– Ghid de bună purtare pentru oamenii sensibili la perturbările climaterice –
Când perturbațiile climatice devin o problemă gravă de sănătate, când cu fiecare val de caniculă câteva mii de cardiaci ajung în spital sau mor în ambulanțe, când spitalele de psihiatrie se aglomerează cu oameni cărora vremea le dereglează comportamentul, e nevoie să luăm măsuri. Meteosensibilitatea nu mai este o glumă. Nepregătiți pentru acest fenomen, medicii și autoritățile medicale internaționale au fost luate prin surprindere de acest „rău al veacului” care afectează, cu adevărat, populația. Ce se poate face împotriva meteosensibilității? Răspunsul la această întrebare nu ține de un medicament sau de un tratament standard, ci este individualizat pentru fiecare persoană în parte. Combaterea meteosensibilității este foarte diferită la o persoană care suferă de ischemie cardiacă, față de o persoană care suferă de anxietate sau de probleme articulare. De fapt, atunci când vorbim de această sensibilitate, ceea ce interesează nu este variația climatică, ci „terenul” uman pe care această variație este resimțită. Pentru că, dincolo de vremea care pare că o ia razna uneori, principala problemă suntem noi, cei care am devenit asemenea unei plante de seră, tot mai sensibili, în sens negativ, la ce se întâmplă în mediul ambiant. Se poate face ceva împotriva acestei „sensibilități dobândite” la variațiile vremii? Cu siguranță, da. Recomandările pe care vi le propunem sunt de mare ajutor.
1. Vremea și cardiacii
La bolnavii de ischemie cardiacă, meteosensibilitatea se manifestă cel mai frecvent atunci când apar câmpurile de presiune atmosferică joasă, la schimbările bruște de temperatură, precum și în timpul arșiței. Cea mai periculoasă pentru cardiaci este vremea caniculară, în special canicula prelungită, care face numeroase victime în fiecare vară. Crește riscul apariției crizelor de angină pectorală, de aritmie, precum și riscul producerii de infarct, cu consecințe adesea mortale.
Tratament: – Plimbări – se fac plimbări de măcar trei ori pe săptămână, în pas cât de vioi (așa încât inima să nu fie totuși solicitată în exces), dimineața, între orele 7 și 9.30, în parc, pe o stradă retrasă, cu pomi sau, dacă este posibil, în pădure. - Respirația controlată – presupune o inspirație și o expirație cât mai lente și profunde, folosind întreaga capacitate pulmonară. Zilnic este recomandat să se facă 50 de respirații complete succesive (în mai multe reprize), lente și regulate, cât mai relaxate, menite să stabilizeze ritmul cardiac, să crească în mod natural capacitatea de efort, să ajute la dobândirea unei stări de calm interior. – Alimentația va fi cât mai săracă în carne și grăsimi saturate (ulei rafinat, margarină, grăsimi animale), fără alcool și cât mai bogată în legume și fructe. – Ca plantă adaptogenă (care ajută sistemul cardiovascular să se regleze rapid la schimbările vremii) se recomandă în mod special păducelul, calmant, anti-aritmic și vasodilatator coronarian. Se administrează sub formă de tinctură, câte 3 lingurițe pe zi.
2. Vremea și depresia
În peste 50% din cazuri, declanșarea unei depresii este în legătură cu o perioadă climatică dificilă. Cel mai adesea, depresia se declanșează atunci când vremea se răcește, devine umedă și noroasă, când lumina își pierde din intensitate sau când vegetația moare. Depresia este foarte larg răspândită în rândul oamenilor din zilele noastre, chiar dacă cei în cauză nu o numesc depresie, ci pur și simplu tristețe prelungită, pesimism, indispoziție etc. Depresia în faze incipiente sau mai puțin avansate se tratează foarte bine cu ajutorul unor demersuri de adaptare climatică. – Mersul în pas vioi în pădure sau pe malul unui lac, exercițiile făcute în aer liber au darul să determine secreția de neurotransmițători care ajută la dobândirea unei stări de dinamism și optimism. – Mâncarea caldă, proaspătă, ceva mai bogată în calorii și suficient condimentată ajută de asemenea la depășirea paselor depresive induse de vreme. – Ca remediu pe termen lung, se recomandă o combinație simplă, cu efecte excepționale: busuioc + sunătoare. Cele două plante se macină cu râșnița electrică de cafea, și pulberile obținute astfel se combină în proporții egale. Se administrează patru grame din preparatul obținut, de 3-4 ori pe zi, în cure de 2 luni, cu 10 zile de pauză.
3. Vremea și insomnia
Tratamentele contra insomniei la meteosensibili sunt diferențiate, în funcție de factorii climatici care conduc la apariția tulburărilor de somn:
* Insomnia produsă de temperaturile ridicate – intern, se administrează cu jumătate de oră înainte de culcare o cană cu infuzie combinată de salvie și de mentă. Acest remediu are efecte răcoritoare și anti-sudorifice, eliminând transpirația nocturnă abundentă, care duce la trezirea în timpul nopții. Dacă aerul în camera de somn este prea cald, atunci este recomandată o primă repriză de relaxare sau chiar de somn scurt (maximum o oră) în aer liber, pe balcon, pe terasă sau în alt loc propice. O altă soluție este aerul condiționat, cu condiția ca acesta să fie pus în funcțiune cu 5 ore înainte de culcare, pentru a răci camera, așa încât în momentul somnului aparatul să poată fi oprit, pentru a nu produce alte probleme de sănătate.
* Insomnia produsă de presiunea atmosferică scăzută – un leac ale cărui virtuți au fost adesea constatate în practică este respirația abdominală profundă (care folosește lobii inferiori ai plămânilor), câte 30-50 de execuții înainte de culcare. Se pare că respirația abdominală făcută lent, regulat și silențios (fără zgomot), este foarte eficientă pentru calmarea psihicului, ce devine foarte surescitat în timp ce presiunea atmosferică este scăzută și produce insomnie. Suplimentar, înainte de culcare, se consumă o cană de infuzie combinată de sunătoare și talpa-gâștei – două plante calmante foarte bune, care vor induce un somn lin și profund.
* Insomnia produsă de intensificările vântului – se tratează foarte bine cu un masaj blând, făcut cu ulei de măsline sau cu o cremă hidratantă. Se practică înainte de culcare. Foarte eficientă este și relaxarea pe un fond sonor liniștitor, cum ar fi cel al muzicii terapeutice (găsiți acum CD-uri în toate magazinele de muzică specializate) ce conține zgomote din natură: susur de izvor, foșnet de frunze, ciripit de păsări etc. Camera de somn va fi aromatizată cu ulei volatil de lavandă.
* Insomnia produsă de turbulențe atmosferice – există persoane la care insomnia este un mijloc de avertizare a organismului pentru perturbări climaterice, cum ar fi furtunile, căderile masive de precipitații etc. În cazul acestui tip de insomnie, se recomandă un tratament simplu, cu tinctură de valeriană (Valeriana officinalis), din care se iau 1-2 lingurițe înainte de culcare. Suplimentar, se recomandă aromatizarea camerei de somn cu ulei volatil de brad sau de pin.
4. Vremea și migrena
Cel mai adesea, migrena apare atunci când se manifestă câmpurile de presiune atmosferică scăzută, precum și atunci când este vânt și frig. – Pe termen mediu și lung, un tratament foarte bun este cel prin acupunctură, 10-12 ședințe de echilibrare energetică prin această străveche metodă de medicină chineză fiind un adevărat antidot contra durerilor de cap și fenomenelor conexe ce apar la meteosensibili. – Dintre plantele adaptogene, rezultate remarcabile se obțin prin consumarea infuziei calde, îndulcite cu miere, de roiniță, care are efecte calmante și antinevralgice. – Un alt remediu foarte bun este obligeana, administrată sub formă de pulbere, câte 3 lingurițe rase pe zi. Este foarte eficientă, mai ales atunci când migrena este declanșată de câmpurile de presiune atmosferică scăzută. – Atunci când migrena este produsă de frig și vânt (are aspect de nevralgie), rezultate foarte bune se obțin cu un tratament popular simplu: un săculeț de pânză se umple cu sare cât de caldă se poate suporta, care apoi se aplică pe zona dureroasă, menținându-se până ce durerea este eliminată. – Dacă migrena este corelată cu probleme biliare (vezica biliară este la unele persoane neașteptat de sensibilă la condițiile climatice) se administrează patru doze a câte 50 de picături de tinctură de pelin.
5. Vremea și nevralgia sciatică
Nevralgia sciatică este una din afecțiunile ale cărei declanșări sunt strict legate de vreme. Cel mai adesea, crizele apar atunci când afară se răcește și este vânt. Un alt factor agravant este umezeala atmosferică. – Prevenirea crizelor de sciatică se face cu ajutorul gimnasticii medicale, în care se are în vedere corectarea poziției coloanei vertebrale, învățarea pozițiilor și mișcărilor adecvate pentru căratul și ridicarea greutăților, dezvoltarea musculaturii spatelui și a celei abdominale. – Și în cazul acesta, pentru combaterea durerilor sciatice, un remediu rapid și sigur este acupunctura, făcută de un medic specialist. – Un tratament popular, cu efecte foarte bune în crizele de sciatică provocate de vreme, este și urzicarea. Se face cu frunze proaspete de urzică, aplicate direct pe pielea de pe zona dureroasă, vreme de 1-3 minute, după care spatele se acoperă cu un material călduros, din lână. – Un remediu bun pentru zilele cu vânt rece și puternic este plasturele cu rădăcină de ghimbir, tăiată felii subțiri și aplicată vreme de 1-3 ore pe pielea din zonele dureroase, cu ajutorul unei benzi adezive.
