să fie aerisit, să nu riscăm clădiri înghesuite una în alta.

– Care au fost pentru dumneavoastră cele mai grele provocări ca primar? Dar cele mai mari satisfacții?

– Ce o să va spun nu o să sune ca o poveste de roman, munca de primar înseamnă, înainte de toate, administrație. Cel mai greu ne-a fost cu sistemul de canalizare, întins pe 11 kilometri, cu acest relief de munte și deal, un traseu complicat, constructor dificil… bine că s-a terminat! Apoi au fost inundațiile din 2018 și 2023. Ultimele inundații au fost catastrofale, au măturat satul din vale, încât unele străzi au dispărut, pur și simplu, apa a săpat până la un metru și jumătate adâncime. A trebuit să reconstruim totul foarte rapid, în două săptămâni. Am renunțat la alte proiecte și asta zic că ne-a tras în spate cel puțin doi ani de zile. Nu am primit fonduri pentru situație de urgență, a trebuit să ne descurcăm cu ce bani am avut. La noi nu sunt tăieri de păduri ilegale, ba dimpotrivă, pentru că nu se mai face agricultură că înainte, multe suprafețe s-au împădurit natural. La satisfacții… fiecare proiect pe care reușești să îl duci la capăt este o satisfacție. Și cea mai mare bucurie este atunci când oamenii te opresc pe drum și îți mulțumesc pentru ceea ce ai făcut.

„Strategia turistică? Natură curată și liniște”

– V-a binecuvântat Dumnezeu cu peisaje de vis, cu oameni harnici și cu o istorie minunată, legată de numele lui Constantin Brâncoveanu. Ce visuri mai aveți?

672Poiana mărului

– Înainte să chemi musafiri, îți pui un pic casa la punct, faci renovări, faci un pic de curățenie, nu? Apa și canalizarea sunt făcute, prioritatea este să finalizăm și cu gazele, apoi proiectele pentru amenajarea străzilor. Când o să fim gata cu acestea, putem să ne concentrăm pe strategia de atragere a turiștilor. Oricum, o să fie pe ideea de natură curată și liniște. De exemplu, eu am motocicletă de teren și îmi place să merg în natură, dar am interzis acest lucru în satul nostru, așa cum am interzis și atv-urile. Am fost incluși în Viatransilvanica și încercăm să facem un turism prietenos cu mediul și să păstrăm satul așa cum a fost. Nu am vrea să ajungem aici ca în zonele aglomerate precum Branul sau să stricăm arhitectura ca în Șirnea, și încercăm să păstrăm atmosfera de sat autentic. În zona de dea­luri să fie drumuri practicabile, dar nu asfaltate, că am văzut ce înseamnă asfalt în Munții Bucegi. Vrem să dezvoltăm satul, dar să păstrăm ceea ce este bun și frumos. Și mi-am propus să fac tot ce pot ca tinerii să rămână aici. În acest moment, avem 400 de copii la școală și asta eu consider că este o veste foarte bună. Tinerii, în general, rămân în sate, își construiesc case sau le modernizează pe cele ale părinților, iar noi încercăm să le creăm toate condițiile să rămână, să nu simtă nevoia să plece. Suntem acum în discuții să facem o grădiniță cu program prelungit, și încercăm să readucem la viață vechiul dispensar comunal, să îl modernizăm, așa că o să fie cu cabinet stomatologic, farmacie, două cabinete medicale – o investiție de 1 milion de euro.

– Cum vi se pare România văzută de pe dealurile din Poiana Mărului?

– România s-a dezvoltat datorită apartenenței la UE, chiar dacă au fost și probleme. Guvernanții trebuie să înțeleagă că e nevoie de reforme concrete, chiar dacă vor deveni nepopulari, să păstreze direcția europeană și să se refacă relația de încredere între politicieni și cetățeni.