• În fiecare zi, luăm o supradoză de zahăr. Urmarea e afectarea inimii și a creierului. Iată câteva strategii eficiente pentru a rezista tentației •

Pericol de inflamație

Zahărul ne îndulcește viața: ne răsplătește după o zi lungă și grea, ne alină în momentele de frustrare și stres, ne oferă un sentiment de siguranță și de confort. O bucățică de ciocolată, un desert, o băutură dulce. Puține lucruri sunt la fel de adânc înrădăcinate în viața noastră de zi cu zi ca dulcele. Un ritual îndrăgit. Însă această tentație permanentă ascunde pericole la care aproape nimeni nu se gândește.

Aurul alb este omniprezent. Tocmai acest lucru îl face atât de periculos. Zahărul este o ispită de care ne este greu să ne ferim. El nu se găsește doar în dulciuri, ci și acolo unde nu ne-am aștepta: în pâine, în iaurt, în produsele semipreparate, în sosuri și în băuturi. Produse care ni se par inofensive provoacă, de-a lungul anilor, efecte teribile în organism. Deși credem că ne recompensăm, ne pedepsim de fapt corpul – iar acesta începe să sufere.

Consumul excesiv de zahăr pe termen lung favorizează inflamațiile din organism. Un nivel prea ridicat al glicemiei distruge nervii și vasele de sânge. Deosebit de afectat este ficatul. Aici, excesul de zahăr este transformat în grăsime. Ficatul gras are o evoluție insidioasă și rămâne adesea neobservat o perioadă îndelungată. Mul­te dintre problemele de sănătate provocate de zahăr într-o primă fază evoluează lent și, din acest motiv, sunt, la început, aproape imperceptibile. Iar odată ce organismul ajunge să fie suprasaturat cu zahăr, afecțiunile devin foarte greu de tratat. Consecințele sunt deosebit de dramatice în cazul diabetului. În fiecare an, apar milioane de cazuri noi. Această tulburare metabolică este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare, afectează ochii, picioarele și nervii, provoacă senzații de amorțeală la nivelul membrelor și încetinește vindecarea rănilor – ceea ce poate duce, în cele mai grave cazuri, la amputări. Cercetătorii britanici de la University College London au demonstrat, de asemenea, că un consum prea mare de ­zahăr poate declanșa în rândul bărbaților chiar și depresie.     

România, cuprinsă de febra zahărului

Statisticile arată că țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul de zahăr, care se ridică, în medie, la aproximativ 82 de grame pe zi pe cap de locuitor. Cantitatea maximă de zahăr recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de 50 de grame pe zi, însă ideal e să nu se depășească 25 de grame. Principalele surse de zahăr sunt băuturile îndulcite, dulciurile, produsele lactate și alimentele procesate industrial. Bilanțul zilnic al consumului de zahăr crește semnificativ mai ales din cauza băuturilor răcoritoare îndulcite. O altă problemă este că o mare parte din zahăr este consumată fără ca oamenii să-și dea seama. Zahărul se găsește în sosurile pentru salată, în ketchup, în pâine sau în cerealele de la micul dejun. Chiar și produsele sărate conțin adesea cantități surprinzător de mari de zahăr. Mulți oameni nici nu realizează cât zahăr consumă pe parcursul unei zile.

Unele mențiuni de pe etichete, precum „sărac în zahăr”, „fără zahăr” sau „fără adaos de zahăr” sunt înșelătoare. Ele sugerează că produsul e sănătos, dar nu este așa. „Sărac în zahăr” înseamnă doar că un produs conține mai puțin de cinci grame de zahăr la suta de grame. „Fără zahăr” nu înseamnă neapărat că produsul e complet lipsit de zahăr, deoarece cantitățile mai mici de 0,5 grame nu trebuie declarate. În pofida acestor mențiuni, e permis ca produsul să conțină îndulcitori sau zahăr natural extras din plante (a se vedea caseta). În aceste condiții, consumatorilor le este aproape imposibil să afle cât zahăr conține în realitate un produs.

Soluția înșelătoare: îndulcitorii

Îndulcitorii, care joacă un rol central, mai ales în băuturile răcoritoare, precum și în variantele „light” și „zero” ale acestora, sunt considerați de mulți o alternativă sănătoasă la zahăr. Studiile arată însă că îndulcitorii artificiali perturbă semnalul de sațietate din creier, influențează flora intestinală și activează sistemul de recompensă, fără a produce o senzație reală de sațietate. Rezultatele cercetărilor recente sugerează că un consum ridicat de îndulcitori este asociat cu un declin cognitiv mai rapid și, posibil, cu un risc crescut de demență.

Îndulcitorii ne manipulează creierul. Din această cauză, multe persoane ajung să se simtă flămânde, în loc să fie sătule, și își iau, pur și simplu, la următoarea gustare, caloriile „economisite” cu ajutorul îndulcitorului. Acesta este motivul pentru care produsele „zero” sau „light” sunt atât de periculoase.

Cum ieșim din capcana zahărului

Preferința noastră pentru gustul dulce este înnăscută. Chiar și laptele matern e dulce. Industria alimentară exploatează în mod deliberat această predispoziție. Zahărul este ieftin, intensifică aromele și prelungește termenul de valabilitate al produselor. „Zahărul poate îndulci viața, dar o poate și distruge”, spun specialiștii.

Una dintre soluțiile propuse pentru protejarea consumatorilor este introducerea unei taxe pe zahăr. Unele țări, precum Marea Britanie, au obținut rezultate bune adoptând această măsură: taxarea a dus la o reducere cu peste 28 la sută a conținutului de zahăr din băuturi.

Renunțarea completă la zahăr este un obiectiv nerealist. În schimb, e necesar să luăm decizii conștiente în viața de zi cu zi. Trebuie să înțelegem că, de fapt, ne pedepsim corpul prin multe dintre produsele pe care le privim drept recompense. Cine reușește să își reducă semnificativ consumul de zahăr își protejează pe termen lung metabolismul și organele, contribuind foarte mult la menținerea sănătății sale. Acesta nu este un sacrificiu, ci un câștig în ceea ce privește calitatea vieții.

Alternative naturale

Există o alternativă la orice. Chiar și la zahăr, viciul nostru preferat. Iată câteva variante bune, pe care le găsim pe rafturile supermarketurilor.

* Siropul de agave: are un gust neutru cu eventuale tente de malț și caramel. Cu 100 g din acest sirop gros putem înlocui aproximativ 125-150 g de zahăr obișnuit. Fructoza pe care o conține determină o creștere mai lentă a glicemiei. Valoare energetică: 300 kcal/100 g.

* Siropul de arțar: are o dulceață delicată, cu note de caramel, dar puterea sa de îndulcire este mai redusă decât cea a zahărului obișnuit. Aproximativ 130-140 g de sirop de arțar echivalează cu 100 g de zahăr. Valoare energetică: 260 kcal/100 g.

* Mierea: este semnificativ mai dulce decât zahărul obișnuit, cu note aromatice care diferă în funcție de sortiment. Aproximativ 80 g de miere pot înlocui 100 g de zahăr. Mierea este un produs natural, însă conține, la rândul ei, cantități mari de zahăr. Valoare energetică: 300 kcal/100 g.

* Zahărul de mesteacăn (xilitol): are aceeași putere de îndulcire ca zahărul și poate fi folosit în raport de 1:1. În ciuda denumirii sale naturale, este produs pe cale industrială și este mult mai scump decât zahărul. Valoare energetică: 240 kcal/100 g.

* Melasa: are un gust ușor amărui, care poate aminti de cel al lemnului-dulce, și o putere de îndulcire de aproximativ 60% față de cea a zahărului obișnuit. Conține minerale, în special fier, însă este alcătuită preponderent din zaharide precum zaharoza și rafinoza. Valoare energetică: 290 kcal/100 g.

* Siropul de sfeclă de zahăr: are o putere de îndulcire mai redusă decât zahărul obișnuit și un gust intens de malț. Siropul conține minerale și fibre și este considerat o alternativă tradițională la zahăr, fiind obținut din culturi locale. Valoare energetică: 300 kcal/100 g.

* Ștevia: pulberea de ștevie conține cantități infime ale componentelor plantei, care este lipsită de calorii, însă aceste componente trebuie extrase prin procese chimice complexe. Are o putere de îndulcire de aproximativ 400 de ori mai mare decât cea a zahărului.