• Finalul unui an foarte greu din punct de vedere politic și economic nu reușește să știrbească reușitele excepționale ale românilor și ale României, pe care le celebrăm de câte ori avem ocazia. Avem, și de această dată, cu ce să ne mândrim! •
Un preot român, viceministru de Externe al Vaticanului!
Papa Leon al XIV-lea l-a desemnat, recent, în funcția de subsecretar al Secției pentru Raporturile Vaticanului cu statele și organizațiile internaționale, pe monseniorul Mihăiță Blaj. Până în prezent, consilier de nunțiatură, prelatul român devine, practic, adjunctul ministrului de Externe al Sfântului Scaun! Născut la Gherăiești, în județul Neamț, pe 7 Octombrie 1978, Mihăiță Blaj a fost sfințit preot pe 29 Iunie 2004 pentru dieceza de Iași. Doctor în Teologie, a intrat în Serviciul diplomatic al Sfântului Scaun pe 1 Iulie 2012 și a fost trimis la Nunțiatura Apostolică din Ecuador în calitate de atașat, după care a fost transferat în Georgia (2015), apoi în Ciad (2019). Din 4 Ianuarie 2022, a fost transferat la Secția pentru Raporturile cu statele și organizațiile internaționale a Secretariatului de stat. Monseniorul Blaj cunoaște limbile italiană, franceză, engleză, spaniolă și germană.
„La Blouse Roumaine”, expusă la București
Capodopera „La Blouse Roumaine”, pictura lui Henri Matisse, a părăsit pentru prima oară Franța, pentru a fi expusă în România, la Muzeul Național de Artă din București. Realizată în anul 1940, lucrarea face parte din colecția permanentă a Centre Pompidou din Paris și poate fi admirată în cadrul expoziției „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă” (până pe 8 Februarie 2026). Pe lângă această lucrare, în cadrul expoziției de la Muzeul Național de Artă din București vor putea fi văzute peste 320 de creații semnate de Henri Matisse, într-un dialog vizual care celebrează frumusețea și simbolistica portului tradițional românesc”, explică Ambasada Franței în România.
România, în fruntea cinematografiei europene
Producătoarea de film Ada Solomon a fost aleasă, zilele trecute, președintă a board-ului Academiei Europene de Film, în urma voturilor exprimate de peste 5.400 de profesioniști din cinematografie. Contribuția sa remarcabilă la patrimoniul cinematografiei românești și internaționale include aproape 100 de filme de ficțiune și documentare, lungmetraje și scurtmetraje, apreciate în festivaluri internaționale. Ada Solomon, prima producătoare care a adus României „Ursul de Aur” și premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, a lucrat cu numeroși regizori precum Cristian Nemescu, Călin-Peter Netzer, Radu Jude, Ivana Mladenović, Alexandru Solomon, Răzvan Rădulescu, Tomasz Wasilewski, Hana Jusić, Drago Sholev. În 2023, a fost inclusă de prestigioasa revistă „The Hollywood Reporter” în topul celor mai influente 40 de femei producătoare din cinematografia mondială.
România – cea mai mare creștere a veniturilor din UE!
Datele publicate recent de Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, în perioada 2004–2024: +134%. Țara noastră este urmată, la mare distanță, de Lituania (+95%) și Polonia (+91%). La polul opus, Grecia și Italia sunt singurele state membre unde venitul real al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani, cu 5%, respectiv 4%. Creșteri modeste s-au înregistrat în Spania (11%), Austria (14%) și Belgia (15%). Pe înțelesul tuturor, conceptul de „venit real” înseamnă ajustarea cu inflația, deci, nu vorbim doar de salarii mai mari, ci de putere reală de cumpărare. Creșterea mare din România și alte țări estice reflectă recuperarea economică accelerată de după aderarea la UE, în 2004-2007. Țările vestice au avut creșteri mult mai lente, deoarece porneau deja de la niveluri ridicate.
Herta Müller, laureată cu „Premiul Culturii Germane” pe 2025
Scriitoarea de origine română Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, a fost distinsă luna trecută cu Deutscher Kulturpreis 2025 – „Premiul Culturii Germane” pe 2025. Distincția i-a fost acordată „pentru întreaga sa operă”. Gala de decernare a avut loc pe 14 noiembrie, la München. În motivarea juriului se subliniază „îndârjirea neînfricată” a Hertei Müller — prin operele sale, autoarea a descris cu luciditate teroarea dictaturii, dar şi demnitatea celor marginalizaţi, teme care rămân „relevante chiar şi în contextul politic actual”. Născută pe 17 August 1953, la Nițchidorf, în România, Herta Müller s-a consacrat prin opere scrise în limbile română și germană.
„Cârnații din topor din Vâlcea”, recunoscuți de UE
România își îmbogățește patrimoniul gastronomic european cu cea de-a 15-a denumire protejată: „Cârnați din topor din Vâlcea” a primit oficial statutul de Indicație Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene, pe 11 Noiembrie 2025. Produsul se alătură altor 14 specialități deja recunoscute la nivel european, printre care Salam de Sibiu, Magiun de prune de Topoloveni și Cârnați de Pleșcoi. Specificul produsului constă în metoda unică de preparare: carnea de porc e mărunțită manual cu toporul, într-un raport de 80/20%, între carne și grăsime. Cârnații au formă cilindrică, cu diametru de 24-26 mm, fiind prezentați în șiraguri de aproximativ 1 kilogram. Zona geografică delimitată pentru producție cuprinde șapte comune din județul Vâlcea: Mihăești, Ocnele Mari, Frâncești, Popești, Roești, Lăpușata și Roșiile.
