Vă lasă genunchii? Nu vă grăbiți la „cuțit”!

– Să facem sport ori să stăm liniștiți? Să așteptăm sau să ne ope­răm? Ce putem face când articulația genunchiului ne creează pro­bleme? Dacă diferitele părți ale corpului nostru ar beneficia de garan­ție, precum mașinile, cel mai des schimbată parte a corpului ar fi, de departe, genunchiul. Problemele cu meniscul, ligamentul încrucișat sau cartilajul se înmulțesc, mai ales de la 50 de ani în sus. Ce e util să știm despre cea mai mare articulație a corpului? –

De ce sunt articulațiile genunchiului atât de vulnerabile în fața durerii?

– Fiind o articulație articulată pivotantă, care permite și o mișcare limitată de rotație, pe lângă cea de îndoire și întindere, genunchiul este con­struit într-o manieră deosebit de complexă. El funcționează ca un mic angrenaj cu multe părți mobile, care in­teracționează mecanic. Dacă unul dintre componente nu func­ționează cum trebuie, această de­fecțiune afectează întregul sis­tem. Printre elementele vulnera­bile se numără, de exemplu, meniscurile (care servesc drept amortizoare și ajută la com­pen­sarea mișcării de rotație), liga­men­tele încrucișate (cu rol sta­bilizator) sau rotula, care poate glisa. În principiu, genunchiul, ca articulație, este bine echipat pentru a face față tuturor cerin­țelor. Dar atunci când este solici­tată în mod greșit sau exagerat (de pildă prin sport sau în con­tex­tul supraponderalității), crește riscul producerii unor daune.

De ce trosnesc genunchii?

– Faptul că un genunchi aflat în mișcare produce sunete este, în mod normal, ceva inofensiv, atâta timp cât acestea nu sunt în­soțite de dureri. Trosnitul spon­tan este adesea legat de faptul că rotula nu alunecă destul de lin în făgașul ei glisant. În spatele zgomotului se poate afla așa-nu­mita „plică”, o pliere congenitală a membranei mucoase din ge­nunchi. Atenți trebuie să devenim atunci când răsună ca o râșniță de cafea, în timp ce se întinde sau se îndoaie. Acesta este un semn al artrozei. În cazul acestei boli, stratul de cartilaj de pe suprafe­țele articulațiilor se uzează excesiv. De cele mai multe ori, o articulație afectată de artroză provoacă și dureri. Dar chiar și dacă inițial nu face decât să scrâșnească, ar trebui să mergem la doctor. Acesta ne va recomanda terapii (precum antrenamentul de forță pentru întărirea musculaturii piciorului sau infiltrațiile cu acid hialuronic), care protejează prețiosul cartilaj și îmbunățățesc funcția articulară.

Ce sport este bun?

– Ciclismul lejer, pe o suprafață plană (sau pe o bicicletă staționară) este sportul numărul unu pentru genunchi. Antrenează musculatura picio­rului și aparatul ligamentar, fără ca greutatea cor­porală să împovăreze articulația. În acest fel, miș­carea dozată cu atenție menține pentru mult timp sănătatea prețiosului cartilaj, care permite aluneca­rea lină în articulație. Și plimbarea, dansul, înotul, yoga, joggingul acvatic sau antrenamentul de forță în sala de fitness, sub îndrumarea unor profesio­niști, se numără printre sporturile care menajează genunchii.

Are sens să purtăm un bandaj la genunchi în timpul drumețiilor montane?

– Unii excursioniști apelează, în timpul drumului de coborâre, la benzi elastice pentru genunchi, decupate în zona rotulei, pentru a susține articulațiile slabe. Orto­pezii nu au o părere prea grozavă despre ele, pentru că nu despo­vărează articulația. În plus, ele împiedică stimularea optimă a ge­nunchiului, pentru formarea unor ligamente și mușchi puternici. Pentru a susține în mod eficient articulația, specialiștii recomandă în timpul drumețiilor montane bastoane telescopice, un bagaj ușor, încălțări de mers pe munte cu tălpi care asigură amortizare și o condiție fizică bună.

Genunchierele trebuie purtate doar dacă articulația genunchiului este instabilă, de pildă în urma unei rupturi netratate de ligament încrucișat. În acest caz, bandajele cu atele laterale pot realmente despovăra articulația. Ele sunt sem­nificativ mai stabile decât ge­nunchierele confecționate exclu­siv din material textil.

Există vreun exercițiu care să ne întărească genunchii?

– Da, și este pe cât de simplu, pe atât de eficient. E vorba de genuflexiuni (cărora li se spune și „squats”), în va­riantă statică și duse la capăt doar pe jumătate. Acest exercițiu nu dăunează articulațiilor și este suficient pentru a întări coapsa superioară și dis­pozitivul de susținere al genunchiului – două ele­mente importante de protecție pentru acesta.

Se procedează astfel: așezați-vă cu spatele sprijinit de un perete, încrucișați-vă bra­țele la piept și lăsați-vă încet trunchiul în jos, până când coapsa superioară și cea inferioară formează un unghi de 90 de grade. Se poate coborî și un pic mai mult. Cei lipsiți de antre­nament n-ar trebui totuși să de­pășească un unghi de 60 de gra­de. Această poziție trebuie men­ținută (cu spatele drept!) atât cât putem. Ridicați-vă apoi din nou, faceți o pauză și repetați de două ori. Dacă faceți zilnic acest exercițiu, genun­chii vă vor deveni mai stabili.

Medicul ne recomandă operația. Să mai așteptăm, totuși?

– O ruptură de menisc sau chiar și de ligament încrucișat nu trebuie neapărat remediată printr-o intervenție chirurgicală. Genunchiul lezat își poate adesea reveni și cu ajutorul fizioterapiei efectuate cu consecvență. De exemplu, o ruptură de menisc, care provoacă doar un ușor disconfort (mai ales dacă ruptura a fost cauzată de uzură), se vindecă în multe cazuri printr-un tratament neinvaziv. Pe de altă parte, în cazul une probleme mai grave care afectează cartilajul, trebuie intervenit rapid prin operație, recomandă ortopezii. Dacă este rupt un ligament încrucișat – o legătură flexibilă care, ală­turi de menisc, ajută la stabilitatea genunchiului – decizia privind o eventuală intervenție chirurgicală depinde și de vârsta pacientului. În cazul unei spor­tive de performanță de 20-30 de ani, medicul va fi mai înclinat să înlocuiască ligamentul vătămat cu un implant, decât în cazul unei paciente trecute de 50 de ani. Motivul: o articulație instabilă este ame­nințată după 10 sau 15 ani de artroză, mai ales când cineva practică sport în mod intens, în schimb, la vârste mai înaintate și în cazul unei solicitări mai mici, uzura nu mai progresează la fel de rapid și prejudiciul este mai puțin evident.

Ne ajută medicamentele pentru articulații sau infiltrațiile cu acid hialuronic să combatem durerea provocată de artroză?

– Pilula magică pentru un genunchi dureros nu a fost, din păcate, descoperită. Totuși, vă puteți în­tări cartilajul și articulațiile cu ajutorul unor com­po­nente importante, fie că vorbim de pastile de la farmacie, fie de infitrațiile făcute în cabinetul orto­pedului. Atunci când sunt utilizate în cadrul unui tratament prelungit, aceste remedii ameliorează durerea și încetinesc osteoartrita, chiar dacă suc­cesul nu este garantat în fiecare caz. Fiole speciale de băut – de ex. „Kollagen 11.000 Plus” (Doppel­herz) sau „CH Alpha” (Quiris Healthcare) îi fur­nizează articulației colagen, o proteină care conferă țesutului conjunctiv forță și elasticitate. Dispo­nibile sub formă de capsule sunt sulfatul de gluco­zamină și sulfatul de condroitină, alte două com­ponente principale ale structurii cartilajului. Potri­vit studiilor, dozele zilnice eficiente sunt de 1.500 de miligrame, în cazul gluco­za­minei, și de 800 de mili­grame, în cazul condroi­ti­nei. Prin intermediul infil­trațiilor realizate cu seringa, ortopedul poate administra acid hialuronic, elementul central al fluidului articular. Terapia constă, de obicei, din cinci injecții, făcute la in­terval de câte o săptă­mână.