Dacă puneai Inteligența Artificială (AI) să scrie ideea pentru un scenariu de scurtmetraj despre efectele rețelelor sociale în viața de zi cu zi a unor oameni simpli, dintr-o comunitate rurală din Cluj, de exemplu (că tot e la modă zona, în perioada de vară, cu Electric Castle și UNTOLD-ul) și îți dădea ceva cu niște tineri care atacă cu pietre și topoare Ambulanța care venise să-l ducă de urgență la spital pe un consătean de-ai lor (pe motiv că văzuseră pe TikTok niște filmulețe cum că ambulanțele fură copii!!!), ai fi șters pe loc aplicația AI, pe motiv că își bate joc de tine, ca utilizator! În fine, chiar dacă nu ai fi șters aplicația, tot ai fi râs de gogomănia pe care a scornit-o și ai fi abandonat-o pentru că îți pierde timpul, în loc să te ajute cu adevărat. Și totuși: „scenariul” acesta, neverosimil cap-coadă, s-a întâmplat în județul Cluj, undeva pe lângă Dej, la mijlocul lunii August. Șoferul ambulanței oprise într-un sat să întrebe de niște localnici încotro avea de mers și deja s-a lovit de ostilitatea lor. La întoarcere, cu bolnavul în mașină, s-a trezit blocat și atacat cu pietre și topoare! Nu greșise nimănui nu nimic, pur și simplu, i se reproșa zvonul de pe TikTok, despre ambulanțele care răpesc copii de prin țară! Cu greu a reușit să scape din ambuscadă și, rănit la un ochi, a condus până la Cluj, unde a ajuns el însuși în operație.
Despre efectele nocive ale rețelelor sociale s-a tot vorbit, am scris și aici de mai multe ori, pentru că este, realmente, o temă esențială a zilelor noastre. Să nu uităm, bunăoară, că ultimele alegeri prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională, pe baza unor bănuieli – căci încă nu ni s-au prezentat și nouă, cetățenilor, probele în acest sens – de manipulare a opiniei publice de un actor statal, prin intermediul rețelelor sociale. Între timp, deși ar fi trebuit să învățăm ceva din lecția respectivă, rețelele sunt din nou turate pe teme sensibile, cu țintă clară asupra instituțiilor și autorității lor. Cu cât sunt mai mari gogomăniile, cu atât au mai mare priză la public: faptul că francezii ne-ar fi furat apa din Dunăre e doar una dintre cele care au făcut valuri în vara aceasta secetoasă. Au pățit ceva cei care au orchestrat și au distribuit manipulările care au dus la anularea alegerilor? Nu. I-a întrebat cineva de sănătate pe cei care au produs tot felul de prostii legate de secarea Dunării? Iarăși, nu.
Evenimentul din județul Cluj nu a apărut din senin. El reconfirmă, iată, că spațiul virtual este cât se poate de real și de periculos. Ficțiunea se ia la trântă cu realitatea, îi arde două topoare în parbrizul mașinii și, la limită, e în stare să orbească și să omoare. Atacate ele însele de dezinformarea nocivă a rețelelor, autoritățile au, din păcate, un spațiu îngust de manevră. Faptul că atacatorii au până în 22 de ani, teoretic de-abia ieșiți de pe băncile școlii, e încă un indiciu despre cât de mult ne costă, ca societate, școala făcută prost. Da, rețelele sociale sunt de vină, dar, până la ele, sunt multe lucruri făcute de mântuială, care ne-au adus aici. Nu întâmplător, totul a început acum două decenii, cu atacul deșănțat la adresa presei serioase. Azi, poți număra pe degetele unei mâini ziarele și revistele serioase de la tot mai puținele chioșcuri de ziare. În locul lor, au înflorit „televiziunile de casă”, specializate tocmai în manipulare, iar, mai nou, rețelele sociale. Cazul de la Cluj arată că experimentul a mers prea departe. Întrebarea e cum îl oprim…
