• Sănătatea sau boala, energia sau toropeala, fericirea sau tristețea, sunt determinate de hormonii din organism, care decid cât de bine ne simțim. Iată cum pot fi ele echilibrate •

Ajutoare invizibile

Descoperirea hormonilor, la începutul secolului al XX-lea, a marcat un moment de cotitură în me­dicină. De atunci știm că organismul nostru este con­trolat de mesageri invizibili, care influențează aproape fiecare proces – pornind de la metabolism, până la starea de spirit. Astăzi, cunoaștem circa 100 de hormoni diferiți, însă experții bănuiesc că există mult peste 1000 de asemenea ajutoare invizibile, care lucrează neobservate, asigurându-se că orga­nismul nostru își menține starea de echilibru. În lip­sa lor, viața noastră ar fi un haos continuu – și totuși, se întâmplă adesea să observăm influența hormo­nilor abia atunci când ei se dezechilibrează.

Exact asta i s-a întâmplat și actriței engleze Da­vinia Taylor. După ce s-a luptat ani de zile cu tulbu­rări de somn, episoade de foame excesivă și stări depresive, a constatat că hormonii ei erau complet dați peste cap. După ce a ajuns la această concluzie, a decis să-și îmbunătățească sănătatea hormonală – și să scrie o carte pe acest subiect. În „Hack Your Hor­­mo­nes”, autoarea acestui bestseller își împăr­tă­șește experiențele și ne arată cum ne putem influen­ța pozitiv statusul hormonal.

Hormonii sunt dirijorii invizibili ai vieții noastre. Ei sunt produși în glandele endocrine și con­trolează cele mai diverse procese din organism. „Hormonii nu constituie un subiect care să pri­vească doar fe­meile”, explică Davinia Taylor. De exemplu, substanțele-me­sager joacă un rol central în me­ta­bolismul grăsimilor și al zahărului, respi­rație, somn, senzația de foame, apetit și sațietate, con­trolul ten­siunii arteriale, acti­vitatea mentală, dezvoltarea sexuală și chiar și în privința stării de spirit.

Hormonii lucrează în echipă

Hormonii sexuali, estrogen și progesteron, hor­monul de stres cortizol sau hormonul somnului, me­la­tonina – toate aceste substanțe-mesager conlu­crează îndeaproape pentru ca procesele corporale să func­ționeze. Un bun exemplu pentru cât de pre­cisă este această „interacțiune” îl oferă ritmul somn-veghe. „Lumina și întunericul fac ca în orga­nismul nostru să fie eliberați, în perioade diferite, hormoni diferiți”, explică Davinia Taylor. Dimineața, hormonul de stres cortizol ne face să ne simțim treji și atenți, iar sea­ra, hormo­nul somnului, melatonina, ne pregă­tește cu gentilețe corpul pentru odihnă. De ce su­feră oare în prezent atât de mulți oameni de tul­burări de somn? „Dacă nu poți să dormi, cel mai probabil este de vină echilibrul tău hormonal, care este dat peste cap”, spune Taylor.

Cortizolul e cel care joacă un rol special în acest sens. În mod normal, nivelul hormonului de stres scade noaptea, dar dacă suferim de tensiuni persis­tente ne putem confrunta cu o suprapro­ducție, care ne împiedică să ne liniștim. Dacă, pe deasupra, ținem seara aprinse multe lumini sau ne petrecem prea mult timp uitându-ne până târziu la televizor ori pe telefon, producția de melatonină scade și ne e mai degrabă greu să adormim.

Un cocktail chimic ne determină parcursul zilei

Există multe alte mecanisme: de exemplu, dacă stomacul este gol, el produce hormonul grelină. Apoi nervii trimit semnale în acest sens către creier, mai exact către hipotalamus – iar noi resimțim foa­mea. După masă, o întreagă serie de mesageri con­tribuie la generarea senzației de sațietate. Faptul că o porție de tiramisu sau o salată crocantă ne induc o stare de bine li se datorează hormonilor fericirii. De exemplu, do­paminei. Acest mesager al sistemului de recom­pen­să ne motivea­ză. Chiar și poftele ali­mentare sunt adesea deter­minate hormonal. Leptina și grelina, cunoscute drept hormonii sațietății, respectiv ai foa­mei, ne reglează pofta de mâncare.

Când suntem stresați sau nu dormim suficient, echilibrul delicat al hormonilor se dereglează. Corpul cere furnizori rapizi de energie, precum za­hărul și carbohidrații, ceea ce declanșează episoade de foame ex­cesivă. Stările de melancolie sau de­presiile pot avea la rândul lor cauze hormonale. Hormonii pre­cum se­rotonina și dopamina joacă un rol central în reglarea stării noastre psi­hice. Dereglarea acestor me­sageri duce la apatie, deprimare și instabilitate emo­țională. De asemenea, cortizolul și adrenalina, hor­mo­nii stresului, pot pro­voca iri­tabilitate crescută și iz­bucniri bruște de furie, în caz de supraproducție. Ac­trița britanică povestește în cartea ei cum a suferit ani de zile de izbucniri emoțio­nale necon­trolate, cauzate de fluc­tuații hor­monale. Chiar și mici fac­tori de stres, pre­cum zgo­motul sau proble­mele coti­diene, îi puteau de­clanșa reacții emoționale puternice. Nu în ultimul rând, hormonii sexuali joacă un rol im­portant în privința stării de bine: în perioada meno­pau­zei și a andropauzei, influența lor e resimțită atât de femei, cât și de bărbați (a se vedea caseta in­for­mativă). Davinia Taylor subliniază cât de impor­tant este să recunoaștem aceste cauze hormonale și să le abordăm: „Nu este vina ta sau un semn al lipsei de vo­ință    dacă te simți rău – hor­monii tăi sunt cei ca­re îți controlează compor­tamentul”. Dar cum pu­tem îm­bu­nă­tăți noi înșine echilibrul delicat al acestor mesageri?

Optimizarea echilibrului hormonal

Vestea bună este că optimizarea echilibrului hormonal e posibilă, dacă aducem anumite ajustări specifice, atât stilului de viață, cât și alimentației. De exemplu, un somn bun poate fi indus de cu sea­ra: pentru a stimula producția de melatonină, e in­dicat să nu ne mai uităm la ecrane cu două ore înainte de culcare, relaxându-ne, în schimb, la o lumină blândă. Băuturile calde, precum ceaiul de mușețel, sau citirea unei cărți ajută corpul să se liniștească. În cazul tul­burărilor de somn, Taylor recomandă să includem în dietă mai multe ali­mente bogate în triptofan, pentru a stimula pro­ducția de serotonină: între acestea se numără, de exemplu, bananele, brânza, ouăle sau car­nea de pui. Ali­men­tația exercită o influență di­rectă asupra producției hormonale. În special alimen­tele bogate în omega-3, precum somonul, avocado, nucile și semințele de chia, susțin echilibrul hor­monal, deoarece îmbu­nătățesc comunicarea dintre ei și celule. Alimentele probiotice,    cum ar fi chefirul, varza murată sau kombucha, favorizează sănătatea in­testinală și, implicit, producția serotoninei, hor­monul care ne îmbunătățește starea de spirit. Miș­carea făcută cu regularitate ajută la reducerea nive­lului de cortizol, la îmbunătățirea reglării hormo­nale a stresului și la stimularea producerii hor­monilor fericirii, precum dopamina. Nu este în­totdeauna ne­voie de sport intens. Chiar și exercițiile ușoare de res­pirație sau meditația contribuie supli­men­tar la redu­cerea stresului și la reechilibrarea hormonală.

În criză hormonală: menopauza și andropauza

• Odată cu vârsta, producția hormonilor sexuali nu mai func­ționează decât la minimă rezistență •

La bărbați

În cazul bărbaților, hormonul sexual tes­tosteron scade anual, cu 1 până 2%, cu începere din al treilea sau al patrulea deceniu de viață și se declanșează an­dro­­pauza. Scăderea hormonului e accen­tua­tă la cei care nu fac miș­care, sunt su­pra­ponderali sau mănâncă ne­sănătos. De­­ficitul poate duce la pier­derea libi­do­ului, tulburări de erecție, tul­burări de somn și creșterea în greutate.

La femei

La menopauză, producția hormo­nilor se­xuali feminini, în special cea de estrogen și pro­gesteron, scade conside­rabil, ceea ce duce la modificări fizice. Simptome tipice sunt bufeurile, tulbu­rările de somn, creșterea în greutate și pie­lea uscată. Debutul meno­pauzei va­riază, dar multe femei încetează să mai aibă menstruație în jurul vârstei de 51 de ani.

Apetitul

Hormonii contribuie într-un anumit grad chiar și la plăcerea cu care mâncăm

Somnul odihnitor

Când se întunecă, hormonul mela­to­nină pregătește treptat corpul pentru odih­nă. Un regulator important al somnului.

În prim plan

Tiroida este examinată ecografic pen­­tru a se vedea dacă au apărut noduli și măriri.

Relaxare

Meditația reduce producția hormo­nilor de stres, precum cortizolul.

De unde provin diversele tipuri de hormoni?

O privire de ansamblu asupra sistemului nostru endocrin: organele care eliberează mesageri chimici

Hipotalamusul

Toate informațiile sta­tu­sului hormonal se reunesc în a­ceastă regiune a cre­ie­rului. Aici se pro­du­ce ore­xina, care spo­rește atenția.

Hipofiza

Glanda pituitară produce somatotropină și transmite comenzi către glandele su­pra­renale și către tiroidă.

Glandele suprarenale

În caz de alarmă, eli­be­rează adrenalină și corti­zol, iar în rest produc es­trogeni și aldosteron, care reglează tensiunea arte­rială.

Testicule

Locul în care e pro­dus testosteronul la băr­bat. Femeile produc a­cest hormon în ovare.

Glanda pineală

Ritmul circadian es­­te controlat în dien­ce­fal prin melatonină.

Tiroida

Produce T3 și T4, care sunt implicate în func­ționarea sistemului car­diovascular, proce­sa­rea nutrienților și me­tabolismul cerebral.

Pancreasul

Aici se formează insulina și anta­go­nistul ei, gluca­go­nul. În caz de dis­funcție, ne amenință diabetul.

Ovarele

Aici sunt pro­­duși hor­monii se­­xuali feminini: estrogenii și pro­gestogenii