Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

DAN BARNA: „Cel mai des întâlnit cuvânt în campania noastră a fost «speranţă»”

Preşedintele USR, co-preşedinte al Alianţei 2020 USR-PLUS

Puţini dintre analiştii politici credeau că PSD va pierde alegerile europarlamentare de pe 26 mai. Încă şi mai puţini ar fi mizat pe faptul că o alianţă nouă, formată din partide recent înfiinţate, poate egala scorul partidului de guvernământ. Dar minunea s-a întâmplat. Alianţa 2020 USR-PLUS, condusă de Dan Barna şi Dacian Cioloş, a reuşit această surpriză, devenind, peste noapte, partener egal de dialog cu partidele istorice. Victoria la Europarlamentare e, însă, doar o victorie de etapă: miza serioasă e în 2020, la Parlamentare. Ce ofertă are Alianţa pentru marile bătălii electorale care urmează şi, mai ales, cum va reuşi să stea pe val între timp? L-am provocat pe preşedintele USR, Dan Barna, la o discuţie pe aceste două direcţii. În sediul USR, de pe Aleea Aviatorilor, euforia de du­pă succesul de pe 26 mai încă nu s-a stins. Venit la in­terviu direct de la Cotroceni, după o rundă de ne­gocieri cu preşedintele Klaus Iohannis, Dan Barna e optimist că „2020”-ul din numele Alianţei va însemna anul intrării la guvernare a USR şi PLUS.

„Am venit cu oameni noi, competenţi şi oneşti, care au câştigat încrederea publicului”

Rezultatul alegerilor europarlamentare pentru Alianţa 2020 USR-PLUS a fost surprin­ză­tor de bun. Nimeni nu se aştepta la o performanţă atât de clară. Cum explicaţi acest succes?

În primul rând, am venit cu un mesaj foarte bun, „Fără hoţie, ajungem departe”, un mesaj pe care lumea l-a înţeles. Mergând prin ţară în cam­pa­nie, am găsit o stare generală de exasperare, iar foar­te mulţi oameni spuneau exact ce spuneam noi în slogan: „Domnule, ne-am săturat de hoţii ăş­tia!”. Am mers mai departe: „Fără hoţie, avem au­to­străzi”, „Fără hoţie, construim spitale”, iar asta a făcut mesajul şi mai bine înţeles. Pe de altă parte, lu­mea a văzut că, de data aceasta, există o alter­nativă alcătuită din oameni competenţi, cu diplome reale, de la universităţi serioase, nu cu diplome primite prin poştă, cum au fost cazuri în actualul guvern; oameni cu cariere de 15-20 de ani, care au decis să se implice în politică tocmai pentru că aşa nu se mai poate. În realitate, opţiunile sunt puţine: fie punem mâinile pe piept şi ne dăm bătuţi, fie plecăm din ţară, fie ne implicăm politic. Iar USR, şi PLUS sunt alcătuite din oameni care nu mai sunt o moştenire a trecutului, băiatul lui cutare, fata lui cu­tare, eternele „aripi tinere” din politica româ­nească. Am venit cu oameni noi, competenţi şi oneşti, care au câştigat încrederea publicului. O imagine elevată a României! Când am întrebat cu ce asociază USR-PLUS, lumea asta a spus: „Spe­ranţă!”. Cel mai des întâlnit cuvânt în campania noastră a fost „speranţă”. USR-PLUS reprezintă speranţa pentru oameni. Asta i-a făcut pe alegători să găsească încrederea şi să ne voteze. A fost şi un al treilea motiv: un vot de sancţiune şi de revoltă pentru o epocă („epoca Liviu Dragnea”), care s-a încheiat în lunea ulterioară alegerilor, o epocă în care un om a reuşit să confişte o naţiune. Nu se poate ca oameni condamnaţi penal să confişte instituţii şi să conducă ţara, doar pentru a schimba legile în interes personal! O astfel de realitate ne distruge tânăra generaţie. Ce văd tinerii privind la Darius Vâlcov, care a condus economia României până acum câteva zile, sau la Liviu Dragnea? Ori eşti hoţ, şi ai succes, ori pleci din ţară! Mesajul ăsta ne alungă tânăra generaţie. În fiecare an, din România pleacă în Occident un oraş de mărimea Sibiului! Suntem într-un proces grav de depopulare, pentru că oamenii nu mai au încredere. Votul de pe 26 mai a fost exact o sancţiune pentru acest mod de a face politică, în dezinteres total faţă de nevoile oamenilor. Trei ani, noi nu ne-am certat pe ce programe avem pentru grădiniţe, pe unde trec auto­străzile, noi, trei ani de zile, ne-am certat dacă scapă sau nu Liviu Dragnea de puşcărie!

„Prin votul din 26 mai, ne-am spălat faţa în Europa”

Scorul mare obţinut de USR-PLUS a arătat clar opţiunea europeană a românilor. Această „în­­noire la faţă” a stârnit şi un val de mare emoţie. Nu vă temeţi că ea se va pierde până la alegerile parlamentare din 2020?

Prin votul de pe 26 mai, ne-am spălat faţa în Europa. Avem acum în Parlamentul European oa­meni buni, oameni cu discurs, oameni care vorbesc limbi străine, care nu ne mai fac de râs şi de mi­nune pe-acolo. Lumea trebuie să ştie, însă, că în Ro­mânia, lucurile nu s-au schimbat. Avem aceeaşi majoritate parlamentară care a fost umăr la umăr alături de Liviu Dragnea. De aceea, e o miză şi o provocare pentru cetăţenii români să meargă şi să voteze şi la următoarele runde de alegeri. Când am pus „2020” în denumirea Alianţei, nu am pus-o în­tâmplător, am pus-o pentru că, de fapt, atunci se va da adevărata bătălie pentru România. Vom pune toată energia noastră în lunile care urmează. Noi, USR-ul, în Parlament, cei de la PLUS în societate, pentru a menţine cât mai activă implicarea cetă­ţenilor, pentru că votul de duminică nu a rezolvat pro­blema din România, a rezolvat doar repre­zentarea României la Bruxelles. În România avem aceeaşi majoritate toxică, care tocmai l-a spălat pe Tăriceanu de problemele cu justiţia. Lucrurile nu sunt rezolvate, iar eu sper ca emoţia să rămână vie, lupta abia acum începe. S-a mai întâmplat un lucru interesant după alegeri. Mulţi oameni ne-au spus că ar fi votat cu noi, dar nu credeau că vom face un scor care să conteze. Mai mulţi oameni care rezo­nau cu Alianţa ne spun că acum vor vota cu noi, pen­tru că de-acum reprezentăm ceva pentru Româ­nia. Sunt optimist că suntem pe o linie ascendentă şi că vom rămâne acolo. Pentru noi e foarte clar: e nevoie cât mai curând de alegeri anticipate. Imediat după prezidenţiale!

Într-unul dintre sloganurile Alianţei, se spune: „ajungem departe”. Cum veţi face asta? Ca­re e oferta?

Pentru Parlamentul European, avem un pro­gram foarte clar: vrem burse Erasmus şi pentru li­ce­enii români, vrem mai multe fonduri pentru in­frastructura de sănătate şi pentru cea rutieră, vrem un mecanism european de verificare aplicabil tu­turor statelor europene, pentru a apăra statul de drept peste tot în Europa, atunci când apar derapaje faţă de direcţia europeană. Dorim sprijinirea fer­melor mici, pentru un nivel mai mare al procesării produselor în ţara noastră. Noi vindem materie primă foarte ieftină şi importăm produse şi de 20-30 de ori mai scumpe, după procesare! Nu e normal aşa ceva! Ne dorim şi o politică mai deschisă faţă de Republica Moldova. Dincolo de perspectivele dificile ale unei reunificări, o integrare economică şi o prezenţă consistentă a României în Republica Moldova ar crea premisele, pe viitor, pentru o inte­grare în context european sau, poate, mai mult de atât, cu România. Acesta e mandatul europar­la­mentarilor noştri la Bruxelles.

În ţară, vizăm o reducere a fiscalităţii pe muncă. Suntem printre primele patru-cinci ţări din Europa la impozitarea muncii! Ne dorim pornirea inves­ti­ţiilor pentru autostrăzi, trebuie să începem spitalele regionale pe care ni le tot promite PSD-ul, dar nu face nimic. Vrem o reformă în educaţie: miza e ca­pacitatea sistemului de a scoate oameni adaptaţi cerinţelor pieţei muncii. Ne mirăm cu toţii de cât de spectaculoasă a fost perioada interbelică pentru România. Aveam ingineri, economişti, artişti re­mar­cabili. Asta nu a s-a întâmplat doar pentru că am avut o generaţie blagoslovită. A fost şi pentru că, la 1900, Spiru Haret a făcut o reformă în edu­caţie, devenită model chiar şi pentru japonezi, care au venit atunci să vadă cum a făcut Spiru Haret! Copiii care, la 1900, au beneficiat de educaţia de calitate a unor profesionişti foarte buni şi foarte bine plătiţi erau, în Interbelic, tineri de 30 de ani. Ei au făcut ca leul să fie convertibil cu dolarul sau cu marca germană! Comuniştii au distrus acest sis­tem: aşa a ieşit „omul bun la toate câte un pic, care nu ex­celează la nimic”. Sunt excepţii lăudabile, tineri care obţin medalii internaţionale, dar clasa medie are un nivel foarte redus de educaţie adaptată societăţii.

Urmează prezidenţialele. Vă încurcă această succesiune a alegerilor?

Nu aş zice. Noi am fost consecvenţi în mesaj, am spus că vom avea candidaţi la toate ciclurile electorale şi vom respecta această promisiune. Am primit voturile a un sfert dintre români, nu avem cum să nu fim prezenţi în dezbaterile prezidenţiale care vor urma. Vom avea un candidat şi ne vom susţine punctul de vedere legat de reprezentarea României. Am speranţa ca, în turul 2, lumea să aibă de ales între Klaus Iohannis şi candidatul Alianţei USR-PLUS. Ar fi, într-adevăr, un motiv de bucurie pentru România!

„Este un sentiment minunat să ştii că nu eşti singur”

Faceţi parte dintr-o generaţie care a stat departe de politică şi care s-a temut de catalogarea „po­litician”. Între timp, aţi devenit dvs. înşivă po­li­tician. Ce vi se pare cel mai greu în noua postură?

Cel mai greu este că sunt puţini oameni de calitate morală şi profesională în acest joc politic din România. În afaceri, de exemplu, şansa să dai peste oameni de un bun nivel profesional şi chiar moral este mai mare. În politică, lucrurile stau foarte prost pentru că s-a perpetuat ideea aceasta că po­litica e un lucru murdar, că politica o fac ne­mer­nicii. Am ajuns, din păcate, ca mulţi dintre cei care fac politica în România să fie chiar nemernici. Majoritatea problemelor din politică nu sunt date de dificultăţi tehnice sau instituţionale, sunt date de persoane de foarte proastă calitate. De aceea, le cer oamenilor să vină şi să se implice politic. Trebuie să înţelegem că totul e politică: şi gropile din asfalt, şi cozile de la ghişee, grădiniţele puţine, toate astea sunt politică. Trebuie să înţelegem că nu există: „Nu fac politică, nu mă interesează!”. Când te duci cu părinţii la spital, te loveşti de o politică publică pe sănătate. Cauţi disperat o grădiniţă lângă casă, e politică pe educaţie. Cu cât vom avea mai mulţi oameni oneşti şi profesionişti în politică, cu atât vom avea şansa să reparăm mai repede România.

Care e partea frumoasă în aventura aceasta de politician? Nu poţi trăi numai în negativ…

E un sentiment minunat să ştii că nu eşti sin­gur, că în fiecare zi mai vine cineva lângă tine. Mai e şi faptul că sunt oameni care înţeleg, că nu de drag te-ai apucat de politică, ci că nu aveai încotro, oameni care înţeleg şi că am sacrificat multe pentru politică, şi asta îmi dă un sentiment de haznă, cum zicem noi, la Sibiu.

Sunt destui cei care nu au văzut cu ochi buni alierea USR cu PLUS. Campania a arătat însă o relaţie foarte bună între dumneavoastră şi Dacian Cioloş. Care e secretul?

Secretul ţine de obiectivele comune şi de calitatea umană. Domnul Cioloş e un om rezonabil, ma­tur, cu obiective gene­roa­se pentru România. Când eşti rezonabil şi ai matu­ritatea să nu stai doar cu ochii la pro­priile şireturi, lucrurile chiar func­ţionează.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian