• Timp de două zile, pe 20 și 21 Iunie, sunteți invitați la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Namaste India, unul dintre cele mai ample evenimente multiculturale din țară •

„Am o atracție instinctivă pentru tradițional și arhaic”

– Cum ați devenit atrasă de cultura Indiei, cum s-a întrețesut povestea?

– După terminarea facultății, am avut șansa să petrec un an la Paris, cu o bursă oferită de guvernul francez. O experiență care m-a schimbat profund și pe care o prețuiesc enorm. Am luat contact cu diversitatea culturală a lumii într-un mod direct și personal, am descoperit arte și tradiții din locuri exotice. Îmi amintesc și acum o demonstrație de dans tradițional foarte vechi din Mexic. Dansatorul purta zurgălăi la picioare, iar eu am fost surprinsă să observ cât de mult semănau cu cei ai călușarilor noștri. Atunci am început să înțeleg că, dincolo de distanțe și diferențe, există fire invizibile care leagă culturile lumii. Din tot acest univers cultural, India m-a atras cel mai mult. Era ceva acolo care mă fascina: tradițiile încă vii, felul în care sacrul și lumescul coexistă, filosofia profundă, muzica, dansul, culorile sariurilor și parfumul florilor de iasomie purtate în păr. India a reușit să păstreze multe tradiții care au dispărut în alte părți ale lumii iar eu am o atracție instinctivă pentru tradițional și arhaic. M-am născut și am crescut la sat, iar cu timpul am realizat că acea lume mă cheamă acasă, ca o invitație de a înțelege mai bine cine sunt și de unde vin. Paradoxal, descoperind tradițiile indiene, am început să-mi înțeleg și să apreciez mai bine propriile mele rădăcini. După mulți ani de interes, această pasiune pentru India s-a concretizat în studiul și practica dansului clasic Odissi, unul dintre cele opt stiluri clasice ale Indiei, cu origini în ritualurile templelor din estul țării. Pentru mine, acest stil de dans este o formă artistică, o practică meditativă, o disciplină a corpului și, în același timp, o formă de expresie care transformă mișcarea în geometrie sacră.

„Ne-am dorit să creăm un spațiu de întâlnire între România și India”

– Cum a pornit festivalul și cum a evoluat de-a lungul anilor?

– După anul petrecut la Paris, am revenit în țară și m-am stabilit la București. Aici, întâmplarea – sau poate destinul – a făcut să îl întâlnesc pe Manohar Lal, pe atunci prim-secretar al Ambasadei Indiei, ce se implica cu multă pasiune în proiecte culturale și sociale, care depășeau atribuțiile funcției sale. Când ne-am cunoscut, pregătea un eveniment dedicat festivalurilor primăverii din India, o țară atât de diversă, încât fiecare regiune își celebrează în mod propriu începutul noului an și marile sărbători tradiționale. Am ajuns să mă implic în organizarea acelui eveniment și astfel să cunosc alți români fascinați de cultura indiană. S-a născut o întrebare firească: de ce nu există în România un eveniment mai amplu, dedicat descoperirii Indiei, în toată complexitatea ei? Ne-am dorit să creăm un spa­țiu de întâlnire între România și India, un loc în care oamenii să poată descoperi această cultură dincolo de clișee și imagini exotice, să aducem mai aproape de public bogăția și diversitatea Indiei prin muzică, dans, gastronomie, costume tradiționale, conferințe și demonstrații artistice. Așa a luat naștere Festivalul Namaste India, a cărui primă ediție a avut loc în 2010, iar un an mai târziu, am fondat Centrul Cultural Rabindranath Tagore, care împlinește anul acesta 15 ani de activitate și care are ca misiune promovarea culturii indiene în România și dezvoltarea relațiilor culturale dintre cele două țări. Festivalul a crescut treptat, de la o inițiativă dedicată unui public de nișă la cel mai important eveniment din România consacrat culturii indiene. În atmosfera liniștită a Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, unde au avut loc primele ediții, publicul putea descoperi în același timp lumea satului românesc și cultura Indiei. Există o armonie aparte între cele două lumi, care, deși foarte diferite la prima vedere, împărtășesc valori comune, în profunzime. Din 2023, festivalul și-a găsit casa la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, un spațiu care se potrivește foarte bine spiritului său. Natura și atmosfera relaxată contribuie la experiența pe care dorim să o oferim publicului. În paralel, festivalul s-a extins în afara Capitalei, iar artiștii invitați au susținut turnee în peste 11 orașe din țară.

– Ce ne spuneți despre comunitatea creată în jurul festivalului?

– Festivalul a fost foarte bine primit încă de la prima ediție. Faptul că publicul, artiștii și colaboratorii ne-au încurajat să continuăm a fost una dintre principalele surse de energie care ne-au motivat să mergem mai departe și să construim acest proiect pe termen lung. În timp, în jurul festivalului s-a format o comunitate diversă și foarte frumoasă. Desigur, există persoane pasionate de cultura indiană, de muzică, dans, gastronomie sau călătorii, dar comunitatea este mult mai largă decât atât. Ea reunește oameni interesați de un stil de viață conștient și autentic, de dezvoltare personală, stare de bine, spiritualitate, creativitate și de descoperirea unor perspective diferite asupra lumii. Un lucru care ne bucură foarte mult este că mulți dintre participanți revin an de an. Pentru unii, festivalul a devenit deja o tradiție de început de vară. Cred că ceea ce îi face pe oameni să revină nu este doar programul artistic sau oferta culturală, ci și atmosfera. Mulți ne spun că la Namaste India găsesc un ritm de viață diferit, mai relaxat și mai uman, o stare de deschidere și de co­nec­tare care este tot mai rară în viața de zi cu zi.

„Comunitatea indiană din România a crescut”

– Ce momente v-au rămas mai puternic în memoria afectivă?

– Unul dintre cele mai puternice a fost prima dată când am îmbrăcat un sari. Am avut o senzație foarte asemănătoare cu cea pe care am simțit-o când am îmbrăcat o ie cusută de mână. Nu ai impresia că porți doar o haină, ci o întreagă moștenire culturală, o poveste transmisă din generație în generație. Există o anumită demnitate și o stare de reverență pe care astfel de veșminte o inspiră. În ceea ce privește festivalul, cele mai dragi momente sunt întâlnirile dintre oameni. Pentru două zile, se formează o micuță comunitate în jurul unor valori comune. Ne dorim să oferim publicului experiențe cât mai apropiate de realitatea culturală a Indiei. În primii ani, majoritatea activităților erau susținute de români pasionați de cultura indiană, iar pe măsură ce festivalul a crescut, am invitat tot mai mulți artiști și maeștri din India, care au oferit expresii culturale autentice. În ultimii ani, și comunitatea indiană din România a crescut semnificativ. Mulți dintre cei care trăiesc, studiază sau lucrează aici au devenit parte din comunitatea festivalului.

– Ce pregătiți pentru ediția 2026?

– Ediția din acest an marchează centenarul vizitei în România a lui Rabindranath Tagore, primul laureat asiatic al Premiului Nobel pentru Literatură, poet, filosof, compozitor, pedagog, reformator social și unul dintre cei mai importanți promotori ai dialogului dintre culturi. A călătorit în întreaga lume pentru a vorbi despre educație, umanism și apropierea dintre civilizații. De asemenea, pe 21 Iunie este sărbătorită în întreaga lume Ziua Internațională Yoga. Se anunță o ediție foarte intensă: în total, pregătim peste 40 de activități desfășurate pe parcursul celor două zile de festival. Publicul va putea participa la spectacole de dans, concerte, sesiuni de yoga și meditație, ateliere de Ayurveda, prezentări de carte, conferințe, experiențe de călătorie, ateliere pentru copii și multe alte experiențe interactive. Vom avea, desigur, și elementele devenite deja tradiționale: paradă de sariuri, pictură cu henna, gastronomie indiană, standuri cu artizanat și produse tradiționale. Programul va include și o prelegere dedi­cată relației dintre opera lui Constantin Brâncuși și filosofia indiană. Invităm astfel publicul să descopere conexiunile mai puțin cunoscute dintre una dintre cele mai importante personalități ale culturii române și patrimoniul spiritual al Indiei.