• Sănătatea sau boala, energia sau toropeala, fericirea sau tristețea, sunt determinate de hormonii din organism, care decid cât de bine ne simțim. Iată cum pot fi ele echilibrate •
Ajutoare invizibile

Descoperirea hormonilor, la începutul secolului al XX-lea, a marcat un moment de cotitură în medicină. De atunci știm că organismul nostru este controlat de mesageri invizibili, care influențează aproape fiecare proces – pornind de la metabolism, până la starea de spirit. Astăzi, cunoaștem circa 100 de hormoni diferiți, însă experții bănuiesc că există mult peste 1000 de asemenea ajutoare invizibile, care lucrează neobservate, asigurându-se că organismul nostru își menține starea de echilibru. În lipsa lor, viața noastră ar fi un haos continuu – și totuși, se întâmplă adesea să observăm influența hormonilor abia atunci când ei se dezechilibrează.
Exact asta i s-a întâmplat și actriței engleze Davinia Taylor. După ce s-a luptat ani de zile cu tulburări de somn, episoade de foame excesivă și stări depresive, a constatat că hormonii ei erau complet dați peste cap. După ce a ajuns la această concluzie, a decis să-și îmbunătățească sănătatea hormonală – și să scrie o carte pe acest subiect. În „Hack Your Hormones”, autoarea acestui bestseller își împărtășește experiențele și ne arată cum ne putem influența pozitiv statusul hormonal.
Hormonii sunt dirijorii invizibili ai vieții noastre. Ei sunt produși în glandele endocrine și controlează cele mai diverse procese din organism. „Hormonii nu constituie un subiect care să privească doar femeile”, explică Davinia Taylor. De exemplu, substanțele-mesager joacă un rol central în metabolismul grăsimilor și al zahărului, respirație, somn, senzația de foame, apetit și sațietate, controlul tensiunii arteriale, activitatea mentală, dezvoltarea sexuală și chiar și în privința stării de spirit.
Hormonii lucrează în echipă
Hormonii sexuali, estrogen și progesteron, hormonul de stres cortizol sau hormonul somnului, melatonina – toate aceste substanțe-mesager conlucrează îndeaproape pentru ca procesele corporale să funcționeze. Un bun exemplu pentru cât de precisă este această „interacțiune” îl oferă ritmul somn-veghe. „Lumina și întunericul fac ca în organismul nostru să fie eliberați, în perioade diferite, hormoni diferiți”, explică Davinia Taylor. Dimineața, hormonul de stres cortizol ne face să ne simțim treji și atenți, iar seara, hormonul somnului, melatonina, ne pregătește cu gentilețe corpul pentru odihnă. De ce suferă oare în prezent atât de mulți oameni de tulburări de somn? „Dacă nu poți să dormi, cel mai probabil este de vină echilibrul tău hormonal, care este dat peste cap”, spune Taylor.
Cortizolul e cel care joacă un rol special în acest sens. În mod normal, nivelul hormonului de stres scade noaptea, dar dacă suferim de tensiuni persistente ne putem confrunta cu o supraproducție, care ne împiedică să ne liniștim. Dacă, pe deasupra, ținem seara aprinse multe lumini sau ne petrecem prea mult timp uitându-ne până târziu la televizor ori pe telefon, producția de melatonină scade și ne e mai degrabă greu să adormim.
Un cocktail chimic ne determină parcursul zilei
Există multe alte mecanisme: de exemplu, dacă stomacul este gol, el produce hormonul grelină. Apoi nervii trimit semnale în acest sens către creier, mai exact către hipotalamus – iar noi resimțim foamea. După masă, o întreagă serie de mesageri contribuie la generarea senzației de sațietate. Faptul că o porție de tiramisu sau o salată crocantă ne induc o stare de bine li se datorează hormonilor fericirii. De exemplu, dopaminei. Acest mesager al sistemului de recompensă ne motivează. Chiar și poftele alimentare sunt adesea determinate hormonal. Leptina și grelina, cunoscute drept hormonii sațietății, respectiv ai foamei, ne reglează pofta de mâncare.
Când suntem stresați sau nu dormim suficient, echilibrul delicat al hormonilor se dereglează. Corpul cere furnizori rapizi de energie, precum zahărul și carbohidrații, ceea ce declanșează episoade de foame excesivă. Stările de melancolie sau depresiile pot avea la rândul lor cauze hormonale. Hormonii precum serotonina și dopamina joacă un rol central în reglarea stării noastre psihice. Dereglarea acestor mesageri duce la apatie, deprimare și instabilitate emoțională. De asemenea, cortizolul și adrenalina, hormonii stresului, pot provoca iritabilitate crescută și izbucniri bruște de furie, în caz de supraproducție. Actrița britanică povestește în cartea ei cum a suferit ani de zile de izbucniri emoționale necontrolate, cauzate de fluctuații hormonale. Chiar și mici factori de stres, precum zgomotul sau problemele cotidiene, îi puteau declanșa reacții emoționale puternice. Nu în ultimul rând, hormonii sexuali joacă un rol important în privința stării de bine: în perioada menopauzei și a andropauzei, influența lor e resimțită atât de femei, cât și de bărbați (a se vedea caseta informativă). Davinia Taylor subliniază cât de important este să recunoaștem aceste cauze hormonale și să le abordăm: „Nu este vina ta sau un semn al lipsei de voință dacă te simți rău – hormonii tăi sunt cei care îți controlează comportamentul”. Dar cum putem îmbunătăți noi înșine echilibrul delicat al acestor mesageri?
Optimizarea echilibrului hormonal
Vestea bună este că optimizarea echilibrului hormonal e posibilă, dacă aducem anumite ajustări specifice, atât stilului de viață, cât și alimentației. De exemplu, un somn bun poate fi indus de cu seara: pentru a stimula producția de melatonină, e indicat să nu ne mai uităm la ecrane cu două ore înainte de culcare, relaxându-ne, în schimb, la o lumină blândă. Băuturile calde, precum ceaiul de mușețel, sau citirea unei cărți ajută corpul să se liniștească. În cazul tulburărilor de somn, Taylor recomandă să includem în dietă mai multe alimente bogate în triptofan, pentru a stimula producția de serotonină: între acestea se numără, de exemplu, bananele, brânza, ouăle sau carnea de pui. Alimentația exercită o influență directă asupra producției hormonale. În special alimentele bogate în omega-3, precum somonul, avocado, nucile și semințele de chia, susțin echilibrul hormonal, deoarece îmbunătățesc comunicarea dintre ei și celule. Alimentele probiotice, cum ar fi chefirul, varza murată sau kombucha, favorizează sănătatea intestinală și, implicit, producția serotoninei, hormonul care ne îmbunătățește starea de spirit. Mișcarea făcută cu regularitate ajută la reducerea nivelului de cortizol, la îmbunătățirea reglării hormonale a stresului și la stimularea producerii hormonilor fericirii, precum dopamina. Nu este întotdeauna nevoie de sport intens. Chiar și exercițiile ușoare de respirație sau meditația contribuie suplimentar la reducerea stresului și la reechilibrarea hormonală.
În criză hormonală: menopauza și andropauza
• Odată cu vârsta, producția hormonilor sexuali nu mai funcționează decât la minimă rezistență •
La bărbați
În cazul bărbaților, hormonul sexual testosteron scade anual, cu 1 până 2%, cu începere din al treilea sau al patrulea deceniu de viață și se declanșează andropauza. Scăderea hormonului e accentuată la cei care nu fac mișcare, sunt supraponderali sau mănâncă nesănătos. Deficitul poate duce la pierderea libidoului, tulburări de erecție, tulburări de somn și creșterea în greutate.
La femei
La menopauză, producția hormonilor sexuali feminini, în special cea de estrogen și progesteron, scade considerabil, ceea ce duce la modificări fizice. Simptome tipice sunt bufeurile, tulburările de somn, creșterea în greutate și pielea uscată. Debutul menopauzei variază, dar multe femei încetează să mai aibă menstruație în jurul vârstei de 51 de ani.
Apetitul
Hormonii contribuie într-un anumit grad chiar și la plăcerea cu care mâncăm
Somnul odihnitor
Când se întunecă, hormonul melatonină pregătește treptat corpul pentru odihnă. Un regulator important al somnului.
În prim plan
Tiroida este examinată ecografic pentru a se vedea dacă au apărut noduli și măriri.
Relaxare
Meditația reduce producția hormonilor de stres, precum cortizolul.
De unde provin diversele tipuri de hormoni?
O privire de ansamblu asupra sistemului nostru endocrin: organele care eliberează mesageri chimici
Hipotalamusul
Toate informațiile statusului hormonal se reunesc în această regiune a creierului. Aici se produce orexina, care sporește atenția.
Hipofiza
Glanda pituitară produce somatotropină și transmite comenzi către glandele suprarenale și către tiroidă.
Glandele suprarenale
În caz de alarmă, eliberează adrenalină și cortizol, iar în rest produc estrogeni și aldosteron, care reglează tensiunea arterială.
Testicule
Locul în care e produs testosteronul la bărbat. Femeile produc acest hormon în ovare.
Glanda pineală
Ritmul circadian este controlat în diencefal prin melatonină.
Tiroida
Produce T3 și T4, care sunt implicate în funcționarea sistemului cardiovascular, procesarea nutrienților și metabolismul cerebral.
Pancreasul
Aici se formează insulina și antagonistul ei, glucagonul. În caz de disfuncție, ne amenință diabetul.
Ovarele
Aici sunt produși hormonii sexuali feminini: estrogenii și progestogenii