Conform statisticilor realizate în ulti­mii ani, cei mai sănătoși și mai fericiți oameni trăiesc în Scandi­na­via. Din ea fac parte Finlanda, Norvegia, Suedia și Danemarca, și la o privire aruncată peste cifre, se poate vedea, într-adevăr, că în aceste țări, procentul de persoane care suferă de boli cardiovasculare, diabet, cancer și obezitate este printre cele mai scăzute din lume. De ase­menea, ratele depresiei sunt printre cele mai mici, comparativ cu alte țări, cum ar fi SUA și Marea Britanie. Exis­tă multe lucruri pe care le putem învăța despre sănătate de la nordici. Vă pre­zentăm câteva dintre ele, cu speranța că vă vor fi de folos.

Viața în pas ușor

Locuitorii Scandinaviei adoptă o abordare moderată a tuturor aspectelor vieții – de la mâncare la muncă. Acest mod de trăi este numit lagom și face parte din filosofia nordică. A trăi echilibrat, cu moderație, înseamnă eliminarea lucrurilor inutile și concentrarea asupra a ceea ce este esențial, a găsi o cale de mijloc pentru a gestiona corespunzător timpul astfel încât să avem parte și pentru odihnă și relaxare.

Friluftsliv – conectare cu natura

Scandinavii petrec mult timp în mijlocul naturii, în aer liber. Pasiunea lor pen­tru natură se numește în limba nor­vegiană „friluftsliv” – „viață în aer liber” și a fost popularizată în anii 1850, de scriitorul norvegian Henrik Ibsen. Tradiția populară scandinavă se bazează pe puterea de vindecare prin armonizare cu natura, care im­plică în esență a respira aer proaspăt, a te opri pentru a contempla peisajul, pentru a te pătrunde de liniște și a asculta sunetele naturii. Mulți între­prinzători scandinavi își stimulează angajații să-și petreacă timpul în mijlocul naturii în afara programului de lucru. Există chiar scutiri fiscale pentru firmele care stimulează friluftsliv: firmele din Suedia și Finlanda subven­ționează activitățile sau echipamentele sportive ale angajaților, în timp ce unele întreprinderi finlandeze le plătesc com­pensații angajaților, în cazul în care vin la muncă pe bicicletă sau merg pe jos. De asemenea, se întâmplă frecvent ca pă­rinții să-și lase copiii în cărucioare afară, când merg la restaurant. De asemenea, mulți își trimit copiii la școli care func­ționează în pădure și în spații naturale protejate, indiferent de sezon.

Terapie cu frig

Datorită poziției nordice, viața în Norvegia, Finlanda sau Suedia ar putea părea o provocare: iarna, o mare parte din Scandinavia este aco­perită de zăpadă și gheață. Cu toate aces­tea, clima rece are și numeroase avantaje. Temperaturile scăzute stimulează meta­bolismul, îmbunătățesc calitatea somnului și normalizează pofta de mâncare. Scan­dinavii au chiar o vorbă – „Nu există vreme rea, ci doar haine proaste”, astfel încât, chiar și pe ploaie și zăpadă, străzile sunt pline de oa­meni pe biciclete.

Baia de pădure

Transformată în „modă interna­țională”, baia de pădure înseamnă pre­zența sistematică în zone stră­juite de arbori, folosite conștient pentru respirație și relaxare profundă. Să vezi și să folosești ce se află împrejurul tău. Pădu­rile scandinave sunt virgine, bogate în arome de brad, de arbori foioși, de fructe de pădure, ciuperci, plante sălbatice. Pe lângă frumusețea lor magică, ele însănă­toșesc și corpul. S-a demonstrat că timpul petre­cut în pădure în mod regulat scade tensiunea arterială, detoxifică corpul, îmbu­nătățește siste­mul imunitar și starea generală de spirit. Culorile pădurii sunt calmante; foșnetul delicat de frunze și de ace de pin este ca o muzică relaxantă. De asemenea, plantele și copacii emit mo­noterpene, componente ale uleiurilor esen­țiale, care au un efect benefic asupra sănătății. Rețeta scandinavă este simplă: mergeți în pădure, găsiți un loc confortabil, sprijiniți-vă de trunchiul unui copac, așezați-vă sau întindeți-vă pe iarba și mușchiul moale. Respirați și relaxați-vă. Vă veți simți din ce în ce mai bine, pe măsură ce trec minutele.

Fika – pauze cu relaxare

Conceptul numit fika se traduce aproximativ prin „pauză de cafea și pră­ji­tură”, dar de fapt înseamnă ceva mai mult. Este un moment pentru a lua o pauză de la rutina zilnică. Fika nu este doar o pauză de cafea, este o modalitate de a încetini ritmul și de a reflecta asupra lucrurilor pozitive. În timp ce în alte țări, pauzele de cafea sunt la fel de rapide ca viața însăși, la scandinavi, timpul pentru cafea este sacru, deoarece permite trupului și minții să se relaxeze, dar și să se reîncarce de energie pozitivă.

Mers pe jos, pe bicicletă sau pe schiuri

Scandinavii se bucură de plimbări lungi și regulate, fie ca parte a activităților lor zilnice, fie ca o formă de relaxare. Mer­sul pe jos este o acti­vitate pentru toate vârs­tele, cu beneficii mari pen­tru sănătate. Mersul normal este cel mai obiș­nuit, dar el poate fi trans­format într-un exer­cițiu prin practicarea „plim­bării nordice”. Acest exer­cițiu, care provine din Finlanda, adaugă utili­zarea bețelor la mersul pe jos, cu scopul de a forța și brațele să se miște.

De asemenea, chiar și pe zăpadă sau ploaie, mulți oa­meni merg cu bicicleta către destinațiile lor, decât transportul în co­mun. De asemenea, scandinavii sunt mari iubitori de ză­padă și se bucură de zonele de schi, care le oferă, de la co­borâri ușoare, pentru copii, până la pârtii dificile, precum și minunate parcuri de zăpadă.

Dietă specială

Dieta scandinavă se bazează pe alimente sezoniere, regionale, pe in­grediente de calitate, uşor de cultivat şi de pro­dus în con­diţii de climă rece. Nor­dicii con­sumă, în mod tradițional, pește gras, pâine de se­cară, legume rădăci­noase şi fructe de pădure, care s-au dovedit a fi ex­ce­len­te pentru sănătate:

Peştele – hering, ma­crou, păstrăv, cod, so­mon, ţipar, fructele de mare – stridii, homari, creveţi, crabi, raci, au o importanţă majoră în die­tă, toate sub diverse forme, de la proas­pete şi crude la uscate, afumate, sărate sau murate. Somonul şi heringul sunt ex­trem de populare şi se regăsesc într-o mulţime de preparate tradiţio­nale.

Legumele, cum ar fi car­tofii, varza, ma­zărea, sfec­la, mor­covii, fierte sau cru­de, însoţesc de obicei prepa­ra­tele de peşte şi sunt asezo­nate cu ier­buri şi con­di­men­te: chimen, anason, fe­nicul, mărar, cimbru, piper.

Produsele lactate, din lapte de capră, vacă şi ren sunt mult consumate. Pe lângă lapte, scan­di­navii au un consum mare de brân­zeturi, lapte bătut şi smân­tână. Diferite va­rietăţi de brân­zeturi tradiţionale din lap­te de vacă sau capră sunt foarte populare şi servite aproa­pe la fiecare masă.

Carnea se consumă oca­zional, în cantitate limitată. Câteva feluri tra­diţionale com­bină mai multe tipuri de carne, cum ar fi chif­tele din carne de vită, miel, porc. Vânatul, carnea de oaie şi de miel sunt și ele destul de popu­lare, servite cu sosuri bo­gat condimentate şi gem de merişoare, cu gust acru-dulceag.

Pâinea conţine o propor­ţie mare de cereale integrale şi este din aluat dospit sau nedospit, din secară, din grâu sau ovăz.

Deserturile sunt bogate, dar nu prea dulci. Ele includ clătite cu fructe, prăjituri cu fructe, budinci, produse de patiserie, prăjituri de casă, vafe.

Scandinavii sunt mari con­su­matori de cafea, ea este pre­parată simplu, prin opărire, şi servită de obicei alături de desert.

Din cauza iernilor lungi şi a verilor scurte, fructele şi legumele proaspete sunt disponibile doar câteva luni pe an şi sunt uscate, conservate sau transformate în gemuri şi jeleuri şi depozitate pen­­tru toamnă şi iarnă. Ele sunt con­sumate ca desert sau alături de peşte și carne. Merele, căpşunile, murele, afinele, zmeura, me­rişoarele de munte se găsesc din abundență în timpul verii.