Sufăr și eu de o boală cumplită: schizofrenie, sau – în alți termeni – demență precoce, la doar 32 de ani. Boala mea nu are leac, am citit cărți de psihiatrie, dar fac o injecție de Fluanxol o dată la două luni, părinții și prietenul meu spun că sunt un om normal. Sunt convinsă că și tu vei găsi medicul și tratamentul eficient, cu condiția să le cauți. Pe mine m-a ajutat enorm faptul că am făcut, în scop terapeutic, facultatea de pictură, unde mi-am întâlnit și prietenul, un om cu adevărat inteligent și sănătos, care, deși știe diagnosticul meu și ce înseamnă această boală, nu s-a temut de mine. Dacă îți mai spun că sunt cu șapte ani mai mare decât el, că părinții lui nu mă cunosc și nu vor să audă de mine, vei înțelege că soarta e aproape în totalitate împotriva mea. Nu știu dacă vom fi împreună toată viața, așa cum vrem noi, dar mă bucur de prezent și de iubire. Avem și urcușuri, și coborâșuri, ca orice relație. Poate și ție îți lipsește un suflet deosebit care să te iubească așa cum ești. Dacă eu, care sunt un om obișnuit ca fizic acum (dar am avut perioade în care aveam bulimie și eram obeză), am găsit un suflet care să mă iubească, nu pot să cred că nu vei găsi și tu pe cineva. Pe mine, pictura m-a ajutat foarte mult. Nu trebuie să ai facultate ca să pui pe pânză disperarea, durerea ce te apasă. Nu trebuie să însemne nimic, nu trebuie să fie frumos ori să placă celorlalți. Dacă le va plăcea, cu atât mai bine. Ideea e ca tu să faci ceva care să îți aducă plăcere și prin care să substitui cumva dorința de a-ți face rău. Dacă simți că nu te atrage asta, ori ți se pare prea complicat, încearcă să colorezi cărți pentru copii. Modelează în plastilină, încearcă să coși, poate te ajută să cânți la un instrument muzical. Poate îți va face plăcere, măcar o oră, să o ajuți pe mama ta la gătit ori să faci ceva prin gospodărie, chiar dacă e vorba doar să ștergi praful. Pe mine m-a ajutat într-o vreme faptul că doi ani de zile (știu că e imens) m-am uitat ore în șir la televizor, pe programele muzicale. Nu știu de unde a avut atâta înțelegere mama. Poate ai pe cineva drag cu care poți să te plimbi. Privește cu atenție în jur: unele case au ornamente frumoase, ori poate doar vopseaua gardului, ori poate lumina unei ferestre strălucește așa de frumos pe trotuar. Uită-te la copaci, la frunzele lor, la cer. Simte vântul, încearcă să simți aerul invadându-ți plămânii. Du-te la spectacole de teatru, circ, de muzică ușoară ori simfonică atunci când poți, într-un bar liniștit unde să bei o cafea. Poate schimbi câteva vorbe cu cineva și, cine știe, poate îți vei face prieteni. Încearcă psihoterapia, psihanaliza. Durează mult și e costisitor, dar dacă îți poți permite, încearcă-le. Dacă te simți vinovată pentru ceva (poate nu-i așa), cred că a venit vremea să te ierți. Părerea mea e că nu există om în totalitate bun, ori în totalitate rău. Perfect e numai Dumnezeu. Cred că dacă Îl rogi, te va ajuta, te va lumina cumva și îți va face suferința mai ușoară, iar cu timpul lucrurile vor sta mai bine. O să-ți trimit o rugăciune către Sfânta Fecioară, care pentru mine a făcut minuni. Mergi la biserică. Poate că și acolo vei întâlni oameni ori un preot cu har care să te ajute. Iartă-mă dacă te-a obosit scrisoarea mea și dacă crezi că sfaturile mele sunt doar vorbe în vânt. Îmi doresc ca printr-un gând să pot șterge toată suferința ta, toată suferința de pe lume. Sunt convinsă că, indiferent dacă tu crezi sau nu, Dumnezeu te va ajuta, pentru că El e iubire, iubire eternă și tot ceea ce contează e că exiști, iar asta e de ajuns ca El să nu te lase. Nu există numai suferință ori numai fericire în viață. După suferință va veni sigur și o vreme mai bună. Mult curaj, Dana, transformă disperarea și durerea în luptă.
FELICIA
“Fetița mea are afte bucale foarte dureroase” (Răspuns pentru DORINA – București)
Faptul că fiicei dvs. îi apar frecvent afte pe mucoasa bucală mă face să mă gândesc că ar fi neapărat necesar să analizați sursa dvs. de aprovizionare cu produse lactate (dacă nu cumva acestea provin de la o vacă bolnavă, în situația în care eventual o lăptăreasă cunoscută v-ar aproviziona zilnic cu lapte sau alte produse lactate). Schimbând sursa de aprovizionare veți elimina, evident, cauza reinfectării periodice a fiicei dvs. cu agentul patogen incriminat. În ceea ce privește tratamentul solicitat de dvs., există o serie de plante medicinale – de exemplu busuiocul, sulfina sau frunzele de salvie, care vă pot fi de un real folos. Din oricare dintre aceste plante sau chiar din amestecul lor puteți prepara un ceai sub formă de infuzie din două linguri de plantă la 200 ml apă clocotită. Cu ceaiul respectiv fiica dvs. va face spălături bucale de 2-3 ori pe zi sau chiar și gargară, în cazul în care aftele ar fi invadat și zona faringiană. Sper că veți reuși astfel să învingeți infecția acută și, eliminând sursa ei de reapariție, să obțineți vindecarea fiicei dvs.
MIHAIL – Timișoara
“Nepoțica mea suferă de Lupus eritematos diseminat” (Răspuns pentru STELA – București)
M-am confruntat timp de 15 ani cu Lupusul eritematos diseminat, care a fost cauza multor suferințe psihice și fizice. Întrucât am izbutit să stăpânesc boala, mă gândesc că experiența mea le-ar putea fi de folos și altor persoane cu suferințe dermatologice. Pe scurt: aveam dureri musculare, dureri articulare și osoase care se intensificau la efort și chiar la mers. Părul începuse să mi se rărească și au apărut zone unde era căzut total, situație care a durat ceva ani. Pe lângă asta, aveam răni pruriginoase, tot la nivelul capului. De-a lungul anilor, am făcut diverse infecții pentru că imunitatea mea era la pământ. În tot acest timp, am urmat tratamentele indicate de medic, dar aveau efect atât timp cât le făceam. Am discutat cu multe persoane și m-am documentat și din F. AS, așa că am început să folosesc diverse ceaiuri, produse homeopate, tincturi și leacuri, dar citind despre Aloe, numită și “vindecătorul tăcut”, m-am hotărât să încep un tratament cu Gel de Aloe, diverse tablete antioxidante, creme antiinflamatoare și cicatrizante. Rezultatele au început să apară după 2-3 săptămâni: mi-au dispărut petele de pe față, iar durerile de articulații, de oase și de mușchi au început să scadă din intensitate; după o lună nu mai aveam nici o durere. Părul a început să-mi crească după o lună de tratament și s-au vindecat și rănile de pe cap. Acum mă simt bine. Am recurs la o alimentație mai echilibrată, fără carne de porc, fără afumături și mezeluri, fără oțet (am folosit oțet de mere cu miere). Zilnic beam 1,5 l de lichide. Am folosit “apa de piramidă” (tot din “Formula AS”), iar la toate acestea am adăugat gândirea pozitivă și posturi. Să nu uităm să credem în Bunul Dumnezeu și Maica Domnului, să ne rugăm din suflet, să facem milostenii la sfintele biserici și să participăm la Masluri. Veți vedea rezultatele bune care vor apărea.
EUGENIA – București
