ROMÂNI CARE AU REUȘIT
În fiece an, pe 1 Ianuarie, posturile de televiziune se întrec în a arăta spectacolele feerice de artificii din noaptea de Revelion. La noi, sărbătoarea începe deja de la începutul lui Decembrie, cu pocnituri zilnice de petarde și artificii. Apoi, în noaptea de Revelion, mulți săteni, orășeni și primari se mândresc cu cele mai zgomotoase și mai puternice concursuri de artificii. Ce nu spun posturile TV e faptul că fumul petardelor este extrem de toxic și, odată inhalat, poate duce la probleme serioase de sănătate, dar nici faptul că acea „feerie” înseamnă o noapte de groază pentru aproape toate animalele din zonele locuite de om. Păsări, animale sălbatice și domestice înnebunite de panică fug să se ascundă, lovite de mașini pe autostrăzi, ori moarte de epuizare și spaimă.
Dr. veterinar Ovidiu Roșu este coordonatorul Fundației „Visul Luanei”, un centru veterinar ce tratează animalele sălbatice aduse de oameni, în dorința de a le salva și elibera, apoi, în natură. L-am rugat să ne explice care este impactul zgomotelor făcute în perioada Sărbătorilor de iarnă asupra animalelor.
„Petardele și artificiile pun în pericol viața păsărilor”
– Să începem cu păsările, care în perioada iernii, când se luptă și cu frigul, și cu scăderea surselor de hrană, devin vulnerabile. Sunt și ele victime ale hărmălaiei de Sărbători?
– Cele mai multe păsări care iernează la noi au probleme traumatologice, care ar putea fi asociate unor sperieturi, aripi rupte, hemoragii oculare cauzate de o lovitură la cap. Păsările sunt foarte sensibile atât la factorii auditivi, cât și optici, așa încât nu este nicio îndoială că se sperie, bubuiturile astea constituie un factor de stres puternic pentru ele. Vedem asta la centrul nostru, unde avem păsări bolnave internate și orice scrășneală, orice zgomot, cât de mic, creează o reacție puternică, se zbat, zboară, se izbesc de pereți. Greu de imaginat cât de tare se sperie de petarde și de artificii! Noi, în noaptea de Revelion, stăm la centru, pentru a ține sub supraveghere animalele, să nu se rănească, încercăm să le ținem la întuneric și liniște. Chiar dacă suntem izolați la marginea orașului, aproape în câmp, suntem precauți, pentru că am avut probleme în anii trecuți. Pescărușii sunt mai obișnuiți cu orașul, nu se mai sperie atât de tare, însă răpitoarele de zi și de noapte sunt foarte sensibile, încercăm să le ținem cât mai departe de zgomote, pentru a nu se izbi de pereți.
– Cum se descurcă păsările care-și au cuiburile în spațiile verzi din orașe?
– S-a observat că încep să plece din orașe, simt că începe să se întâmple ceva neplăcut și, pentru câteva nopți, merg în alte părți. În parcul IOR, de pildă, unde au avut loc Revelioane cu o uriașă desfășurare de zgomote și lumini, nu am găsit a doua zi păsări moarte. Doar poluarea și resturile petrecerii. Pescărușii, rațele, lebedele pleacă, se ascund cumva, își zic: „Sunt nebunii ăștia cu bombardeaua, hai să plecăm”. Nu e plăcut pentru ele să-și părăsească adăposturile, dar măcar scapă de acea noapte de coșmar. Există însă pericolul ca în această fugă să intre într-o zonă în care sunt artificii și pot fi rănite direct. Pot avea hemoragii la aparatul auditiv, șocul le poate deregla zborul, se pot lovi de clădiri. La Revelionul din 2020, în Italia, la Roma, un stol de grauri, vai de mama lor, speriați de bubuituri, au intrat într-un foc de artificii, și au murit peste o sută de păsări. Undeva în America, s-au speriat atât de tare, încât au zburat noaptea și s-au lovit de clădirile înalte. A doua zi s-au găsit 5000 de păsări moarte într-un perimetru de 2 kilometri. Înțelegem că oamenii au nevoie de astfel de manifestări, le asociază cu momentele de sărbătoare, nu suntem absurzi să cerem interzicerea totală a artificiilor, dar măcar să se întâmple o dată pe an. Cumva, animalele, păsările se adaptează. Însă la noi, în luna Decembrie, în fiecare seară se pun petarde în parc, bubuie și le bagă în sperieți. Nu au timp să reacționeze, se pune o presiune foarte mare asupra lor, nu au cum să se adapteze la așa ceva. Sunt factori de stres puternic, uneori chiar mortal. În Europa există orașe care au interzis petardele și artificiile chiar și în noaptea de Revelion, iar rezultatul a fost că păsări din locurile învecinate, cu revelioane dezlănțuitesonor, au venit în acele orașe să se adăpostească. Poate zona de nord a Româniai, unde nu-i așa mare bâlciul, să ajungă la gradul de civilizație care să interzică iadul sonor, la noi, în sud, nu am mari speranțe. Prea tare ne place să ne dăm în stambă.
– Oamenii au și ei de suferit de pe urma dezlănțuirii exploziilor petardelor și artificiilor? De ce avem a ne teme?
– Este o chestiune de sănătate și pentru oameni, nu doar pentru animale. Poluanții rămân în organism. Nu se văd rezultatele imediat, dar e clar că aerul e toxic și oricum aerul din orașe e poluat, vă dați seama ce respirăm după o noapte de explozii de artificii. În plus, substanțele toxice rămân pe sol, se scurg în ape, se infiltrează și otrăvesc hrana și apa păsărilor și animalelor.
„O noapte de coșmar pentru câini”
– Să discutăm și despre felul în care reacționează animalele de companie, câinii și pisicile.
– Aici avem mai multe date statistice care analizează fenomenul. De pildă, doar în noaptea de Revelion, se pierd de două ori mai multe animale de companie decât în întregul an! E o noapte de groază pentru ele. Aproximativ 70% dintre câini sunt într-o stare de mare surescitare în acea noapte, din cauza zgomotelor. Sunt câini cu probleme cardiace care pur și simplu mor din cauza acelei sperieturi. În perioada asta, puțini medici veterinari pleacă în vacanțe, preferă să rămână pe lângă cabinete, e nevoie de ei, avem multe cazuri, cabinetele sunt pline.
– Cum resimt câinii și pisicile zgomotele?
– Dacă iese cineva cu câinele la plimbare, patrupedul se va zbate până va rupe lesa și va fugi disperat. Dacă se află în curte, va încerca să iasă. Toți cei care avem animale de companie știm că Revelionul e odios din acest punct de vedere. Pisicile nu par atât de stresate, nu încearcă să fugă, se ascund prin locuri ferite. Chiar și cele de pe stradă își caută un ungher și stau până trece nebunia, pot rămâne și zile întregi acolo. În schimb, câinii fug și se pierd.
– Ce recomandări aveți pentru noaptea de Revelion, în cazul celor ce au animale acasă?
– În primul rând, să rămână cu ele, să nu le lase singure. Prezența stăpânului le aduce calm și un sentiment de siguranță. Dacă se știe că este vorba de un animal foarte sperios, să se meargă cu el la medicul veterinar, pentru a i se administra un sedativ, care îl liniștește pentru câteva ore. Geamurile să fie închise și animalul dus în cea mai îndepărtată cameră de zgomot și de stimulii vizuali. I-aș sfătui pe cei ce țin câinii în curte să încerce să îi bage pentru câteva ore într-un spațiu ocrotit, un șopron, o încăpere, un subsol. Pe maidanezi, săracii, nu prea avem cum să-i ajutăm, doar dacă am putea să-i adăpostim cumva.
– Să revenim la păsări. Cum le putem ajuta să treacă mai ușor de perioada iernii?
– Pe perioada iernii, păsările au nevoie de hrană în plus, putem amplasa hrănitori, mici adăposturi. Sunt mulți oameni care le dau de mâncare păsărilor, însă sfatul meu este să nu le dăm hrană care le face mai mult rău decât bine. În parcurile din orașe se dă multă mâncare de proastă calitate, la păsări. Resturile rămase de la masă, pâine, pufuleți. Pâinea este pentru păsări, precum fast food-ul pentru noi. Dulce, fără substanțe nutritive, mai mult le îmbolnăvește. Păsărilor din parcuri le putem da cereale, semințe, orz, ovăz, floarea soarelui, chiar și porumb. Merge și un pic de slană, ca grăsime animală. Pentru păsările de apă, rațe, lebede – ideale sunt salatele, verdețurile, dar merg și cereale. Mai bine nu dăm nimic decât pâine, pufuleți, alimente procesate, ce pot declanșa toxiinfecții alimentare, probleme digestive, deprecierea penajului. Iubirea nu trebuie să omoare.
(Centrul de salvare și reabilitare a animalelor sălbatice „Visul Luanei” – Strada Cheiul Dâmboviței, Popești-Leordeni, tel. 0748/39.58.59)
