Virginia Drăgan (Comuna Mârșa, jud. Giurgiu): „Desființarea comunelor mici va crea haos”

PRIMARII NOȘTRI

Mârșa este o comună micuță, pierdută cumva în întinsa Câmpie Română, la limita cu județul Teleorman. Doar vreo 60 de kilometri o despart de București, ceea ce face ca majoritatea localnicilor să aibă locuri de muncă în Capitală. Nu sunt pământuri nelucrate, nici case părăsite în sat, ne spune Virginia Drăgan, primarul comunei. A fost profesoară de limba română până în 2004, când a candidat pentru prima oară la funcția de primar. N-a câștigat, dar a fost, timp de patru ani, viceprimar. Și a fost mai bine așa, că a avut timp să se familiarizeze cu tot ce înseam­nă administrația locală. Din 2008, conduce desti­nele comunei. Cu succes, se pare.

„Nu e proiect pe care să-l fi depus și să nu fi obținut finanțare”

– De ce a lăsat profesoara Virginia Drăgan munca la catedră, pentru fotoliul de primar?

– Am intrat în politică în 2004, când mi s-a propus să candidez la Primărie din partea PSD. La vremea aceea, erau multe lipsuri în comună, nu era nici un centimetru de drum asfaltat, nu exista iluminat public, multe erau nelalocul lor. Nu am câștigat atunci funcția de primar, dar m-a ajutat foarte mult faptul că am fost propusă ca viceprimar de colegii din consiliul local. Timp de patru ani, pentru mine asta a fost un fel de ucenicie, deoarece primarul, deja plictisit de funcție, nu se mai prea implica în rezolvarea problemelor comunei. Prin urmare, ca viceprimar, am fost nevoită să mă implic eu, și așa am avut ocazia să învăț foarte multe. Din 2008, oamenii m-au ales primar, deși am avut, la fiecare scrutin, mulți contracandidați, toți bărbați.

– Ca primar, sunt provocări mai multe și mai grele pentru o femeie, decât pentru un bărbat?

– Nu neapărat. Mie, din fericire, îmi place să muncesc, să depun efort ca să rea­li­zez tot ce îmi propun și, chiar dacă am avut și momente dificile, nu am renunțat niciodată, indiferent de câte obstacole m-am lo­vit. De făcut, mi-aș fi dorit să pot face mai mul­te, dar nici în gospodăria proprie nu faci mereu tot ce ți-ai dori, cu atât mai mult într-o comunitate, pentru că ai nevoie de fonduri.

– Nu e mult de când ați început cel de-al cincilea mandat, iar asta dovedește că ați făcut câte ceva pentru comună și pentru comunitate! Cu ce vă lăudați?

– Tot ce am făcut în comună e făcut pe proiecte, nu e proiect pe care să-l fi depus și să nu fi obținut finanțare. Cu ce investiții mă laud? Toate străzile comunei sunt asfaltate, cu fonduri din PNDL 1 și 2. Căminul cultural l-am reabilitat cu fonduri AFIR, iar biserica-monument istoric „Sf. Nicolae” (categoria B), cu fonduri de la Institutul Național al Patrimoniului. Pentru realizarea rețelei de gaz, am depus proiect pe programul Operațional Infrastructură Rurală. A fost declarat eligibil, dar nefinanțabil; ulterior, a fost preluat de Ministerul Dezvoltării și finanțat inte­gral. Singurul kilometru de stradă rămas neasfaltat din comună e acum în lucru, într-un proiect integrat, finanțat prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, prin care se vor realiza și trei kilometri de trotuare și rigole pentru apele pluviale. Tot în lucru e reabi­li­ta­rea stației de epurare a apei, stație realizată în 2008, prin finanțare PHARE. Pentru că vechea clădire a dispensarului a fost retrocedată, a trebuit să construim un dispensar nou, cu farmacie și cabinet stomatologic, dotate la standarde moderne. Urmează să înceapă în Iunie lucrările la rețeaua de canali­za­re, comuna noastră fiind inclusă în master-planul județului.

Prin PNRR, am obţinut un contract de finanţare pentru montarea unui sistem modern de supraveghere a comunei, respectiv 40 de camere video, dar și pentru înfiinţarea unei platforme digitalizate în primărie şi amenajarea a două staţii de reîncărcare pentru maşinile electrice.

„Nu avem bătrâni singuri și nici case părăsite”

– Cu ce se ocupă oamenii din Mârșa? Sunteți în plină câmpie, mai lucrează pământul?

– Avem o suprafață foarte mare de teren extravilan, 7000 de hectare, pământ lucrat de fermieri mici și mari. Nu prea sunt pământuri nelucrate în comuna noastră. La noi, bunicii stau acasă, se ocupă de agricultură și de nepoți, iar părinții fac naveta la București. Nu avem bătrâni singuri și nici case părăsite.

– Mai sunt elevi la școala din sat sau au ales Bucureștiul și fac naveta, la fel ca părinții lor?

– Înscriși în sistemul de învățământ, de la grădiniță până la clasa a opta, avem 350 de copii. La o populație de 2760 de locuitori, n-aș spu­ne că stăm prea rău. Nu avem probleme nici cu aban­do­nul școlar, doar două familii sunt din categorii defavorizate, dar îi sprijinim, le suntem alături. Şcoa­la Gimnazială nr. 1 Mârşa a fost modernizată, la fel şi sala de sport, cu bani din Progra­mul Naţional de Dezvoltare Locală 2, încă din 2017. Prin PNRR, a fost dotată cu mobilier, materiale didactice și echipamente, are încălzire cen­trală, toalete interioare. E o școală ultramodernă, la standarde europene, cu care ne mândrim.   

„Parcul Natural Verde-Albastru”

– Având sub 5000 de locuitori, comuna Mârșa ar fi printre cele vizate de comasare, în cazul în care s-ar pune în practică reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Cum priviți dumneavoastră acest proiect?

– Pentru noi ar fi, categoric, un dezavantaj perspectiva arondării către comune mai mari. Varianta ar fi să fim arondați la cele mai apropiate comune, adică Roata de Jos sau Bucșani. Se spune că, astfel, se vor reduce cheltuielile, dar nu cred asta, pentru că, în general, comunele s-au dezvoltat prin acce­sa­re de fonduri. Iar acolo unde, de exemplu, vom fi arondați, va trebui să crească numărul de angajați, altfel nu vor face față la peste două mii de locuitori în plus. La noi, cu toate că suntem o comunitate mică, numărul cererilor de diverse documente către Primărie e foarte mare și suntem doar zece angajați. Nu știu de unde ar veni așa mare economie, dacă ne-ar desființa pe noi, dar ar trebui, în schimb, să angajeze personal suplimentar. Părerea mea e că se va crea haos.

În plus, nu cred că primarii comunelor care vor rămâne neschimbate vor pune accent pe dezvol­ta­rea comunelor care s-au desființat și le-au fost arondate. Am o relație foarte bună cu primarii din Roata de Jos și Bucșani, dar fiecare dorește dezvoltarea comunității lui, pune suflet acolo unde trăiește.

Din păcate, la nivel central, de cele mai multe ori nu se ține cont de ce spunem noi, primarii comunelor, cei din teren. Suntem prea mici, nu ne întreabă nimeni, cei de sus decid din birou, fără să aibă habar sau să-i intereseze cu adevărat viața oamenilor de la sate, iar noi trebuie să ne supunem. Nu pot decât să sper că această comasare, dacă se va pune în practică, va fi în folosul cetățenilor și că nu va îngreuna accesul la rezolvarea problemelor lor. Pentru că, să știți, nici cetățenii nu privesc cu entuziasm această idee, nu le-ar conveni.

– Ce proiecte de viitor aveți? Mai sunt trei ani jumate din acest mandat abia început…

– Cel mai important proiect al nostru e reali­zarea unui Parc Natural Verde-Albastru. În Februarie, am depus cererea de finanțare la Agenția de Dez­voltare Rurală. Este vorba de un parc natural de nouă hectare, care va atrage turiști și va avea un impact real asupra dezvoltării comunității noastre. Parcul va include locuri de joacă, zonă de fitness, parc chinologic, zonă de picnic, spaţiu pentru organizarea de mici evenimente, piste de biciclete. De asemenea, heleșteul existent aici, întins pe două hectare, va fi amenajat cu alei suspendate, plat­forme şi poduri, iar cei interesați se vor putea relaxa străbătându-l cu barca. Parcul va fi asemănător celui din Comana, valoarea lucrărilor se ridică la 20 de milioane de lei și se preconizează a fi finalizate în anul 2027. Finanțarea este asigurată de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Mun­te­nia. Principalul nostru atu a fost faptul că avem, în domeniul public, acest teren.

Parcul nu se adresează numai cetăţenilor din comuna Mârşa, ci şi celor din localităţile învecinate, ba chiar și bucureştenilor. Va fi o oază de linişte, un loc plăcut pentru a petrece timpul liber în natură.