• În această primăvară a avut loc întâlnirea națională a comunităților și organizațiilor membre ale rețelei „Cu Apele Curate”, care luptă pentru reducerea poluării cu plastic, un flagel care sufocă apele României •
11 tone de deșeuri
– Pentru cititorii revistei care n-au aflat încă despre acțiunile dvs., vă rog să explicați ce înseamnă rețeaua „Cu Apele Curate”, care este misiunea ei?
– Începând din 2019, Asociația „MaiMultVerde” a implementat programul „Cu Apele Curate”, care a adus în prim-plan nivelul ridicat de poluare a apelor și malurilor, pline cu deșeuri din plastic. În 2019, am demarat primele acțiuni în 10 orașe de pe malul Dunării: Drobeta Turnu-Severin, Zimnicea, Turnu Măgurele, Oltenița, Călărași, Giurgiu, Cernavodă, Brăila, Galați, Tulcea. Cu sprijinul CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică), am ales câte un organizator comunitar în fiecare oraș, alături de care am creionat o listă cu problemele legate de poluarea cu plastic în comunitățile lor și o listă cu posibile soluții. Organizatorii comunitari și-au format grupuri de inițiativă și chiar asociații locale, activitățile s-au diversificat, iar din 2020, ne-am extins și pe afluenții Dunării. Creșterea a fost constantă și, în 7 ani de proiect, avem peste 35 de parteneri, alături de care organizăm acțiuni de igienizare, campanii de informare, ateliere și proiecții de filme tematice, montăm bariere plutitoare și realizăm picturi murale cu mesaje de mediu. Anul trecut, în luna Martie, în parteneriat cu CeRe, am înființat Rețeaua Comunitară „Cu Apele Curate”, împreună cu 19 organizații neguvernamentale și grupuri de inițiativă, cu care am implementat o viziune comună pentru politici sustenabile, ce implică atât comunitatea, cât și autoritățile publice.
Am urmat trei direcții principale: cartarea zonelor poluate, care necesită intervenții, și elaborarea unui plan de acțiune, organizarea de întâlniri cu autoritățile locale pentru dialog structurat, și mobilizarea și implicarea membrilor comunității în evenimente cu impact local. Cu ajutorul lor, am identificat peste 60 de zone cu depozite de deșeuri pe malurile Dunării și ale afluenților și am transmis sesizări către autoritățile competente. Peste 1500 de persoane au fost mobilizate în evenimente comunitare de protecție a mediului, fiind colectate peste 11 tone de deșeuri. În acest an, ne propunem să consolidăm rețeaua și să lucrăm într-un mod mai unitar, organizăm evenimente în fiecare localitate. Vom merge pe ideea unei campanii comune, cu un mesaj clar, ușor de recunoscut, o direcție națională, dar adaptabilă specificului fiecărei comunități. În paralel, unii dintre membrii rețelei își propun să stabilească relații de colaborare cu autoritățile locale, în vederea atragerii de fonduri pentru acțiuni de igienizare. Procesul avansează într-un ritm mai lent decât ne-am dori, dar lucrul acesta este firesc într-o rețea aflată în formare. În perioada următoare, vom organiza ateliere de formare care să răspundă concret provocărilor întâmpinate în teren.
„Unele primării nici nu știu că este datoria lor să păstreze apele curate”
– Care sunt cele mai serioase provocări din teren?
– Rețeaua se confruntă cu un set de provocări specifice contextului rural din România, care limitează impactul acțiunilor noastre. Colaborarea cu autoritățile locale este adesea dificilă din cauza lipsei de informare sau a resurselor insuficiente. Deși Ordonanța nr. 21/2002 stabilește clar că salubrizarea cursurilor de apă reintră în responsabilitatea Unităților Administrativ Teritoriale, multe primării nu cunosc această obligație sau nu au capacitatea logistică și financiară de a o pune în practică. În același timp, depopularea satelor și bugetele tot mai restrânse reduc și mai mult șansele implementării unor servicii publice eficiente. La nivel comunitar, apatia sau reticența populației reprezintă un obstacol major: frica de repercusiuni împiedică raportarea ilegalităților, ceea ce arată nevoia urgentă de mecanisme de sesizare accesibile și de încredere. În plus, cadrul legislativ actual nu oferă o abordare integrată asupra problemelor de mediu, care sunt complet absente din politicile naționale, ceea ce limitează atât inițiativa civică, cât și intervenția autorităților. Aceste blocaje evidențiază nevoia unui sprijin mai clar din partea instituțiilor centrale și a societății civile.
„Pe Argeș în jos, pe un mal frumos”
– Imaginile cu râuri blocate de tone de sticle și ambalaje din plastic sunt nelipsite de pe micul ecran și de pe rețelele sociale. Mai există și motive de optimism?
– Avem exemple pozitive, precum mobilizarea comunitară din proiectul „Pe Argeș în jos, pe un mal frumos”, demarat împreună cu Asociația „Bicicleta Verde”. 35 de voluntari au colectat 65 de saci de deșeuri de pe malurile Argeșului. Acțiunea a continuat cu o întâlnire cu reprezentanții Primăriei Municipiului Curtea de Argeș, implicați în acțiunea de igienizare a râului. Montarea de panouri informative, dar și permanenta supraveghere prin montarea camerelor video în zonele cu probleme se numără printre soluțiile propuse care pot fi implementate rapid. Am extins acțiunea și în Moldova. În localitățile Tarcău și Hangu s-au colectat aproximativ 80 de saci de deșeuri de pe malurile râurilor Bicaz și Tarcău, cu ajutorul autorităților și al ONG-urilor locale. Peste 40 de voluntari s-au implicat în acțiunile de igienizare, au vorbit deschis despre cât de afectate sunt resursele de apă din cauza poluării cu plastic și au căutat soluții pentru a reduce poluarea. Menționez, de asemenea, proiectul „Ne vrem râurile acasă”, în care au fost identificate sursele de poluare și deșeurile depozitate ilegal pe râul Bistrița Ardeleană, în amonte de municipiul Bistrița, până la barajul Colibița. Prin toate aceste acțiuni, am încercat să aducem oamenii mai aproape de apă, pentru a găsi împreună soluții la problemele care ne afectează, fie că vorbim despre poluare, risipa de apă sau distrugerea habitatelor naturale. Scopul nostru a fost să creăm un spațiu de dialog și colaborare, unde fiecare voce să fie auzită. Schimbarea începe de la nivel local, prin implicarea fiecăruia dintre noi.
