Ultima modă în medicină – Postul de sănătate

– Studii de dată recentă reconfirmă eficacitatea renunțării la hrană pe o anume perioadă de timp. Ea activează capacitatea de autovin­de­care a organismului, ajutându-ne totodată să și slăbim –

Stomac gol, minte limpede

Fie că este vorba de o săptămână întreagă sau doar de o singură zi, postul a devenit o tendință actuală, îmbrățișată de tot mai mulți: con­form diverselor sondaje, circa 63% dintre europeni și-au făcut obiceiul să se abțină pe­rio­dic de la mâncare. Pri­vit superficial, fenomenul pare ciudat și inexplicabil, dar să ne gândim la faptul că, în anumite contexte, „mai puțin înseamnă mai mult”, iar în societatea contem­po­rană, orientată masiv spre consum (inclusiv spre ex­cese culinare) și bân­tuită de stres, absti­nen­ța alimentară poate deschide o cale spre reechi­librarea trupului și a psihicului. Într-adevăr, postul terapeutic este capabil să ducă la rezultate specta­culoase, căci el înseamnă, în esență, dincolo de renunțarea temporară la hrană, mai curând o mare promisiune: aceea de a descoperi însăși plenitu­dinea vieții, iar la aceasta avem mai multe șanse să ajungem atunci când o contemplăm oarecum detașat, cu stomacul gol și mintea limpede.

Însă înfometarea temporară, pe perioade mai lungi sau mai scurte, nu reprezintă nicidecum o invenție a omului modern, supraalimentat și exas­perat de surplusul lui de greutate corporală. În lume se postește de milenii, din motive culturale sau religioase. Numai că cei ce practică postul în zilele noastre au în vedere și alte scopuri, res­pectiv – îmbunătățirea stării de sănătate, prin eli­berarea organismului de toxine. Un deziderat pe care, vreme îndelungată, medicii s-au socotit în­dreptățiți să-l trateze cu un zâmbet superior. To­tuși, în ultimul timp, concluziile unui mare număr de studii clinice le-au pus în față informații și argumente imposibil de contrazis. „Cercetările științifice au dovedit că, prin reînnoirea și regene­rarea celulelor în urma postului, oamenii acced la o calitate superioară a vieții și reușesc să-și păstreze sănătatea până la o vârstă înaintată”, recunosc specialiștii. Iar celebrul Andreas Mi­chal­sen, șeful secției de medicină alternativă de la Spitalul Immanuel din Berlin, un medic ger­man renumit pentru lucrările sale în domeniul naturopatiei, ca și pentru rezultatele excepționale obținute în tratarea pacienților, explică: „Postul blochează în organism numeroase procese care grăbesc îmbătrânirea, favorizând așa-nu­mitele boli ale civilizației, cum sunt hiperten­siunea arterială, diabetul, obezitatea sau sindromul de colon iritabil.”

Un studiu recent a pus în evidență efec­tele pozitive ale abstinenței alimentare la reu­matici. Participanții la experiment au postit între șapte și zece zile, iar la unii dintre ei, durerile și tumefierea au început să regreseze semnificativ deja din a doua zi, paralel cu o îmbunătățire evidentă a mobilității articulare. Și în privința hipertensiunii, dr. Michalsen vorbește de „efecte incontestabile”. Aici, cercetătorii au identificat o legătură clară între microbiota (flora) intestinală și micșorarea valorilor tensiunii: aceia dintre subiecți la care s-au constatat modifi­cări importante în structura florei intestinale au prezentat și cea mai drastică scă­dere a tensiunii. Ce în­seamnă aceasta? Pro­fe­sorul Michalsen con­clu­zionează: „Întrucât intes­tinul este organul care exercită cea mai puter­nică influență asupra sis­temului imunitar, ob­ser­vațiile noastre indică faptul că postul acțio­nează realmente la nivelul întregului organism”.

Avem „curățenia generală” programată în corp de la naștere

Dar, până la urmă, ce se petrece în corpul nos­tru în timp ce postim? Mecanismele de vindecare se bazează pe activarea procesului de autofagie, pentru a cărui descoperire, biologul japonez Yoshinori Ohsumi, profesor la Institutul Tehno­logic din Tokio, a fost distins, în anul 2016, cu premiul Nobel pentru medi­cină. El a urmărit feno­me­nul mai în­tâi în labo­rator, pe cul­turi de droj­die, apoi a observat că și celulele din organismul uman au același comporta­ment. Atunci când sunt su­puse unui tip oarecare de stres – așa cum este, în cazul postului, absența tem­porară a aportului de nutrienți – ele răspund în modul în care sunt se­tate s-o facă, respec­tiv, declanșând autofa­gia (denumirea provine din limba greacă, unde „auto” înseamnă „singur, independent”, iar „fa­gein” – „a mânca”). Adică își distrug și reciclează propriile componente degradate, devenite inutile, sau chiar se autonimicesc în totalitate, fiind înlo­cuite de unele noi. „După știrea mea, cu excepția sportului și a exercițiului fizic, nu există vreo altă acțiune de natură terapeutică aptă să producă efecte atât de ample și de profunde”, remarcă dr. Michalsen. Cu alte cuvinte, corpului nostru nu-i priește să fie constant alimentat în exces, în schimb, are de profitat de pe urma privării de hra­nă – desigur, pe termen limitat. Prin aceeași me­todă de „curățare automată” sunt eliminate și bac­te­riile sau virusurile care pătrund în celule. Toc­mai de aceea, când are de luptat cu o infecție, sis­te­mul imunitar se dovedește mai combativ dacă întreg corpul este menținut într-un regim de con­sum redus al energiei.

Capacitatea organismului de a se regenera prin autofagie are o importanță vitală pentru sănătatea noastră, iar perturbările intervenite în acest proces riscă să se soldeze cu consecințe dezastruoase. Mu­tațiile produse la nivelul genelor care dirijează autofagia pot da naștere unor boli genetice, iar funcționarea ei deficiară permite apariția afecțiu­nilor caracteristice vârstei înaintate, ca diabetul de tip 2 sau Parkinson și chiar a cancerului. În prezent, înarmați cu aceste cunoștințe, specialiștii încearcă să găsească o modalitate adecvată de a le folosi în terapia tumorilor maligne. Deocam­dată, ceea ce se știe cu certitudine este că, spre deosebire de celulele sănătoase, care se revi­go­rează prin pauza alimentară, cele canceroase de­vin mai vulnerabile. De asemenea, s-a observat că pacienții care postesc două zile înaintea unei ședințe de chimioterapie au ulterior mai puțin de suferit din pricina unor reacții neplăcute, cum sunt grețurile ori senzația de epuizare.

Ce tip de post alegem

De la bun început, se impune o precizare: pau­za alimentară nu este o soluție la îndemâna ori­cui. Persoanele cu probleme digestive, cele cu afecțiuni psihice grave, femeile însărcinate și ma­mele aflate în perioada de alăptare sunt sfătuite să evite postul. Iar pacienții care suferă de gută sau colici biliare pot posti numai sub suprave­gherea unui medic. Pentru noi, ceilalți, se ridică o serie întreagă de întrebări. Ar tre­bui să ne interzicem timp de șapte zile consumul de alimente solide? Ori să ne abținem de la mân­care două săptămâni? Sau va fi mai ușor de ținut pos­tul intermitent, preferat astăzi de cei mai mulți?

Există două formule clasice de post terapeutic: Buchinger și Mayr. Me­di­cul german Otto Bu­chin­ger (1878-1966) s-a vin­decat el însuși, postind, de o poliartrită invalidantă – după care și-a de­dicat viața îngrijirii bolnavilor cu probleme simi­lare. Până în prezent, mii de oameni și-au redo­bândit sănătatea cu ajutorul acestei metode, în clinici specializate din Germania și Spania. Se începe cu două zile pregătitoare, în care nu se consumă decât orez, legume și fructe. Urmează o golire a intestinului cu sare amară, după care se elimină complet alimentele solide, fiind permise numai supele clare, ceaiurile îndulcite cu miere și sucurile proaspete de legume și fructe – care, împreună, nu trebuie să depășească valoarea energetică de 500 calorii zilnic. Ca proceduri de stimulare a metabolismului, se folosesc comprese calde pe ficat și masaje. Cura durează două săptă­mâni, dar se poate încerca și acasă, timp de maxi­mum 7 zile (în acest scop, vă recomandăm „Ghid practic de post terapeutic”, editura Philobia – îl găsiți pe www.libris.ro).

Contemporan cu Buchinger, gastroenterologul austriac Franz Xaver Mayr (1875-1965) a elabo­rat o variantă de post cu durata de 10-21 de zile, cunoscută ca „dieta cu lapte și chifle”. Preocupat de curățarea și punerea în repaus a intestinului, Mayr prescrie o porție de sare amară, în fiecare dimineață, și limitează alimentația la chifle din făină de grâu, combinate cu lapte, insistând ca fiecare îmbucătură să fie mestecată de 30-40 de ori, pentru a activa enzimele digestive conținute în salivă. În clinicile și sanatoriile unde se prac­tică și astăzi metoda Mayr, chiflele sunt preparate însă din făină de hrișcă, iar laptele de vacă este înlocuit cu iaurt și lapte vegetal (de migdale sau orez), ținând seama de faptul că, în zilele noastre, multă lume suferă de intoleranță la gluten și lactoză.

Post intermitent

Cei ce doresc să aibă libertatea de a-și rezolva problemele la ei acasă și de a stabili singuri un ritm care le convine au la dispoziție alternativa mo­derată, mult mai accesibilă, a postului inter­mitent. Acesta presupune ca toate mesele să fie luate în interiorul unei „ferestre alimentare”, adică al unui interval de 8 sau cel mult 10 ore, în restul zilei aportul de hrană fiind redus la 0. Modelul 16:8 este cel mai răspândit, dar – fidel pro­misiunii de a acorda cât mai multă libertate de mișcare – postul intermitent oferă și alte variante: postul 5:2 (aport caloric de 500-600 kcal sau mai puțin în 2 zile consecutive pe săptămână, în vreme ce în celelalte 5 zile se poate mânca nor­mal) și postul 1:1 (în care o zi de alimentație obișnuită alternează cu o zi în care se beau doar lichide). Formula cea mai dură este cea numită „dieta războinicului”, în care fereastra alimentară se restrânge la numai 4 ore, pentru restul de 20 fiind recomandate doar lichide fără calorii. Astfel se obține o accelerare maximă a arderii grăsimilor. Cei ce doresc o documentație mai detaliată își pot procura, tot pe www.libris.ro, cartea „Postul intermitent”, Editu­ra Paralela 45.

Scurtă trecere în revistă – consecințele postului

Postul terapeutic declanșează în organism o cascadă de modificări complexe. Iată care sunt cele mai importante.

* Atenuarea efectelor secundare ale ședin­țelor de chimioterapie.

* Rezistență sporită la stresul oxidativ.

* Îmbunătățirea sensibilității la insulină.

* Accelerarea metabolismului cu 3,6–14%.

* Ameliorarea simptomelor în scleroza mul­tiplă și boala Alzheimer.

* Prelungirea speranței de viață.

* Scăderea valorilor tensiunii arteriale, co­les­terolului și trigliceridelor.

* Un nivel de până la 5 ori mai ridicat al producției de hormoni de creștere.

* Reducerea tuturor proceselor inflamatorii din organism.

* Detoxifiere, stimularea întineririi și rege­nerării celulare.

Sfaturi de folos în post

Să recunoaștem: postul este un examen dur, care ne pune la încercare voința. Va fi ea suficient de puternică, pentru a rezista până la capăt? Să sperăm că da, totuși, nu strică să apelăm și la câteva trucuri care ne vor ajuta să suportăm mai ușor privarea de hrană.

* Începeți ziua cu un pahar cu apă cal­dă. Luată pe stomacul gol, dimineața, ea a­lun­gă senzația mati­na­lă de foame și, toto­da­tă, înmoaie mate­riile fecale adunate în colon, contribuind la golirea lui.

* Pregătiți-vă să faceți față momentelor difi­cile cu care vă veți confrunta, vrând-nevrând, în această perioadă. De pildă, apar frecvent durerile de cap și este bine să știți că ele au de multe ori de-a face cu lipsa unor nutrienți, de aceea v-ar putea fi utilă o cură de magneziu. Căutați un pre­parat cu concentrație suficient de mare (ex. Mag­neziu organic (Dacia Plant), Magneziu organic cu B-complex (Herbagetica), Magneziu marin japo­nez (DVR Pharm). Nu uitați nici remediile ho­meo­pate, dar nici uleiurile esențiale. Cel de mentă vă va fi un aliat de nădejde împotriva dure­rilor de cap din post (ex. Ulei esențial de mentă (Fares), Ulei esențial de mentă (Solaris), Ulei esențial de mentă 100% pur (Oleya).

Furnizori de căldură

Adesea vă veți surprinde dintr-oda­tă înfrigurați, și corpul dvs. va simți nevoia de căl­du­ră. În asemenea situații puteți face împachetări cu nămol cald sau, mai sim­plu, utilizați banda­jele și compresele care emană timp de mai mul­te ore o căldură plă­cută (ex. Compresă termică (QPlaster), Bandaj cald (Thermacare), Compresă caldă (SOS). Deosebit de eficiente sunt băile calde (generale sau doar la picioare) cu săruri alcaline. Ele durează între 30 și 90 de mi­nute, timp în care creșterea pH-ului apei generea­ză o presiune osmotică, deschizând porii pielii și extrăgând prin ei toxinele din corp. Pentru a vă încălzi și la interior, beți un decoct din ghimbir sau puneți jumătate de linguriță de scorțișoară într-un ceai de plante. Căci, potrivit medicinei tradiționale chineze, atât ghim­birul, cât și scorțișoara sunt condimente cu energie fierbinte.

* Pentru intervalul critic dintre ora 11 și amiază, se recomandă o supă clară de legume, tocmai atunci luată de pe foc. Previne deshidra­tarea, potolește senzația de foame excesivă și asigură aportul necesar de sare, oli­goelemente și proteine. Pul­berile alcalinizante, luate de 2-3 ori pe zi, combat și ele cu succes atacurile de foame. Iar combinațiile de minerale contribuie la eliminarea din corp a produșilor reziduali de metabolism (ex. Multi­mi­ne­rale (Cosmopharm), Multimineral natural (DVR Pharm), Mineral multi (G&G Food Supplies).

* Nu înghițiți în grabă, cu gândul în altă parte, ci celebrați ritualul mesei chiar mai mult decât înainte. Masa trebuie să fie aranjată frumos, cu toate că veți pune pe ea doar această zeamă de legume. Nu beți supa, ci sorbiți-o pe îndelete, cu lingura, bucurându-vă de fiecare înghițitură.

* Ridicați-vă moralul comunicând cu oamenii din jur, dar și în­dreptându-vă atenția către propria persoană, pentru a vă adresa asigurări de ge­nul: „Ziua a cincea e grea, dar va trece.” Concentrați-vă mai mult pe viitor, decât pe pre­zent. Spuneți-vă: „Abia aș­tept ziua a șaptea. Atunci mă voi simți liber și ușor.”

* Un ajutor neprețuit în post sunt plantele, de­oarece ele susțin efi­cient detoxifierea și starea generală de bine. Se recomandă băile cu flori de fân, pentru efectul lor revigorant și calmant (combat insomnia), ca și ceaiurile: cel de gălbenele curăță ficatul și vezica biliară, mușețelul contribuie la evacuarea rezi­duurilor din intestin, coada-șoricelului elimină acumulările de lichid din țesuturi și calmează co­lonul iritabil, ceaiul verde scade nivelul coleste­rolului și este o sursă excelentă de antioxidanți, vitamine și minerale, infuzia de rooibos are o puternică acțiune antioxidantă, previne alergiile și bolile maligne.

Merită atenție și extractul din muguri de spa­ranghel: datorită conținutului său de glutation, el participă la îndepărtarea metalelor grele, pestici­delor, fungicidelor, alcoolului, a grăsimilor vege­tale hidrogenate, aditivilor alimentari, ca și a sub­stanțelor reținute în corp, în urma tratamentelor medicamentoase și a contactului cu detergenții (ex. Asparagus Extract (Swanson), Asparagus (Solaray), Asparagus (Poping Rock). Și sărurile Schussler vă pot fi de folos, însă ele ar trebui pre­scrise de un terapeut.

În post sau în afara lui, o cură de detoxifiere este oricând binevenită, mai ales acum, la început de primăvară. Vă îndemnăm să aruncați o privire pe catalogul de produse PlantExtrakt (www.plant extrakt.ro). Pe lângă propuneri de variante des­tinate unei detoxifieri generale (extractul din muguri de măr pădureț, extractul din sevă de mesteacăn, tinctura de brusture și cea de urzică), veți găsi acolo și gama de gemoterapice complexe Polygemma, ce cuprinde preparate utilizabile în cadrul unor programe specifice, axate pe purifi­carea anumitor organe sau sisteme: rinichi, căi urinare, ficat, intestin, plămâni, articulații, circu­lație limfatică, piele. Durata unei cure este de 1-2 luni, iar indicațiile de administrare le găsiți atât pe ambalajele produselor, cât și pe site.