Primăvara și-a deschis farmacia

E deja un fapt cunoscut că arborii nu ne oferă doar fructe pline de vitamine, ci și medicamente valoroase, printre care și unele folosite în mod clasic în medicina naturistă, precum salicilații din scoarța de salcie, care au efect analgezic, chinina, provenită din scoarța arborelui cinchona și care e folosită împotriva malariei, rășinile antiinflamatoare de tămâie și smirnă, ceaiul de flori de tei, în caz de febră, și acele de molid, care se adaugă în apa de baie pentru combaterea bronșitei… Dar anumiți copaci care sunt trecuți cu vederea ne oferă la rândul lor numeroase alte comori, care sunt veritabile stimulente pentru sănătate.
Frunzele de măslin scad tensiunea arterială ridicată
Măslinul cel noduros este un maestru al longevității. În Portugalia există un exemplar a cărui vârstă este estimată la 3.350 de ani, iar în Vouves, din insula Creta, crește un măslin care ar putea avea chiar 4.000 de ani și care încă rodește. Cel mai cunoscut și apreciat este uleiul extras din pulpa bogată în grăsimi a măslinelor. Puțini știu însă că frunzele conțin o cantitate încă și mai mare de polifenoli valoroși decât cea care se găsește în fructe sau în ulei. Printre numeroasele substanțe din frunze cu rol de protecție, se remarcă oleuropeina. Aceasta are puternice efecte antiinflamatoare și antioxidante și susține elasticitatea vasculară. Un studiu asupra hipertensiunii arteriale a arătat că extractul din frunze de măslin este deosebit de eficient. Administrarea a 500 mg de două ori pe zi a dus, după opt săptămâni, la o scădere cu 11,5 puncte a tensiunii arteriale sistolice. Mai ales acest tip de polifenol protejează hipotalamusul, o structură cerebrală care reglează metabolismul și tensiunea arterială.
* Sfat: Eficient și împotriva herpesului
Într-un studiu asupra veziculelor bucale, s-a dovedit mai eficientă o cremă cu extract de frunze de măslin, decât tratamentul standard cu medicamentul Aciclovir. Participanții care au folosit acest remediu s-au plâns într-o mai mică măsură decât ceilalți de mâncărime, durere și sângerare. În vederea efectuării studiului, cercetătorii au adăugat într-o cremă pentru buze un procent de 2% dintr-un extract de frunze de măslin.
Scoarța de mesteacăn argintiu e bună pentru piele

Mestecenii argintii sunt pionieri printre copaci, deoarece reușesc să se prindă în soluri pe care alte specii nu reușesc să crească. Astfel, mesteacănul pregătește terenul pentru alte tipuri de arbori, fiind împins în mod succesiv către zone marginale mai neospitaliere.
Robustețea sa se datorează unui amestec de substanțe protectoare, dintre care unele pot servi și sănătății noastre. Frunzele de mesteacăn ajută între altele la eliminarea excesului de lichide (de pildă, sub formă de ceai, cum e cel de la „Fares”, sau de suc medicinal de mesteacăn, de la „Schoenenberger”), la combaterea celulitei (scop în care putem folosi, de exemplu, uleiul anticelulitic cu mesteacăn, de la Weleda) sau la tratarea reumatismului articular (putem utiliza uleiul contra reumatismului, cu mesteacăn și arnică, de la Wala).
Stratul exterior al scoarței de mesteacăn este utilizat în mod tradițional pentru afecțiuni ale pielii. Studiile științifice au demonstrat că acesta inhibă dezvoltarea bacteriilor, grăbește reducerea proceselor inflamatorii și stimulează vindecarea și regenerarea pielii. S-a dovedit, de asemenea, că betulina, care se găsește din abundență în stratul exterior al scoarței de mesteacăn, întărește bariera cutanată, contribuind astfel la combaterea alergiilor și inflamațiilor.
Pentru autotratament, cremele de îngrijire cu extract din scoarță de mesteacăn (de exemplu, crema din scoarță de mesteacăn de la „Resana” sau crema de mesteacăn de la „Kräuterhaus Sanct Bernhard”) sunt potrivite pentru a fi aplicate pe pielea încă intactă pentru calmarea iritațiilor și mâncărimilor.
* Sfat: Seva de mesteacăn, o modalitate sănătoasă de a ne potoli setea
În Scandinavia, trunchiurile de mesteacăn sunt perforate, în funcție de condițiile meteorologice, de la mijlocul lunii Februarie și până la înfrunzirea din Aprilie, pentru colectarea sevei de mesteacăn care urcă prin copac. În România, ea se recoltează prin Martie, înainte de pornirea în vegetație a arborilor și de umflarea mugurilor. În acest scop, se forează o mică gaură în scoarță, se introduce un tub și se colectează apa care curge din copac. Cel mai bine este să se facă acest lucru după o iarnă și o primăvară cu multe precipitații, deoarece, în perioadele secetoase, mesteacănul are el însuși nevoie de rezervele sale de apă.
Rășina de mastic îmbunătățește sănătatea orală
Rășina arborelui de mastic este utilizată ca remediu natural de cel puțin 5.000 de ani. În urmă cu 2.500 de ani, Hipocrate recomanda acest remediu pentru tratarea afecțiunilor gastrointestinale, precum și pentru îmbunătățirea sănătății orale. Cercetările moderne confirmă aceste proprietăți medicinale: studiile au arătat că preparatele pe bază de mastic pot elimina bacteria Helicobacter pylori, care cauzează probleme gastrice și ulcer. Masticul combate totodată bacteriile problematice din flora intestinală. În mod tradițional, rășina de mastic este mestecată sub formă de gumă. Substanțele active care se găsesc în această rășină inhibă bacteriile care provoacă carii și afecțiuni gingivale, pătrunzând chiar și în temutul biofilm bacterian, unde răufăcătorii microbieni se sustrag atât acțiunii sistemului imunitar, cât și celei exercitate de antibiotice. În plus, această rășină masticabilă are efecte antiinflamatoare și antioxidante, fiind așadar un remediu natural pentru sănătatea florei orale. Datorită acestor proprietăți, masticul are o influență pozitivă asupra stării generale de sănătate a organismului, în special la nivel vascular. Asta deoarece coloniile de bacterii de la nivel bucal provoacă în cele din urmă și în restul corpului procese inflamatorii silențioase, care cresc riscul declanșării unor boli cardiovasculare. Efectul puternic pe care această rășină îl are împotriva microbilor patogeni nu este însă surprinzător. Rășina arboricolă are rolul de a sigila rănile din lemn, astfel încât leziunile să nu devină porți de acces pentru microorganisme dăunătoare. Populația rurală din Suedia și Finlanda apreciază încă din vechime guma de mestecat din rășină, datorită efectului ei protector asupra dinților. Rășina era odinioară extrasă din scoarța molizilor bătrâni. În Suedia, cercetătorii au descoperit chiar și o gumă de mestecat din gudron de mesteacăn, veche de aproape 10.000 de ani, pe care se mai pot încă vedea amprentele dinților unor copii.
* Sfat: Încălziți rășina înainte de a o mesteca
Masticul e mai greu de mestecat decât gumele artificiale. Pentru ca guma naturală să nu se lipească de dinți, este bine ca înainte de a începe să mestecați rășina, să o țineți puțin în gură până când căldura corpoală o face să se înmoaie.
Într-un pat din lemn de zâmbru somnul este mai odihnitor
Zâmbrul este supranumit „regele Alpilor”, însă crește și în Carpați. El se înalță impunător chiar și pe versanții abrupți, rezistând atât soarelui puternic de la altitudinile înalte și nopților geroase, cât și perioadelor de secetă. Un studiu a demonstrat uluitorul efect de calmare pe care-l are statul într-o încăpere placată cu zâmbru sau dormitul într-un pat confecționat din acest lemn. Un rol esențial îl joacă uleiurile esențiale pe care le eliberează zâmbrul și care acționează prin intermediul simțului olfactiv ca un balsam asupra sistemului limbic din creier, responsabil cu reglarea emoțiilor. În doar câteva secunde după intrarea într-o astfel de cameră, ritmul cardiac încetinește – un semn clar de detensionare, care reprezintă un mare beneficiu pentru sănătatea inimii. În timpul somnului, parfumul zâmbrului activează în schimb nervul vag, ceea ce stimulează regenerarea. Participanții la studiu s-au trezit mai odihniți dimineața după ce au dormit într-un pat din lemn de zâmbru.
* Sfat: Aromaterapie cu ulei de zâmbru
Pentru a beneficia de puterea calmantă a acestor arbori, puteți adăuga ulei de zâmbru într-o lampă de aromaterapie sau puteți folosi un odorizant de cameră pe baza acestui ulei. Ambele sunt disponibile pe internet sau în farmacii, ca de exemplu produsele de la „Taoasis” sau „Primavera”. De asemenea, puteți achiziționa o pernă umplută cu talaș de zâmbru.
Cura cu cărbune medicinal, pentru detoxifierea intestinului
Utilizarea acestui remediu natural de către oameni datează de cel puțin 3.500 de ani. Cărbunele medicinal a fost și este în continuare folosit ca tratament pentru intoxicațiile acute, cum sunt cele provocate de substanțe toxice sau de medicamente administrate în doze prea mari. Cărbunele absoarbe, de asemenea, toxinele din mucegaiuri, pesticidele și chiar și toxinele bacteriene. Chiar și evoluția holerei poate fi atenuată cu ajutorul acestui remediu străvechi. Efectul de curățare al cărbunelui rezidă în capacitatea sa puternică de a lega substanțele problematice. În plus, are o suprafață de contact extrem de mare, prin care poate absorbi aceste substanțe. Această enormă putere de filtrare a cărbunelui este utilizată și pentru purificarea apei potabile. Deosebit de interesante sunt studiile potrivit cărora cărbunele medicinal poate fi de ajutor în cazul unei perturbări a florei sau barierei intestinale.
El poate capta multe toxine care sunt produse și eliberate în asemenea situații, inclusiv lipopolizaharidele (LPS). Acestea sunt componente ale pereților bacterieni care pătrund în organism prin bariera intestinală compromisă și declanșează procese inflamatorii silențioase dăunătoare, așa cum se întâmplă de exemplu în cazul diabetului și al obezității. LPS slăbesc totodată musculatura, precum și funcția mitocondrială. LPS sunt implicate chiar și în bolile neurodegenerative, precum Alzheimer, deoarece favorizează formarea depozitelor caracteristice de beta-amiloid și proteine tau. Modestul cărbune medicinal ar putea constitui așadar un element terapeutic în numeroase afecțiuni care sunt asociate cu disbioza intestinală, dacă nu sunt chiar cauzate de aceasta.
Detoxifierea cu cărbune vegetal este, așadar, extrem de eficientă și e, totodată, naturală, accesibilă și consacrată din vechime. O cură cu cărbune activ care se obține din lemn sau, frecvent în zilele noastre, din coji de nucă de cocos, poate reprezenta de asemenea un punct de plecare pentru refacerea florei și a barierei intestinale, cu condiția adoptării unei alimentații mai sănătoase, bogate în fibre și sărace în alimente ultraprocesate.
Potrivit cercetărilor, cărbunele activ este foarte bine tolerat și sigur. Totuși, dacă intenționăm să-l utilizăm pe termen lung, ar fi bine să cerem sfatul unui medic, deoarece cărbunele poate absorbi și substanțele nutritive. Un studiu asupra sucurilor a arătat că absorbția unor vitamine e redusă în prezența cărbunelui. Acest lucru se poate întâmpla dacă sucul este consumat imediat, înainte sau după masă. Cel mai bine e să așteptăm minimum 90 de minute. Și medicamentele ar trebui administrate la un interval suficient de mare față de momentul în care am luat cărbunele.
* Sfat: Cărbunele activ, un ajutor rapid când suntem în deplasare
Dacă tindeți să suferiți de disconfort digestiv și balonare, puteți lua preventiv capsule cu cărbune activ, după mesele despre care știți că vă creează probleme, cum ar fi cele de la cantină, la o cină de afaceri sau la o reuniune de familie, înainte să apară simptomele neplăcute.
Boabele de cacao îmbunătățesc circulația la nivel cerebral
Arborele de cacao, cu aspectul său nesemnificativ și fructele sale ciudate, care atârnă foarte jos, folosește o combinație specială de catehine pentru a-și proteja semințele de prădători. În corpul uman, aceste substanțe vegetale bine tolerate reduc inflamațiile și depunerile de pe pereții vaselor de sânge. Ele îmbunătățesc funcția vasculară și, implicit, circulația sângelui în țesuturi. Atunci când nu este ultraprocesată, cacaoa contribuie și la o mai bună vascularizare a substanței cenușii a creierului. În cazul unui bărbat de 76 de ani, cercetătorii au măsurat o îmbunătățire de nouă procente după doar o săptămână de consum de cacao. Catehinele din cacao stimulează totodată formarea de noi vase de sânge și de noi celule nervoase, care sunt esențiale pentru memorie. După cum a demonstrat un alt studiu, chiar și creierele tinerilor sănătoși au de profitat în urma efectelor boabelor originare din America. O băutură preparată din ele le-a îmbunătățit performanțele cognitive și chiar acuitatea vizuală.
Pentru a obține o cantitate suficientă de catehine benefice, se recomandă consumul de ciocolată neagră cu un conținut ridicat de cacao. Și mai eficient este consumul de boabe ecologice, fermentate și ușor prăjite. Prăjirea reduce amăreala specifică gustului de cacao și o face mai ușor de tolerat în cantități mai mari. Deși o parte dintre catehine se pierd în decursul acestui proces, rămân totuși suficiente cât să ne fie de folos.