• Ne dorim cu ardoare să o trăim și totuși avem impresia că suntem departe de ea. În realitate, suntem foarte aproape de a avea o viață fericită. Iar pașii care ne conduc până la ea pot fi învățați cu ușurință •

În celebrul „World Happiness Report” al Organizației Națiunilor Unite, țările scandinave, între care se numără Danemarca, Suedia sau Islanda, ocupă de ani de zile, primele locuri. În frunte se află, pentru a opta oară consecutiv, Finlanda. Iar asta, în condițiile în care finlandezii nu sunt mai prosperi sau mai sănătoși decât germanii sau elvețienii. Și nici mai în siguranță. La urma urmei, ei împart o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia, a cărei conducere militară îi amenință de ani de zile, că vor ajunge în curând să regrete aderarea la NATO. Dar e clar că, în ciuda tuturor problemelor lor sociale și politice, finlandezii se simt deosebit de bine.

Ce îi face să fie mai fericiți decât alții? În fond, ce îi face pe oameni fericiți? Oare există o abilitate misterioasă care ne permite să ducem o viață bună, împlinită? Există un al șaselea simț al fericirii, care simte, miroase, vede sau intuiește, în orice alt mod, fiecare prilej de a avea parte de ea?

Grecii antici numeau momentul de fericire „Kairos”. Ei îl reprezentau ca pe un zeu tânăr, cu o șuviță lungă de păr, care îi cădea pe frunte. Kairos era mereu pe fugă. Nici nu ajungea bine, că pleca iar. Cine voia să-l rețină, trebuia să fie rapid. Să-l înșface de moț. Oamenii s-au plâns dintotdeauna de natura nestatornică și nesigură a fericirii. Bunăstarea, libertatea, sănătatea, iubirea – tot ceea ce pare să alcătuiască o viață bună se poate nărui într-o singură clipă.

Oare fericirea este, de fapt, un blestem? Această idee este contrazisă de o constatare simplă, dar convingătoare: fericirea le priește oamenilor. Atunci când sunt fericiți, ei se simt mai bine, trăiesc mai sănătos și par mai simpatici.

Geneticienii, neurologii, economiștii, sociologii, precum și filosofii se străduiesc cu toții să descifreze secretul fericirii. Printre ei s-a numărat, de exemplu, gânditorul antic Epictet, ale cărui reflecții nu și-au pierdut de-a lungul mileniilor nimic din claritate și înțelepciune. Filosoful stoic era convins că fericirea unui om nu depinde atât de mult de ceea ce i se întâmplă. Decisiv este mai degrabă modul în care alege să reacționeze.

Dar poate fi învățat acest comportament „corect”? Vestea bună este că răspunsul la această întrebare este un „da” hotărât. Vestea și mai bună este că regulile care fac posibilă o viață fericită constau în recomandări punctuale, privind comportamentul nostru. Iar vestea cea mai bună este că aceste reguli chiar funcționează. Deși nu ne fac imuni la vicisitudinile vieții, ele ne permit să fim mult mai mulțumiți de viață și să avem parte de bunăstare sufletească.

Singurul neajuns este cel specific tuturor regulilor: ele nu funcționează decât dacă sunt respectate. Iar pentru a putea fi respectate, trebuie mai întâi cunoscute.

Cele mai importante reguli sunt prezentate mai jos. Restul depinde de dumneavoastră. Mult succes!

1. Păstrați legătura cu ceilalți oameni și evitați singurătatea

Omul este o ființă profund socială. Evoluția l-a înzestrat cu abilități care îi permit să trăiască în grupuri, dar care îi și impun, în același timp, această viață bazată pe interacțiune și pe conviețuirea permanentă cu ceilalți. Sondajele de opinie ne arată constant ce consideră majoritatea oamenilor ca fiind premisele unei vieți fericite. Ceea ce contează nu sunt influența sau bogăția, ci relațiile pline de afecțiune, familiile unite și o rețea solidă de prieteni pe care să ne putem baza. Singurătatea nu ne face doar nefericiți. Ea provoacă o suferință reală și reprezintă un pericol letal. În viziunea psihologului britanic Bruce Hood, care a publicat recent cartea „Știința fericirii”, evitarea singurătății este un pas decisiv către o viață fericită.

2. Listă de dorințe, optimistă

Proiectele ne reușesc atunci când credem în reușita lor. Acest optimism nu trebuie confundat cu o înclinație naivă și periculoasă de a ne iluziona. E un optimism care recunoaște greșelile și eșecul, dar nu consideră propriul insucces drept inevitabil și, cu atât mai puțin, nu lasă evenimentele negative să-i blocheze perspectiva asupra unui viitor mai bun.

Optimiștii lucizi poartă ochelarii roz din considerente tactice. Ei vizualizează rezultatele pozitive ale propriilor acțiuni pentru a se motiva, precum și pentru a identifica și depăși mai ușor dificultățile întâmpinate pe parcurs. Planificați-vă o versiune mai fericită a propriei persoane, notând ceea ce doriți să fi realizat în decurs de circa cinci ani. Această listă de dorințe poate – și chiar ar trebui – să fie extrem de optimistă. Dacă credeți în această listă, credeți și în capacitatea dumneavoastră de a o transpune în realitate. Iar dacă dați greș? Învățați din asta și priviți această experiență doar ca pe un ocol în drumul către fericire.

3. Vorbiți de bine despre dvs. și păstrați mesajele pozitive pe care le primiți

Ne putem potoli nevoia de recunoaștere păstrând mesajele, scrisorile sau e-mailurile în care primim un feedback pozitiv și recitindu-le din când în când. Acest obicei ne ajută să ne consolidăm o imagine de sine pozitivă și să ne recâștigăm motivația.

4. Vorbiți-i de bine pe ceilalți oameni

Suntem obișnuiți să vorbim despre greșelile și defectele altora. Însă dacă alegem să vorbim, dimpotrivă, despre succesele și calitățile unor terțe persoane, îi inspirăm pe interlocutorii noștri să ne urmeze exemplul. Este posibil ca și alții să vorbească mai frumos despre noi în viitor. Capacitățile și faptele noastre se vor bucura de o nouă apreciere. Acesta este un lucru pe care-l resimțim și care ne face să ne simțim mai bine în propria piele.

5. Vorbiți cu străinii și căutați contactul cu oamenii tineri

A ne face curaj pentru a aborda o persoană necunoscută este una dintre cheile fericirii. În acest fel, ne deschidem spontan către perspectiva altuia și exersăm o viziune mai puțin egocentrică asupra lumii.

Scriitoarea suedeză Margareta Magnusson le recomandă insistent persoanelor mai în vârstă să păstreze contactul cu cei mai tineri. Discuțiile cu aceștia nu numai că le inspiră idei noi, ci îi ajută și să mențină legătura cu propria lor versiune mai tânără. Sfatul lui Magnusson este următorul: „Puneți întrebări și ascultați. Oferiți-le de mâncare. Și nu vorbiți despre durerile dvs. de genunchi.”

6. Creați ritualuri

Programul nostru zilnic este guvernat de rutină. Urmăm anumite tipare care ne ajută să funcționăm, dar care ne și obosesc, făcându-ne mai puțin receptivi la fericirea care ne înconjoară. Economistul Michael Norton, de la Universitatea Harvard, ne recomandă punerea în valoare a activităților cotidiene (cum ar fi mesele luate împreună) prin mici ritualuri. Aceste ritualuri pot conferi un nou sens și o nouă valoare activității respective. Îndreptându-ne atenția asupra lor, redescoperim semnificația unor lucruri precum trezitul de dimineață, o plimbare făcută împreună sau revenirea acasă, pe înserat. Ritualurile ne pot ajuta să ne concentrăm asupra lucrurilor bune care ne înconjoară și să le privim ca pe o sursă a fericirii.

7. Implicați-vă cu toate simțurile în ceea ce vă pasionează

Dacă vă interesează un anumit lucru, puteți da o direcție pasiunii și setei dvs. de cunoaștere. Copiii se pot cufunda întru totul în ceea ce consideră important. Adulții, în schimb, trebuie să reînvețe această artă a concentrării totale, care ne deschide către lume și ne face să uităm de noi înșine. Însă efortul merită făcut. Fericirea se află în lucrurile asupra cărora ne concentrăm, fie ele mari sau mici. Până și actul în sine de a ne concentra poate fi aducător de fericire. A fi distras și expus în permanență unor informații noi, venite la întâmplare, ne dă senzația că pierdem controlul. Or, controlul ne oferă siguranță. Și ne amplifică starea de bine.

8. Ajutați și lăsați-vă ajutați

Atunci când acceptăm ajutorul altora, recunoaștem că avem nevoie de aliați – și realizăm că îi putem găsi. Poate că doar experiența de a putea oferi noi înșine ajutor este la fel de importantă. Pentru noi, ca ființe sociale, acesta este un rol ideal. Îl stăpânim intuitiv, iar el ne umple de o fericire imensă.

9. Fiți recunoscători

Este un pas minuscul, dar care are consecințe majore. Cine se dovedește recunoscător (și exprimă acest lucru) realizează că a primit ceva. Acest „ceva” poate fi o anumită binefacere concretă. În acest caz, recunoștința se îndreaptă către anumite persoane. Însă putem simți recunoștință și față de condițiile generale în care ne ducem viața: pentru mijloacele de trai, pentru sănătate, libertate, siguranță și prosperitate. Pentru propriul destin și pentru destinul celor care sunt importanți pentru noi. Recunoștința ne mai domolește din ambițiile personale. Este o lecție de smerenie: binele este privit ca un dar. Nu poate fi forțat. La fel cum nu poate fi forțată nici fericirea. În schimb, ne putem deschide către ea.

10. Organizați-vă mici și minunate vacanțe în fiecare zi

Să fi fost plimbările cu bicicleta? Orele de lectură în hamac? Să fi fost momentele cinei? Sau poate vizitele la muzeu? Notați-vă ce anume v-a plăcut în mod deosebit în timpul concediului. Psiholoaga americană Sarah Pressman recomandă integrarea momentelor preferate din vacanță, în viața de zi cu zi. Cum ar fi vizitele regulate la muzeu, practicarea unui sport sau citirea unei cărți. Activitățile preferate dau un farmec aparte unei zile obișnuite. Și creează premisele unei adieri de fericire.

11. Tot răul spre bine

Înfrângerile sunt înfrângeri, iar eșecul nu poate fi celebrat. Însă din majoritatea experiențelor negative se poate învăța și ceva pozitiv. Notați trei evenimente care v-au rămas întipărite în memorie drept eșecuri. Apoi notați evoluțiile „bune” care sunt legate de aceste experiențe negative. Poate că pierderea unui loc de muncă a făcut posibilă o nouă carieră. Sau poate că după o relație destrămată a început un nou parteneriat, care v-a adus împlinire. Înfrângerile rămân înfrângeri. Dar ele implică întotdeauna noi încercări, noi începuturi și noi oportunități. Iar acestea merită la rândul lor să fie păstrate în memorie.

12. Învățați să iertați

Dacă iertăm mai repede, permitem relațiilor rănite să se vindece mai rapid. Și invers, ar trebui să ne străduim să ne recunoaștem mai prompt propriile greșeli și să ne cerem iertare. A ierta înseamnă a prețui cu adevărat valoarea relațiilor.

13. Rețelele sociale aduc nefericire

Se poate ca rețelele sociale să fie importante. Poate chiar indispensabile. Un lucru este însă sigur: ele aduc nefericire. Distorsionează imaginea pe care o avem despre noi înșine și despre ceilalți. Pe rețelele sociale întâlnim persoane care își promovează în permanență imaginea, dând impresia că ar fi de succes, perfecte, demne de admirație. Cine vrea să țină pasul trebuie, la rândul său, să lucreze la ima­ginea sa. Iar acest lucru nu ne reușește decât dacă ne mințim constant pe noi înșine și pe ceilalți. Psihologii avertizează că, în special în cazul tinerilor, utilizarea excesivă a rețelelor sociale – care nu pot înlocui legăturile reale dintre oameni – poate duce la o spirală a singurătății și a nefericirii. Mai ales fiindcă mediul online nu este doar o mașinărie nemiloasă a comparațiilor, ci și una a polarizării, a denigrării și a disprețului. Fericirea are nevoie de un alt tip de cadru.

14. Faceți mișcare

Omul este o ființă cu un creier mare și mers biped. Acesta din urmă a fost de altfel cel care a făcut posibilă fantastica dezvoltare a creierului. Deplasarea pe două picioare nu este o caracteristică oarecare și întâmplătoare a omului, ci face parte din însăși esența sa. A neglija mersul înseamnă a neglija natura umană. Cine caută să afle care sunt sursele unei vieți sănătoase, lungi și bune va găsi în toate studiile importante referiri la    importanța unei alimentații corecte, a unui somn suficient și a interacțiunii sociale. Iar fiecare dintre aceste studii atribuie un rol deosebit mișcării.

Mișcarea înseamnă viață. Iar forma de mișcare care i se potrivește cel mai bine    omului este mersul pe jos. Mersul ne menține sănătoși, ne relaxează și ne aduce claritate mentală și sufletească. Se spune că problemele se rezolvă din mers. Mersul este un alt cuvânt pentru fericire.

15. Căutați contactul cu natura

Fie că este grandioasă, idilică, acoperită de nea sau de verdeață, efectul binefăcător al naturii este de necontestat. Rezultatele remarcabile ale țărilor scandinave în clasamentele globale anuale ale fericirii sunt puse adesea și pe seama caracterului mai degrabă rural al acestor națiuni și a zonelor lor vaste de natură aproape neatinsă.

O ieșire în aer liber poate declanșa fericire deoarece, privind pădurile, oceanele sau cerul înstelat, omului îi sunt arătate, în mod literal, limitele unei perspective egocentrice asupra lumii. Suntem înconjurați, integrați și ocrotiți de alte dimensiuni ale existenței.

16. Nu vă lăsați doborâți de probleme

Întrebată de publicația „New York Times” care este cel mai bun sfat pe care l-a primit vreodată, cântăreața Cher a răspuns: „Dacă peste cinci ani nu mai e important, înseamnă că nu e important.” Un sfat neobișnuit, dar fantastic. Avem, într-adevăr, tendința de a supraestima importanța dificultăților sau a sarcinilor neduse la capăt. Dar dacă interpretăm fiecare experiență negativă ca pe o dovadă a unei evoluții nefavorabile imposibil de evitat, nu facem decât să ne cultivăm un pesimism păgubos. Această deviză a lui Cher, folosită cu măsură, constituie antidotul perfect.

17. Nu vă mai comparați mereu cu cei care o duc mai bine

Oricât de bine ne-ar merge, undeva se va găsi întotdeauna cineva căruia îi merge și mai bine. A ne compara și a ne măsura succesul sau destinul în funcție de situația altora este, probabil, o pornire inevitabilă a multora dintre noi. Cei nefericiți se compară exclusiv cu cei care (aparent) au avut parte de mai mult noroc în viață. Cei fericiți știu însă că există extrem de mulți oameni cărora le merge mai rău. A rămâne conștienți că există oameni cu destine mai grele favorizează recunoștința.

18. Faceți pe cineva fericit

Este ceva foarte simplu și extrem de important: să facem pe cineva fericit – prin sprijin, laude, apreciere, un cuvânt bun, prin timpul petrecut împreună, ascultând, printr-un gest, o atingere sau un zâmbet – este probabil cea mai rapidă și mai convingătoare cale de a trăi noi înșine fericirea. Atunci când vedem fericirea celuilalt (o fericire pe care noi am provocat-o), înțelegem imediat că acest sentiment este un fenomen care nu este legat de un singur om, ci care ia naștere între oameni. Iar dacă îl poate cuprinde pe altul, ne poate cuprinde și pe noi.