În timp ce la noi, duminică seara, toată atenția publică era îndreptată asupra sondajelor exit-poll de la alegerile locale, întreaga Europă era în fierbere, analizând rezultatele scrutinului europarlamentar, crucial pentru felul în care va arăta viitorul unei Uniuni ce se confruntă cu mai multe amenințări ca oricând. Nefericita comasare a localelor cu europarlamentarele a făcut ca la noi, temele ce preocupă Uniunea Europeană să nu aibă nici cel mai vag ecou. Dar asta nu înseamnă că ele nu există: dimpotrivă, sunt atât de importante, încât provoacă un veritabil cutremur politic în Franța, unde președintele Emmanuel Macron anunță alegeri parlamentare anticipate, și șubrezesc poziția alianțelor de guvernământ din Germania, Spania și alte țări influente din UE – Austria, Belgia, Olanda.
Anticipat de analiști, valul de creștere al dreptei extreme a atins cote de tsunami în Franța, unde Marine Le Pen și partidul ei au luat peste 30% din voturi. Dar motivele pentru o întoarcere atât de radicală spre dreapta a alegătorilor din țările-pilon ale Uniunii nu sunt câtuși de puțin o surpriză. Aflată în creștere constantă, de ani de zile, direcția naționalistă, eurosceptică, a acumulat, scrutin după scrutin, nemulțumirile păturii de mijloc din Occident, formată din oameni care trăiesc din munca lor și care simt o degradare progresivă, în ultimul deceniu, a nivelului lor de viață, în paralel cu creșterea exagerată a polului bogăției și a diverselor cheltuieli cu asistența socială din țările lor. Lumea vrea, de fapt – susțin analiștii – ca guvernele să țină cu cei care muncesc și aduc plus-valoare, nu cu tot mai numeroșii asistați social și migranți ilegali. Lumea vrea mai multă ordine și merge după cei care – în majoritate populiști – îi oferă măcar iluzia asta. Lumea s-a săturat de politici protecționiste, de bani pompați în politici ineficiente, cum ar fi fondurile europene pentru domenii sau în zone în care nu schimbă mare lucru și, mai ales, în niște ambiții ecologiste foarte costisitoare, care fragilizează economia UE, în raport cu concurenți care nu dau doi bani, la propriu, pe protecția mediului. Căderea puternică a partidelor „verzi” din Vest e, și ea, un indiciu despre ce își dorește azi cu adevărat cetățeanul european mediu.
Dar în ciuda rezultatelor bune ale extremei drepte, calculele dau ca posibilă formarea unei coaliții majoritare pro-europene în Parlamentul European, în jurul popularilor și a social-democraților. Șansa noii Europe de după europarlamentarele de duminică e să asculte foarte atent semnalele de alarmă transmise de electorat și să ajusteze, în consecință, politicile comunitare. În caz contrar, derapajul spre extreme se va accentua. Voci precum cea a Dianei Șoșoacă, trimisă în Parlamentul European de votul românilor din afara țării, vor fi tot mai numeroase. Iar isteria – pe măsură.
