• Au fost puse la grea încercare de sărbători: mâncare multă, grea, fără ștampilă de sănătate. Intestinele ar trebui să reprezinte prima urgență în noul an. Microbiomul uriaș al sistemului digestiv ne influențează imunitatea, greutatea corpului și psihicul. Al doilea creier al organismului •
1. Hrăniți-vă flora intestinală cu fibre

Bacteriile din intestin sunt un adevărat câmp minat în lupta cu bolile. Miliarde de viruși și de microbi mor pe câmpul de luptă. Dar ca să învingă, bacteriile intestinale au nevoie de hrană. Iar hrana lor preferată sunt fibrele. „Fibrele sunt dotate efectiv cu superputeri: ele întrețin o floră sănătoasă, compusă dintr-o mare diversitate de tulpini bacteriene. Aceasta favorizează peristaltismul intestinal, prevenind constipația”, explică nutriționiștii. Printre alimentele cu conținut bogat de fibre se numără, de exemplu, fulgii de ovăz, pâinea din făină integrală, tărâțele, leguminoasele, nucile și semințele (în special cele de in, chia și psyllium), anghinarea, sparanghelul, păstârnacul, morcovii și ciupercile. Pentru a le da locuitorilor intestinului destul timp ca să se deprindă cu modificările de meniu, introduceți treptat cantități tot mai mari de fibre în dieta dvs. zilnică.
2. Folosiți-vă de forța probioticelor
Probioticele sunt alimente ce conțin microorganisme vii, de pildă bacterii lactice, de tipul lactobacililor, al bifidobacteriilor sau enterococi. În oferta supermarket-urilor descoperim diverse iaurturi de băut, prezentate din rațiuni comerciale ca surse bune de probiotice. În realitate, numărul de germeni existenți în ele este infim. Mai multe microorganisme se găsesc în iaurtul natur (țărănesc), în alimentele fermentate (ca varza murată) sau în unele preparate provenite din bucătăria orientală – japoneză (pasta miso) ori coreeană (kimchi).
3. Aprovizionați-vă regulat de la piață
Specialiștii afirmă că legumele cultivate în câmp deschis conțin mai multe bacterii decât cele crescute în sere. Și merele bio dețin, mai ales în cotor, o diversitate microbiologică superioară fructelor provenite din culturi convenționale.
4. Principiile amare favorizează o digestie sănătoasă
Principiile amare stimulează producția de sucuri digestive și activitatea intestinului. Ingerarea unor asemenea substanțe diminuează și apetitul de dulciuri. De aceea, în farfuriile noastre, ar trebui să se regăsească mai des legume, fructe și verdețuri cu gust amărui: păpădie, pătrunjel, busuioc, rozmarin, cimbru, anghinare, andive, varză, rucola, ghimbir, cardamom, curcuma și citrice.
5. Țineți un jurnal al deprinderilor dvs. alimentare
Noi comitem anumite derapaje alimentare, fără a ne da seama de ele. Din acest motiv, gastroenterologii ne sfătuiesc să ținem un jurnal, în care să ne notăm în detaliu, tot ce am consumat la fiecare din cele trei mese ale zilei. Astfel unii pacienți cu colon iritabil descoperă că mănâncă prea multe produse din comerț, care au un conținut redus de fibre, că depășesc măsura în privința lactatelor și că exagerează cu gustările dintre mese, obligându-și intestinul să lucreze neîntrerupt, fără posibilitatea de a se odihni. Și guma de mestecat, ca și băuturile dulci, fabricate cu îndulcitori artificiali, pot provoca balonări cauzate de gazele intestinale.
6. Intestinele nu agreează zahărul, făina și prăjelile
Dacă aveți intestinul iritat, ar trebui să evitați zahărul, dulciurile, produsele din făină albă, preparatele fast-food, prăjiturile, cartofii prăjiți, băuturile dulci. Acestea reprezintă hrana preferată a bacteriilor patogene, prin urmare agravează dezechilibrele deja existente ale florei intestinale.
7. Lăsați intestinul să se odihnească o zi pe săptămână
Organismul nostru este programat să reziste o perioadă scurtă fără hrană. Ba mai mult, astfel de pauze alimentare chiar îi priesc. Postul periodic acordă un repaos intestinului și creează condiții favorabile pentru microorganismele care influențează pozitiv metabolismul.
8. Permiteți abdomenului să se miște
Cei ce stau o mare parte din zi pe scaun își lipsesc abdomenul de mișcare, ca și cum l-ar strangula. Dacă aveți ceva de discutat cu colegii din alte birouri, mergeți până la ei, în loc să-i contactați telefonic. De asemenea, o mică plimbare în pauza de prânz vă va activa nu numai circulația sângelui, ci și procesele digestive. Și evitați hainele strâmte, care vă presează prea tare abdomenul.
9. Intestinul nu apreciază schimbările
Intestinul manifestă o anumită inerție, el preferă ca programul dvs. zilnic să se desfășoare mereu după același tipar. Deplasările pe distanțe lungi și modificările intervalelor orare îi pot tulbura activitatea. De aceea, ar fi ideal să vă stabiliți ore fixe de masă și de culcare și să nu vă abateți niciodată de la această rutină. Există persoane care au probleme digestive după un zbor de câteva ceasuri cu avionul, din cauza diferențelor de fus orar.
10. Triați conținutul dulăpiorului cu medicamente
Numeroase preparate farmaceutice produc efecte secundare la nivelul tractului digestiv. Printre ele se numără, de pildă, analgezicele ca Ibuprofenul, preparatele cu cortizon și anticoagulantele, care pot provoca balonări. Pacienților cu sindrom de colon iritabil li se prescriu adesea opioide. În afară de faptul că dau dependență, acestea se află de multe ori la originea unor forme severe de constipație. În plus, orice tratament cu antibiotice distruge, pe lângă microorganismele patogene, și bacteriile prietenoase din intestin.
11. Nu aruncați banii pe analizele costisitoare de floră intestinală
Testele microbiologice pentru determinarea profilului florei intestinale furnizează informații despre componența și implicit despre gradul ei de diversitate, însă nu mai mult de atât. Pe baza acestor investigații nu se pot elabora un protocol de tratament și o dietă.
12. Când e nevoie să vă prezentați la medic ori să mergeți la spital?
Durerile abdominale au adesea cauze inofensive, cum ar fi o mâncare grea, o enervare la birou sau, în cazul femeilor, apropierea zilelor de menstruație. Dacă vă apare însă unul dintre simptomele descrise mai jos, n-ar trebui să mai stați pe gânduri, ci să vă deplasați urgent la cea mai apropiată cameră de gardă sau să chemați o ambulanță.
• Durerile violente apărute brusc, însoțite de întărirea peretelui abdominal și de febră, indică o apendicită acută. „Abdomenul acut” reprezintă o situație de urgență absolută, care poate necesita intervenție chirurgicală.
• Vărsăturile și diareea sunt, în general, simptomele unei toxiinfecții alimentare. Dacă după câteva zile nu se observă nic o ameliorare, ar putea fi vorba de o infecție cu salmonella, care trebuie tratată neapărat de un medic. Diareea prelungită face ca organismul să piardă o cantitate însemnată de lichid și de aceea ea este periculoasă în special pentru copii, cărora le amenință chiar viața.
• Durerile localizate în abdomenul superior, care radiază în braț sau în spate, pot anunța un infarct: mergeți neîntârziat la spital! Alte simptome sunt anxietatea și o stare generală de rău.
• Durerile înțepătoare în zona inferioară a spatelui, de-o parte și de alta a coloanei vertebrale, pot fi provocate de inflamația bazinetului renal sau de o colică renală. Pentru stabilirea unui diagnostic exact va fi nevoie de o ecografie.
• Durerile difuze, în regiunea subcostală dreaptă, semnalizează o hepatită acută.


