Analiza politică a lunii ianuarie
„Statul dă rateuri tot timpul”
– Trăim un început de an extrem de tensionat, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. În țară, de Ziua Unirii Principatelor, președintele Nicușor Dan și-a luat și el, după premierul Ilie Bolojan, porția de huiduieli din partea opozanților. Vedeți posibilă crearea de punți către electoratul forțelor „suveraniste”?
– Din păcate, de ani buni, de Ziua Unirii constatăm o completă separare a partidelor politice. Niciun pic de unire! În fiecare an, indiferent cine a fost premier sau președinte, sărbătorirea se făcea în alte locuri, dacă erau din partide diferite, iar huiduieli au fost cam tot timpul, nu cred că a scăpat vreun președinte nehuiduit. Anul acesta ele par să se fi întețit, poate și din cauza contextului internațional, în care toată lumea e pusă pe revoltă și pe violență. Toată lumea vrea să dărâme, deși nu e clar ce vrea să pună în loc. În sondaje, 76% dintre români zic că țara merge într-o direcție greșită. Întrebarea e care e direcția pe care o vor, dacă nu spre Uniunea Europeană, unde ne-am integrat, sau spre NATO, unde suntem membri, iar acum suntem aproape și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Care ar fi direcția bună? Să ieșim din ele și să o luăm spre dictatură? Nu e clar, dar lumea e revoltată. Asta vine și pe fondul taxelor mărite de la 1 Ianuarie. E adevărat că, având instituții înțesate cu numiri și angajări politice, e plin peste tot de incompetenți, care nu sunt în stare să facă nici o recalculare de pensii, nici o mărire de taxe. Statul dă rateuri tot timpul și oferă permanent motive de revoltă. Nemulțumirile sunt reale, întrebarea e care-i alternativa…
Fondul e agravat și de o propagandă perfidă și insistentă, care a obișnuit lumea cu o gândire inversă: realitatea nu e cum e, e cum îți spunem noi că e! Ca atare, în UE e „dictatură”, iar în Rusia e „democrație”, după cum și în comunism pare să fi fost bine. Pe acest fond, normal că Nicușor Dan a fost huiduit la Focșani și la Iași, Ilie Bolojan e și el huiduit, deși a încercat să salveze economia și chiar a reușit să diminueze deficitul, mai mult decât era prognozat, un deficit lăsat de Marcel Ciolacu, ca să fie clar. Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt huiduiți, Călin Georgescu e ovaționat: de mult n-am mai văzut o manifestație cu portrete, ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu! Oameni simpli, lăcrimând când se uitau la acest farsor, că nu-i pot spune altfel, care nu vine nici din spuma mării, nici trimis de Dumnezeu, ci din serviciile secrete. Mulți sunt revoltați de ce nu a fost Nicușor Dan la Forumul Economic de la Davos. Dacă se ducea: „De ce merge? Cu ce bani merge?”. Pe Georgescu nu-l întreabă nimeni cu ce se ocupă, din ce bani și-a cumpărat vila de la Viena, din ce ține Mercedesul cu șoferi și bodyguarzi.
Se lucrează cu gândire inversă, un procedeu vicios, care ne-a adus într-un punct în care nu doar reconcilierea, dar nici dialogul rațional nu mai par posibile. Nimeni nu mai admite argumente, nici într-o parte, nici în alta, iar asta alimentează ruptura și mai tare. Au apărut provocări noi, cum e războiul. Tot pe gândirea inversă, pentru unii, Vladimir Putin vrea pace, iar Volodimir Zelenski vrea război. Și Donald Trump vrea pace. „Pentru un tango, e nevoie de doi!”, zice mereu, dar nu știi dacă dansează cu democrația sau cu autocrația.
„Discursul lui Trump de la Davos a fost înfricoșător”
– Recentul discurs al președintelui Donald Trump de la Davos a marcat un moment critic pentru relațiile dintre SUA și UE. Putem spera că falia dintre Statele Unite și Uniunea Europeană nu se va lărgi și mai mult?
– Ruptura nu e încă dramatică și sperăm că nu se va ajunge mai departe de atât. Fisuri sunt, iar Forumul de la Davos – unde Nicușor Dan nu s-a dus, pentru că, după cum a zis consilierul lui, el „nu umblă teleleu” – le-a scos în evidență. Discursul lui Trump a fost înfricoșător! Rar am auzit un discurs mai dezlânat și – nu credeam că o să ajung să spun asta vreodată despre un președinte al SUA – chiar delirant. S-a lăudat cu toate păcile care nu se văd, cu miracolele din America, care nici ele nu se văd, și a lansat reproșuri către Europa. „Canada nu exista fără noi, Elveția nu exista fără noi” etc., iar acum „cerem și noi un bloc de gheață”, să avem unde să ținem șampania la rece, iar UE nu vrea să ne dea nici atât. A zis că Europa e de nerecunoscut și nerecunoscătoare. Numai că Europa asta, așa cum e, a descoperit America, a pus America pe hartă, deci, fără Europa nu ar fi existat America, dacă e să preluăm discursul lui. Cu toate astea, acest „cordon sanitar” SUA – UE ar trebui menținut, oricâte cedări de orgoliu ar presupune, și de o parte, și de alta, ca să mai putem păstra spiritul democratic al acestei lumi, ca să nu câștige teren dictaturile, care sunt în ofensivă totală, și să nu ne trezim într-o lume absolut imposibilă. Trump spune că lumea e „mai bogată, mai sigură și mai pașnică” decât anul trecut. Nu e nici mai bogată, nici mai sigură de nimic biata lume, iar pașnică nici atât. Toate țările se înarmează, se iau bani de la educație, cultură și sănătate și se investesc în apărare.
Tot la Davos a ieșit o altă discuție, după ce Donald Trump a înființat un Consiliu al Păcii, unde cotizația e de 1 miliard de dolari și unde a fost invitat și Nicușor Dan. Nicușor a zis că analizează oferta. Deocamdată, pe acolo sunt doar putiniști – Rusia, Belarus, Ungaria etc. Ca să vezi stilul PSD: a sărit imediat Sorin Grindeanu, care după ce a girat deficitul istoric al țării și a golit fondul de rezervă pentru bacșișuri la primari, zice: „Cum stă pe gânduri Nicușor? Răspunsul e da!”. Ar fi dat 1 miliard, pe care de-abia îl adunăm din taxe, ca să mai reducem deficitul, ca să facă o poză cu Trump într-o pauză.
– Dacă președintele Dan a lipsit de la Davos, fostul finalist de la prezidențiale, George Simion, a fost în SUA, unde s-a evidențiat printr-un gest „extrem”.
– Mă întreb cu ce bani a fost delegația AUR în SUA, că în America lui Trump nu mergi fără să plătești. Nu s-au întâlnit cu nimeni semnificativ, dar au făcut niște gesturi care chiar și pentru niște extremiști sunt peste măsură. S-a apucat Simion să taie un tort în forma Groenlandei, cu steagul american deasupra! Așa respectă ei, „suveraniștii”, suveranitatea altora? Taie de la UE și dă la SUA? Fata lui Corneliu Vadim Tudor a tăiat și ea un tort în forma și cu steagul Ungariei. Lor le-ar fi convenit să taie Viktor Orbán un tort cu forma României? Nici nu știu la el cât e prostie sinceră și cât trădare comandată. Un om inteligent, chiar dacă avea indicații să mai sape la temelia UE, nu se preta să taie tortul cu steagul altei țări… Situația este extrem de complicată, și nici la noi, nici în lume, nu sunt lideri care să o poată gestiona. Suntem la nivelul „Davai, Donbas!”, „Davos, Groenlanda!”. Din păcate, America oferă un model periculos, pe care alții nu se vor sfii să-l copieze dacă ajung la putere.
– În contextul întâlnirii de la Davos, s-a discutat dacă n-ar fi fost nevoie de o poziționare mai clară a României, în disputa SUA – UE. E bună această prudență a președintelui Dan?
– Toată lumea se întreba pe cine trebuie să aleagă România: pe SUA sau pe UE? E ca și cum ai întreba un copil dacă vrea cu mama sau cu tata. Vrea cu amândoi! Cu condiția să se comporte bine amândoi. România nu trebuie să renunțe la niciunul dintre cei doi parteneri strategici. Europei îi aparținem, dar trebuie să servim cât mai bine și parteneriatul cu SUA. România trebuie să fie consecventă și, de câte ori e nevoie, să își confirme apartenența. Ar fi bine și să explice de ce: de ce nu e dictatură în UE și e în Rusia sau China, de ce nu suntem „slugile Europei”, cum zice Georgescu.
„Prudența” lui Nicușor Dan, ca să folosim un eufemism, e de fapt nesiguranță. Vrea să nu-i supere nici pe unii, nici pe ceilalți, empatizează și cu agresorul, și cu victima. Cu asemenea ambiguități, faci mai mult rău decât bine: se supără și americanii, că de ce ții și cu Groenlanda, se supără și Groenlanda și Danemarca, că de ce ții cu SUA. Politica României, cu fundul în două luntri și, de fapt, în niciuna, e păguboasă și dă apă la moară extremiștilor, fără să le obțină simpatia. Cu declarații din astea, și cu hoțul, și cu păgubitul, Nicușor Dan riscă să îi piardă și pe cei care îl susțineau. De ce l-a votat lumea pe Nicușor Dan? Dacă voia „crimă și pedeapsă”, îl vota pe George Simion.
„Făcând zei din tot felul de impostori, la alegerile viitoare nu mai evităm dezastrul”
– Ambiguitatea președintelui se vede și în plan intern. Cel mai clar s-a văzut recent, în cazul plagiatului ministrului PSD al Justiției. De ce umblă toată lumea cu mănuși cu un PSD care nu regretă nimic din dezastrul bugetar lăsat în urmă?
– Președintele Nicușor Dan a explicat odată că fără PSD nu există majoritate. Întrebarea e cu ce preț faci chestia asta. PSD a avut mereu un regim privilegiat, a fost cel mai mare partid din țară și a profitat de asta. Au avut și tactica asta: guvernau cât guvernau, ca în anii ’90, când s-a pus la cale acest sistem bazat pe incompetență și corupție, apoi plecau, lăsând țara în dezastru. La fel și acum: a venit Convenția să plătească oalele sparte. Apoi, după ce a patronat Adrian Năstase toată corupția, a ajuns Alianța „D.A.” la putere, cu Emil Boc premier, ca să salveze situația. A revenit PSD, a risipit toată creșterea economică, iar acum îl atacă pe Ilie Bolojan. „Să schimbăm lăutarul!”, zice Claudiu Manda. El vorbește? Manda e cel mai mare chiulangiu din Parlamentul European! Și-au găsit ținta în Bolojan, care n-o fi un mare vizionar economic, dar a făcut atât cât a putut în condițiile date. Și eu mi-aș fi dorit să se taie de sus mai întâi, de la Parlament, dar voiau partidele?! De pensiile mari, vedeți că nu se poate atinge Guvernul, căci e opoziție dură din partea PSD, AUR și a unei părți din PNL. Nu am auzit niciun lider PNL să-i țină partea premierului!
Ilie Bolojan a devenit „omul rău”, cum a zis chiar el – „cineva trebuie să facă și chestiile neplăcute”. Și-a asumat asta, știa din capul locului ce-l așteaptă, căci altfel cădea rating-ul de țară și ajungeam să nu mai avem nicio pensie și niciun salariu. Va plăti pentru asta, pentru că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ilie Bolojan e eroul negativ, iar cei care își apără privilegiile, sub pretextul că țin cu poporul, aceia sunt patrioții care își iubesc țara. Dacă vom continua așa, fără să identificăm ce-i mai bine pentru țară și făcând zei din tot felul de impostori, la alegerile viitoare nu mai evităm dezastrul. AUR are 40% în sondaje, ar putea guverna singur, PSD va ajunge să se roage să fie luat într-o coaliție. PSD votează deja alături de AUR împotriva miniștrilor USR și o va mai face. Nu mi-e necaz că vor pleca unii de la putere și vor veni alții, mi-e necaz de țara asta, că merită o soartă mai bună. Sper să trecem și peste asta, noi întotdeauna am avut noroc când părea că nu mai e nicio ieșire.
– O declarație recentă a Maiei Sandu, privind o ipotetică unire a Republici Moldova cu România, a stârnit mare vâlvă la București, la Chișinău și la Moscova. Este posibil un astfel de proiect de țară în anii ce vin?
– Toată lumea s-a oprit la partea că „dacă ar fi referendum pentru unire, aș vota pentru”. Înainte, Maia Sandu explicase că Republica Moldova e o țară mică, căreia îi e greu să reziste în lumea de azi. Dar tot ea a precizat că nu există majoritate favorabilă unirii, deci, nu are rost să se facă vreun referendum, în schimb, există majoritate pentru aderarea la UE și aceasta e direcția în care se merge. Perfect logic! Eu mă îndoiesc că în România, dacă s-ar face referendum, ar exista majoritate pentru unire. Unii fac scandal și acum, că ajutăm Republica Moldova! Prin urmare, a fost o declarație de principiu, și de principiu toți am vrea, cândva, unirea, când s-o putea și, mai ales, conform dreptului internațional. Până atunci, să ne întâlnim în UE, să ne ținem de frați și să ne ajutăm cât putem.
