Calitățile terapeutice ale oțetului au fost des­coperite cu mii de ani în urmă, atunci când oamenii au observat că băuturile obținute prin fermentația fructelor nu le produc doar satis­facție culinară, ci îi fac să se simtă mai să­nătoși. Prin­tre cei mai vechi practicanți ai tera­piilor cu oțet se află asirienii și preoții celți. Pe lân­gă oțetul de vin, de mare trecere se bucură as­tăzi oțetul de mere și oțetul kombucha, un remediu de excepție. Și deși au trecut 2000 de ani de atunci, bătrânul oțet ocupă și astăzi un loc de frunte între remediile naturale ce dau efecte bene­fice într-o mul­ți­me de boli.

Tratamente externe cu oțet de mere

• Acces de tensiune – înveliți timp de câteva minute laba pi­cio­rului cu o cârpă înmuiată în oțet. În același timp, apăsați cu degetul mijlociu al mâinii drepte pe lobul urechii, ast­fel încât să au­ziți pulsul. Nu­mărați pâ­nă la 7. Ten­siunea se nor­malizează.

• Amigdalită – clătiți gâtul la fiecare oră cu o linguriță de oțet de mere pusă într-un pahar de apă.

• Arsuri de gradul I și II (dar în nici un caz III și IV) – spălați pielea cu oțet dizolvat în apă (dacă arsura nu este prea mare, ea se poate spăla cu oțet curat). Această procedură ameliorează durerea și dezinfectează. Arsura de soare se spală cu oțet diluat cu apă și se acoperă cu un șervețel înmuiat în aceeași soluție.

• Bătături – puneți în oțet coji de ceapă, timp de două săptămâni. Se scot apoi cojile, se pun pe bătă­turi, se pansează și se lasă peste noapte. Se repetă procedura câteva nopți la rând, apoi se scot bătăturile.

• Bronșită cro­nică – se înmoaie o bucată de țesă­tură din lână în soluție din oțet, ulei vegetal și cam­for. Se pune pe timpul nopții pe piept. Pe spate se aplică o compresă din hrean dat prin răzătoare.

• Compresă pentru vâ­nă­tăi: 1 lingură de oțet se ames­tecă cu apă fiartă. Se în­moaie în această solu­ție o bucată de țe­sătură albă și se acoperă vână­taia, dea­supra punând celofan și apoi pansând cu ti­fon. Când compresa se usucă, se în­moaie din nou, re­pe­tând procedura de câ­te­va ori. Procedeul este efi­cient, chiar și la vânătăi mari.

• Dureri în articula­ții, provocate de depu­neri de săruri: se ia pâine neagră proaspătă, se pune într-un vas, se toarnă peste ea o lingură de oțet și una de apă caldă. Se amestecă bine ingre­dientele și se face o turtă. Pe timpul nopții, se aplică turta pe ar­ti­culația bolnavă. Deasupra se pune celo­fan, se leagă cu un fular de lână, astfel încât să nu cadă peste noap­te. Tratamen­tul durează 25-30 zile. Dacă pielea se înroșește, dimineața o clătiți cu apă și o ungeți cu cremă.

• Dureri de cap provocate de lovituri – fa­ceți o compresă cu oțet, și durerea va trece imediat.

• Dureri de cap provocate de răceală – ames­tecați o lingură de oțet de mere cu un terci obți­nut din 2 cartofi rași. Soluția se întinde pe pân­ză sau un tifon pus în patru, și se apli­că pe frunte. Peste 2-3 ore, aplicăm o com­presă proaspătă.

• Dureri lombare: 1 pahar de oțet, 1 pahar de apă, 2 lingurițe de mie­re, 2 lingurițe de bicarbonat de so­diu se amestecă și se lasă 5 zile. Se fac frecții seara, înainte de culcare, cu soluția ob­ținută, apoi se freacă locul cu o bucată de țesă­tură din lână.

• Edem la picioare – turnați în cadă apă (circa 30 cm) și adăugați 3-4 pahare de oțet din mere. Intrați în ea cu picioarele și călcați apa până veți simți că picioarele s-au odihnit. Nu le ștergeți. Lăsați-le să se usuce de la sine. Dacă aveți dureri puternice, înveliți picioarele cu șervețele înmu­iate în oțet.

• Febră – aplicați pe picioare o compresă din apă rece cu oțet de mere. O bucată de țesă­tu­ră groasă se înmoaie în solu­ție, se învelesc gleznele sau laba piciorului și se ține până ce com­presa se încălzește. Du­pă aceasta, picioa­rele se învelesc cu o plapumă cal­dă. Dacă tem­peratura este ridicată mult, se folo­sește oțet curat, fără apă, sau în proporție de 1:1.

• Contra guturaiului – înmuiați două degete în oțet și frecați puțin lateralele nasului de sus în jos. Când degetele se vor usca, înmuiați un deget în oțet și ungeți nările pe dinăuntru.

• Întinderi musculare. Puneți comprese cu 100 g argilă lichidă și 4 linguri de oțet, o dată pe zi. Această procedură întărește și oasele.

• Leucoree – se pun în 2 litri de apă caldă 3 linguri de oțet de mere și se fac spălături în fiecare zi, până la vindecare. Apoi spălăturile se fac o dată pe săptămână, pentru profilaxie.

• Mialgie lombară – Se întoarce bolnavul pe partea stângă a corpului și se freacă rapid și atent spatele, începând cu umărul stâng, și apoi jos, până la coapsă, cu un șervet înmuiat în amestec în părți egale de apă cu oțet.    Șervetul se umezește de câte ori este necesar, se freacă apoi spatele, de la gât pe lungimea coloanei vertebrale, apoi de la umărul drept până la coapsă. Apoi bolnavul este culcat pe spate și învelit. Peste o oră, frecțiile se repetă încăl­zind puțin soluția. În loc de frecții se pot aplica comprese din oțet cu apă caldă, schimbate de trei ori la fiecare oră. Procedeul: se așterne pe pat un celofan, deasupra se pune o pla­pu­mă strânsă în două. Compresa se face dintr-un cearceaf împă­turit în patru, ca să ajungă pe toată spinarea. Se înmoaie în soluția caldă, se scurge ușor și se pune pe plapumă. Bolnavul se culcă pe compresa umedă și se învelește cu o pătură caldă.

• Micoza la picioare se tratează prin abluțiu­nea locurilor bol­nave cu oțet de mere.

• Mușcăturile și piș­căturile de țânțari se ung cu oțet de mere.

• Poliartrită, pin­­ten osos: Într-un pahar de oțet se pun un ou crud, 100 g slănină de porc tăiată mă­runt (nesă­ra­tă). Se ames­tecă bine și se lasă timp de 10 zile la întuneric. Se opărește repede lo­cul bolnav și se pune pe el un tam­pon de vată uns cu unguentul obți­nut, timp de 4-5 ore, 4-5 zile la rând. Dacă frige, nu trebuie să con­tinuați tratamentul.

• Restabilirea culorii pă­ru­lui cărunt – se usucă frunze și rădăcini de pătlagină, se pun 50 g la 0,5 l oțet și 0,5 l apă și se fierb 30 de minute. Se răcește lichidul și se strecoară. Se fricționează pielea capului în fiecare seară, timp de câteva zile.

• Transpirație abundentă noaptea – înainte de a vă culca, ștergeți-vă tot corpul cu oțet de me­re.

Tratamente interne cu oțet

• Afecțiuni cardiace – Persoanelor cu inima bolnavă li se recomandă să bea oțet de mere fiert cu usturoi și miere de albine. Această soluție curăță arterele de grăsimile depuse și întărește mușchiul cordului.

• Artrită – se bea de patru ori pe zi câte un pahar de apă cu o linguriță de oțet de mere. Trata­mentul se face timp de două săptămâni, cu o pauză de o săp­tămână. Apoi procedura se repetă.

• Hemoragie nazală – se bea oțet de mere dizolvat în apă. Sân­gele se poate opri cu tampoane de vată înmuiate în oțet și puse în nas.

• Hemoroizi – la fiecare do­uă ore, se aplică pe umflături un tam­pon de vată înmuiat în oțet de me­re, iar dimineața se bea apă cu oțet și miere de al­bine.

• Menstruație abundentă (menoragie) – în fiecare dimineață, pe parcursul ciclului menstrual, trebuie să se bea câte un pahar de apă, cu 1-2 lin­guri de oțet de mere, îndulcită cu miere de al­bine. Consumarea regulată a oțetului poate schimba ter­menul de începere a ciclului, de aceea, înainte de ciclu cu 4 zile, opriți tratamentul.

• Rețetă de slăbit: în prima lună se bea în timpul fiecărei mese un pahar cu apă și o linguriță de oțet de mere, apoi câte 2 lingurițe de oțet de mere la un pahar de apă (în a doua lună). Pe zi, trebuie să se consume 3 pahare. Nu se recomandă să mâncați dulciuri și pâine albă.

• Tuse – se amestecă 3 linguri de oțet de mere cu o linguriță de suc de aloe și 1/2 pahar de miere de albine. Se iau de 3-4 ori pe zi câte două lingurițe, înainte de masă.

• Varicoză – se toarnă oțet din mere pe palme și se freacă picioarele de jos în sus, dimi­neața și seara, în fiecare zi, timp de una-două luni, sau se învelesc picioarele cu șer­vețele înmuiate în oțet, apoi se leagă cu un șter­gar și se stă în pat sau fotoliu, cu pi­cioarele ridi­cate, timp de 30 de minute. În timpul acestui trata­ment, tre­buie să beți de două ori pe zi un pahar de apă cu 2 lin­gurițe de oțet de mere.

• Viermi intestinali – se fierbe în oțet de mere cu sare o urzică tânără tăiată mărunt și se mănâncă. Viermii intesti­nali mor și ies din organism.