• Menopauza poate fi anunțată de simp­tome atât de variate, încât multe fe­mei nici nu-și dau seama că se află în pragul ei. Din fericire, există numeroase metode, mai vechi și mai noi, de a face mai supor­ta­bilă această etapă dificilă a vieții, ca­re le îngrozește pe multe femei •

Cum ne putem da seama că ne aflăm în premenopauză?

Menopauza e cauzată de scăderea hormonilor feminini și apare, de regulă, undeva între 45 și 55 de ani. Medicii consideră că o femeie a in­trat în această etapă, care marchează încetarea definitivă a funcției repro­­ductive, atunci când ea nu a mai avut menstruație de 12 luni. Însă îna­inte de a ajunge în acest punct, fe­meile se confruntă cu premenopauza, ale cărei simptome sunt cauzate de fluc­tuațiile care încep să apară în pro­ducția ovariană de estrogen și pro­gesteron. Ceea ce multe femei nu rea­lizează este că premenopauza poate debuta chiar și cu zece ani înainte de menopauză. Din acest motiv, ele nu știu pe seama cărui fapt să pună dife­ritele simptome cu care se confruntă. De exemplu, dacă observă că dorm tot mai prost, pot da vina pe grijile vieții de zi cu zi. Despre alte simptome, cum ar fi pierderea stră­lucirii tenului, scăderea libidoului sau a puterii de concentrare, pot crede că apar din pricina oboselii. Dacă se întâmplă să se îngrașe, se ceartă singure că s-au dedat la prea multe dulciuri. În alte cazuri, simptomele sunt atât de intense sau de ciudate, încât le pot face să creadă că au o problemă mai gravă de sănătate. Căderea părului, coroborată cu creșterea în greutate, senzația de frig și du­rerile musculare și articulare, le pot face, de pildă, să suspecteze că ar suferi de hipotiroi­dism. Premenopauza poate provoca, de asemenea, stări aparent inexplicabile de tristețe, crize de plâns, pierderea motivației și alte asemenea simptome, care pot fi confundate cu cele ale depresiei. Ori o ceață mentală și o uituceală, care par să semnaleze un început de demență.    Femeile care suferă la premenopauză de palpitații, transpirații abundente sau stări bruște de slăbiciune pot crede că au făcut diabet sau o boală cardiovasculară. Alarmate de schimbările și semnalele ciudate ale corpului lor, multe ajung să meargă de la un doctor la altul, să cheltuiască o avere pe analize și să treacă printr-un uriaș consum nervos, doar pentru a constata în final că tot ce simțeau era, de fapt, un efect al premenopauzei. De aceea, dacă observați mai multe asemenea simptome, de la o vârstă încolo, întrebați-vă dacă nu cumva vă aflați și dvs. în această etapă a vieții. Un reper important vi-l poate oferi și propria mamă. De multe ori, există o anumită predispoziție genetică și este posibil să aflați, de exemplu, că în cazul ei, premenopauza a debutat la exact aceeași vârstă pe care o aveți acum dvs. și, eventual, cu simptome asemănătoare. Important este, de ase­menea, ca în loc să mergeți la o sută de doctori, să vă adresați înainte de toate medicului de familie. Acesta vă poate face o evaluare inițială, direc­ționându-vă apoi către un specialist, care să vă în­drume mai departe. Pentru un diagnostic clar, vă puteți, de asemenea, adresa direct unui medic gi­necolog.

Putem amâna menopauza?

Deși nu s-a găsit, până acum, vreo metodă-minune de-a amâna menopauza, există anumite informații care ne pot ajuta într-o anumită măsură. De exemplu, un studiu de amploare (publicat în „Royal Society Open Science”), a arătat că fe­meile care au parte săptămânal de activitate sexuală se confruntă cu un risc cu 28% mai mic de a ajunge la menopauză la o vârstă mai tim­purie, în comparație cu cele care fac sex mai rar de o dată pe lună. Explicația e simplă: dacă orga­nismul nu primește semnale de activitate sexuală (cum ar fi expunerea la feromoni sau stimularea fizică), acesta poate „concluziona” că nu mai are sens să aloce resurse pentru procesul reproductiv, așa că accelerează sistarea funcției ovariene, pen­tru a-și putea direcționa energia în alte scopuri. Alte studii arată că femeile care fumează tind să ajungă la menopauză un pic mai devreme – așa că, dacă dorim să amânăm acest moment, e indicat să renunțăm la țigări. Și maternitatea e asociată cu o menopauză mai târzie. O meta-analiză din 2019, care a reunit 30 de studii, a constatat, de exemplu, că femeile care au născut cel puțin o dată aveau un risc mai mic de a ajunge mai devreme la menopauza natu­rală.

Alimentația, mișcarea și odihna pot face adevărate minuni

O mare problemă în premenopauză este că femeile simt că organismul le-a luat-o razna și că nu mai au asupra lui ni­ciun control. Însă acest lucru nu este adevărat. Din fericire, putem influ­ența într-o anumită mă­su­ră felul în care traver­săm această perioadă, făcând, pur și simplu, anumite ajustări în stilul de viață. Începând cu ali­mentația, care joacă un rol crucial în echilibrul hormonal și în gestio­na­rea simptomelor. Reco­man­date sunt, înainte de toate, fructele și legu­mele. Acestea conțin, la fel ca cerealele integrale, cantități mari de fibre, care îmbunătățesc tranzitul intestinal și contribuie la senzația de sațietate, combătând astfel indirect tendința de îngrășare specifică premenopauzei. În plus, sunt bogate în antioxidanți, care încetinesc procesul de îmbătrânire. Alte ali­mente, cum ar fi tofu, semințele de in, năutul și lintea, sunt bogate în fi­toestrogeni, compuși naturali care imită estrogenul, putând ajuta la reducerea unor simptome hor­mo­­nale precum bufeurile și la men­ținerea sănătății cardiovas­culare. Alimentele bogate în ome­ga-3, precum somonul și ma­croul, semințele de in, de cânepă sau de chia și nucile, protejează inima, con­tri­buie la sănătatea pielii și ajută la contracararea inflamației – o altă problemă des întâlnită la preme­nopauză. Pentru menținerea masei musculare și reglarea apetitului sunt recomandate proteinele cu puține grăsimi, ca cele care se găsesc în pieptul de pui, în pește, în tofu sau în fasole. Iar pentru a preveni osteoporoza, sunt indicate în această perioadă și alimente bogate în calciu –    de exem­plu, lactate, tofu, migdale, semințe de chia sau de susan. Importantă pentru sănătatea oaselor este și vitamina D, care se poate obține mai ales stând la soare, dar și din alimente precum ouăle, peștele gras sau ciupercile.

Un alt aliat neprețuit al femeilor aflate la pre­menopauză este activitatea fizică. Cu ajutorul ei, muș­chii, oasele, metabolismul și sistemul cardio­vascular pot rămâne în formă. În plus, femeile care fac mișcare moderată, măcar 30 de minute pe zi, tind să aibă o stare mai bună de spirit, dorm mai bine și-și păstrează mai ușor silueta. Antre­namentele cu greutăți contribuie la menținerea masei osoase și musculare, antrenamentele ușoare de tip cardio, precum înotul sau mersul rapid, îmbunătățesc sănătatea inimii și ajută la controlul greutății, exercițiile Kegel mențin sănătatea planșeului pelvin, putând preveni incontinența urinară, iar exercițiile de yoga și pilates ajută la menținerea mobilității și reduc stresul.

Pentru femeile aflate la premenopauză este esențial să găsească cele mai bune mijloace de a lupta cu stresul și cu oboseala. În acest sens, le pot fi de mare ajutor anumite tehnici de relaxare, precum meditația sau exercițiile de respirație. Acestea pot ajuta și la inducerea somnului. Pentru ca acesta să fie cât mai odihnitor, e recomandabilă reducerea consumului de cafea și de alcool. În plus, e indicat ca orele de culcare și de trezire să fie mereu aceleași, chiar și în weekend.

Tratamente moderne pentru contracararea simptomelor premenopauzei

Deoarece principala cauză a neplăcerilor care apar în premenopauză sunt fluctuațiile hormonale, medicii le recomandă pacientelor terapia de substituție hormonală (TSH). Aceasta presupune administrarea de estrogen și/sau progesteron, astfel încât scăderea nivelurilor hormonale să poată fi compensată. Printre formele de adminis­trare se numără cea orală (pastile), transdermică (plasturi, geluri sau spray-uri care eliberează hormoni prin piele) și vaginală (creme, ovule sau inele, folosite în special pentru ameliorarea uscă­ciunii și disconfortului vaginal sau urinar). Deși im­plică și riscuri, precum cel al trombozei ve­noase sau al cancerului mamar, THS este consi­derată, în prezent, cel mai eficient tratament medical pentru simptomele severe ale menopau­zei, ajutând inclusiv la calmarea bufeurilor și a transpirațiilor nocturne, la reducerea pierderii densității osoase, precum și la creșterea libi­dou­lui, la îmbunătățirea somnului și a dispoziției. De regulă, tratamentul este recomandat fe­meilor cu vârsta sub 60 de ani sau în primii 10 ani de la instalarea menopauzei, iar tipul potrivit de terapie este stabilit în urma unei evaluări medicale complete. Pe durata trata­mentului, sunt necesare controale, ana­lize de sânge și evaluări ginecologice pe­rio­dice, pentru a se preveni complicațiile și a se putea face anumite ajustări ne­cesare. Tratamentul durează în multe cazuri 3-5 ani, fiind oprit treptat, pe măsură ce faza critică a simptomelor începe să treacă. Pentru femeile care nu doresc sau nu pot să urmeze terapia hormonală, există anu­mite medicamente care acționează asupra unora dintre cele mai supărătoare simp­tome. De exemplu, pentru reducerea bufe­urilor, a transpirațiilor nocturne, a schim­bărilor de dispoziție și a stărilor depresive sunt folosite antidepresive, pre­cum fluo­xetina, paroxetina și escitalo­pra­mul. Un lucru mai puțin știut este că există și terapii cognitiv-comporta­men­tale, care pot ajuta împotriva anumitor simptome, precum bufeurile, insomnia, anxietatea și pro­blemele de dispoziție.

Remedii naturale

Cura cu ceai de coada-calului și salvie – remineralizează, combate bufeurile și alte simptome ale premenopauzei și poate regla ciclul menstrual.

Pentru reglarea ciclului menstrual, se pun într-o cană o linguriță de coada-calului și una de salvie, se toarnă deasupra apă fierbinte, se acoperă și se lasă 10-15 minute la infuzat. Tratamentul în­cepe cu șapte zile înainte de data la care ar trebui în mod normal să debuteze menstruația. În tot acest interval, se bea câte un ceai pe zi. Cura poate fi repetată lunar. Ceaiul de coada-calului are, de asemenea, avantajul că este bogat în minerale care susțin sănătatea oaselor, părului, pielii și unghiilor și are un puternic efect diuretic, putând combate retenția de apă. La rândul ei, salvia poate diminua frecvența și inten­sitatea bufeurilor, a transpirațiilor nocturne și a stărilor de nervozitate specifice menopau­zei.

Uleiul de cătină – împotriva discon­fortului vaginal

Studiile arată că uleiul de cătină poate reduce anumite simptome specifice meno­pauzei, precum uscăciunea vaginală, mâncă­rimile și senzația de arsură în zona intimă. În plus, îmbunătățește elasticitatea pielii, hidra­tează mucoasele (inclusiv pe cea oculară sau bucală) și are un puternic efect antioxidant și antiinflamator, sprijinind sistemul cardiovascular și imunitatea, care pot fi afectate ca urmare a scăderii estrogenului.   

Brânca-ursului – susține activitatea glan­delor sexuale și echilibrul hormonal

Brânca-ursului poate fi utilizată ca adjuvant în caz de tulburări hormonale, datorită conținutului ei bogat în fitosteroli și a efectului stimulator asupra secreției de estrogen. Deoarece conține mari can­tități de antioxidanți, această plantă, care poate fi administrată sub formă de ceai, capsule sau tinc­tură, acționează totodată ca un tonic general, revi­talizând organismul și combătând astfel stările de oboseală sau de epuizare care pot să apară în pre­menopauză.

Ashwagandha – combate nervozitatea și ceața mentală, dar și alte simptome ale preme­no­pauzei

Studiile clinice sugerează că ashwagandha poate influența nivelurile unor hormoni, reducând bufeurile, tulburările de somn, stresul, oboseala și multe alte simptome specifice premenopauzei. În plus, acționează ca un puternic adaptogen, ajutând organismul să facă față cu mai multă ușurință schimbărilor fizice și emoționale induse de meno­pauză. Datorită proprietăților sale neuropro­tectoare, ashwagandha poate fi folosită, de ase­menea, împotriva ceții mentale și pentru susținerea func­țiilor cognitive.

„Dincolo de tăcere”: ce arată datele celui mai mare studiu despre menopauză realizat în România

Conform statisticilor, în România trăiesc circa 5 milioane de femei cu vârste cu­prin­se între 40 și 65 de ani. Majoritatea lor și-ar fi dorit să știe mai multe despre menopauză și să bene­fi­cie­ze de mai multă susținere în această etapă a vie­ții. O arată cel mai mare studiu pe această te­mă realizat până acum în țara noastră. Cercetarea a fost prezentată în această primăvară la Palatul Parlamentului, în cadrul evenimentului intitulat sugestiv „Dincolo de tăcere: ur­gența unei acțiuni naționale privind femeile aflate la meno­pa­u­ză”. Sondajul CURS, reali­zat la finalul anului 2025, pe 1.067 de românce, cu vârste cuprinse în­tre 40 și 65 de ani, relevă că 74% dintre acestea nu au primit nicio­dată informații despre meno­pauză în școală, la medic sau la locul de muncă, și că peste 80% și-ar dori să aibă parte de consi­liere și de alte asemenea servicii dedicate femeilor aflate în premenopauză. Cu atât mai mult cu cât majoritatea    încep să ex­pe­rimenteze simptome între 45 și 50 de ani, adică la o vârstă la care încă muncesc, cres­cându-și totodată copiii și ținându-și gospo­dăria pe roate. Cu alte cuvinte, menopauza vine când ne e lumea mai dragă – într-o perioadă a vie­ții în care suntem extrem de active și nu prea ne permitem să încetinim ritmul. Sondajul CURS mai arată că, deși menopauza este o experiență larg răspândită, ea este rareori diagnosticată sau gestionată medi­cal în țara noastră. Iar asta, în ciuda faptului că simptomele sunt frecvente și pot afecta semni­fi­cativ atât calitatea vieții, cât și performanța profe­sională. De exemplu, 79% dintre femeile chestio­nate s-au plâns de tulburări de somn, 84% de schimbări de dispoziție, de lipsă de energie sau de tristețe, 83% de anxietate sau neliniște, 81% de iritabilitate și 77% de lipsă de interes sau de plă­cere în a face anumite lucruri. În plus, 80% s-au confruntat cu dificul­tăți de concentrare și 47% cu uitări frecvente. În ceea ce privește im­pactul fizic al preme­nopauzei, 78% dintre par­ticipante au spus că au suferit de bufeuri, 67% de uscăciune vagi­nală, 87% de dureri ar­ticu­lare sau musculare, 70% de probleme urina­re, 71% de transpirații noc­turne și 76% de du­reri de cap. În ciuda acestor pro­ble­me, 72% dintre femei lucrează. Majoritatea celor care au avut simptome nu au lipsit de la muncă (80%) și nu au vorbit la serviciu despre aceste pro­bleme (67%). Însă deoarece presiunea la care sunt supuse femeile în această perioadă este uriașă, ea sfârșește adesea prin a-și spune cuvântul. De exem­plu, 69% dintre respon­dente au mărturisit că această situație le-a afectat relațiile cu colegii sau membrii familiei, iar 65% au recunoscut că nu au mai reușit să fie la fel de eficiente în realizarea muncilor obișnuite. Oricât le este de greu, aproximativ 30% dintre femei nu utilizează niciun tratament, iar cele care o fac apelează cu precădere la suplimente alimentare, remedii naturiste sau tratamente locale. Potrivit sondajului CURS, principalele lor surse de informare nu sunt medicii, ci internetul (29%) și rețelele sociale (22%). Un al doilea sondaj care a fost publicat în Septembrie, fiind realizat la inițiativa Novo România, în parteneriat cu iVOX, pe un eșantion de 852 de respondente adulte, relevă un alt fapt interesant: deși 72% dintre femeile de peste 40 de ani din țara noastră se consideră informate în privința menopauzei, 52% spun că s-au simțit nepregătite înainte de apariția primelor schimbări. Multe dintre ele se simt vinovate pentru unele simptome, cum ar fi creșterea în greutate, punând aceste schimbări pe seama lipsei lor de voință sau de disciplină. O altă problemă cu care se confruntă o mare parte dintre femeile aflate în această perioadă a vieții este că menopauza continuă să fie considerată și în zilele noastre un subiect delicat. Pe de altă parte, 60% dintre femeile chestionate consideră că ar fi traversat mai ușor această etapă dacă ar fi avut acces mai rapid la explicații medicale și la soluții oferite de specialiști.