Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

„Caut un remediu pentru adenită retroarticulară” (Răspuns pentru ADRIAN – Craiova, F. AS nr. 1008)

Foto: Shutterstock

Situația fiului dvs. nu este deloc disperată. Re­mediile apicole îl pot lecui. Înainte de masa de dimineață, să mănânce trei pastile de păstură (în lip­sa acesteia, să ia o linguriță de polen) și să ia o linguriță de miere cu lăp­tișor de matcă. După fiecare masă, să ia una-două lingu­rițe de miere propolizată (dacă nu aveți, puneți trei pică­turi de propolis în două lingurițe de miere și omo­ge­ni­zați). De două-trei ori pe zi să-și clătească gura cu un ames­tec din 20 picături de propolis și 40 de picături de apă. Dacă poate, să facă și gargară cu această soluție. Dacă nu poate, îi veți badijona gâtul cu un amestec din ju­mătate apă și jumătate tinctură de propolis. De cinci-șase ori pe zi, să facă gargară cu un amestec din apă și oțet de mere cu miere (două lingurițe de oțet puse într-un pahar de apă de mărimea celui de vin). Dacă nu poate face gargară, badijonați-i gâtul cu un amestec din jumă­tate apă și jumătate oțet de mere cu miere. După zece zile, îi faceți copilului un nou exudat, iar dacă stafilococul și candida au dispărut, mai continuați tratamentul zece zile, pentru siguranță. De două ori pe zi, se unge, fără a apăsa, suprafața externă corespunzătoare limfadeno­mu­lui, cu tinctură de propolis, apoi cu cremă de gălbenele. Exclu­deți din alimentație zahărul, oțetul de fabrică și gră­simile. Excludeți pentru multă vreme orice fel de sucuri de la dozator, precum și orice băuturi in­dustriale tip cola.

Prof. VASILE ANDRIȚOIU – Târgu-Jiu

„Caut tratament pentru distonie cenestopată” (Răspuns pentru SILVIU C. – Alba-Iulia, F. AS nr. 1041)

Ani de zile m-am chinuit și eu cu aceeași boală pe care o aveți și dvs. și care la mine se manifestă mai ales prin înghețul picioarelor (noaptea-mi puneam în pat sticle cu apă fierbinte). Asta, până când am apelat la băile cu apă rece recomandate în cartea lui Sebastian Kneipp, „Re­me­dii de medicină naturală”. De atunci, nu mai am pro­bleme. Iată cum am procedat. Am început cu mersul în picioarele goale pe trotuarul udat cu apă rece, a urmat călcatul apei reci în vană (1-2 minute), apoi dușurile cu apă rece începând de la labele picioarelor în sus, cu rotații în jurul genunchilor, și tot așa, treptat, câte puțin în fiecare zi, până când am ajuns sus la umeri. (Totul durează 1-2 minute.) În fiecare dimineață mă spăl cu apă rece de la brâu în sus, iar în zo­na gâtului lovesc jetul de apă de la robinet cu mâna, de mai multe ori. Nu am mai fost bolnavă de ani de zile și pot bea apă rece fără nicio frică (înainte beam doar apă la temperatura camerei). Baia caldă o închei cu un duș rece de jos în sus. Tra­ta­men­tul cu apă rece se face doar pe corpul cald (dacă ne e frig, ne încălzim mai întâi). În 1999 a apărut și cartea „Hi­dro­te­ra­­pia”, tot după Sebastian Kneipp. V-o recomand și pe aceas­­ta, dorindu-vă multă încredere în reușită. Vă doresc și dvs. căl­dura de care mă bucur eu după folosirea apei reci.

MARIANA B. – Arad

„Am depresie pe fond anxios cu fixaţii fobice” (Răspuns pentru S. G. – Suceava, F. AS nr. 1088)

Dragă doamnă, nu sunteți nici prima și nici ulti­ma persoană care suferă de această boală. Spun asta pen­tru că și eu am avut aceleași simptome, însă nu am mers la medic, de teamă să nu se crea­dă că sunt nebună, ci am mers la preot. După ce am născut, timp de aproape 20 de luni, copilul meu nu a dormit deloc nopțile. Era perfect sănătos, lua în greutate, dar în fiecare noapte plângea. De aici cred că am făcut boala asta, pe fond psihic. Atât de depresivă eram, încât credeam că voi înnebuni. Atunci, disperată, am strigat la icoana Maicii Domnului, al cărei chip stă zu­gră­vit pe peretele din bucătărie: „Mai­ca Domnului, iată cum am ajuns, sunt disperată. Aju­tă-mă te rog și redă-mi dra­gostea de viață!”. Și minunea s-a întâmplat. Într-una dintre nopți, am visat că am mers să mă închin la biserică. Ajun­gând la icoana Maicii Dom­nului, ea a întins o mână și m-a mângâiat pe obraz. M-am trezit plângând, cu su­fletul ușor și cu mai multă încredere în mine și în viață. Apoi am mers la preot, m-am spovedit și m-am eli­be­rat de gân­du­rile rele. Trei vineri la rând am mers la bi­serică, la Sfântul Maslu. Acasă am făcut rugăciuni adre­sate Maicii Dom­nu­lui, mai ales Paraclisul Maicii Domnului. Acesta e tra­ta­men­tul care m-a vindecat psihic, mi-a ridicat moralul, mi-a redat dragostea de viață, de mine însămi și chiar de oa­meni. Acum sunt vindecată complet. Urmați-mi sfatul: mer­geți la biserică și rugați-vă Maicii Domnului. O astfel de boală nu trece cu medicamente, ci cu hrană spirituală: rugă­ciune și iar rugăciune. Să dea Maica Domnului să vă vin­decați!

ANA – Piatra-Neamț

„Ce pot face în caz de ruptură de gingie?” (Răspuns pentru MARIANA – Rm. Sărat, F. AS nr. 1106)

1. Am o problemă asemănătoare cu a dvs., legată de gingia care nu mai urcă pe dinte. Fe­nomenul a apărut acum patru ani, în urma unei extracții. Nu am găsit un remediu naturist sau medicamentos, dar am reușit ca, încet-încet, zona dezlipită să revină aproape la nor­mal printr-o igienă specială a gin­giei. Esențială este curățirea perio­dică a interiorului gingiei (acolo unde intră resturi alimentare), pen­tru că vinde­carea acesteia se face din interior. Am luat un furtunel sub­țire de plastic, un dop din plastic pe care l-am găurit și care se fixează pe capătul robinetului. Când dau drumul la apă, ea curge sub formă de jet prin dop și tub, și îl îndrept către gingia bolnavă, ob­ți­nând o spălare asemănătoare cu aceea prac­ticată de me­dicul stomatolog. Este singura posibilitate pe care am gă­sit-o pentru a curăța în profunzime spatele gingiei. Sen­za­ția de jenă dispare com­plet și se creează pre­misele vinde­cării.

B.V. – Alba-Iulia

2. Clătiți-vă gura, de mai multe ori pe zi, cu un amestec de propolis cu ceai de gălbenele sau tătăneasă (1:1). În scurtă vreme, gingia dvs. se va vindeca.

MARIN P.

„Soţia mea are o tumoră pe hipofiză” (Răspuns pentru LIVIU S. – Iaşi, F. AS nr. 1310)

Mama mea a suferit de un adenom hipofizar care i-a afectat nervul optic și risca să-și piardă complet vederea. Pri­ma soluție propusă a fost o intervenție chirurgicală foarte riscantă și fără ga­ranții de reușită. Salvarea a venit din partea regre­tatului prof. dr. Schneitzer de la Spitalul Colțea din București, care i-a aplicat mamei mele un trata­ment cu raze (din păcate, nu pot preciza natura lor, fiindcă eram pe atunci un copil). Tratamentul a fost de lungă du­rată (câteva luni), dar a fost foarte eficient. S-a sto­pat dez­voltarea tumorii și s-a oprit deteriorarea nervului optic și a vederii. Vă sfă­tuiesc să vă adresați Spitalului Colțea din Bu­curești, unde trebuie să mai existe specialiști care să fi lucrat sub îndrumarea prof. dr. Schneit­zer.

IULIANA C. – Oradea

„Caut un leac pentru erizipel” (Răspuns pentru SANDA – Galaţi, F. AS nr. 1339)

Pentru diagnosticul de erizi­pel dat de Spitalul din Bo­to­șani, vă ofer următoarea rețetă natu­ristă, cu ajutorul că­reia s-a vin­decat o rudă de-a mea. Planta de leac se nu­mește BOZ și se recol­tează de la ea, în lunile iulie-au­gust, frunzele și fructele (boa­bele), iar rădăcina – toamna, după căderea frunzelor, sau pri­măvara, înainte de a da frunza, că atunci rădăcinile sunt mai bogate în sucuri lecuitoare. Cu frunzele de boz fierte se fac cataplasme în nevralgii, du­reri vechi și mai ales în erizipel (în limbaj popular, brâncă). Tratamentul durează trei-șase luni. Să vă fie de leac!

CORNELIA C. – Bacău

„De când m-am operat de colecist, am intoleranţe alimentare” (Răspuns pentru IOANA R. – Fălticeni, jud. Suceava, F. AS nr. 1361)

Cumpărați de la Plafar ceai de obligeană, măcinați-l în râșnița de cafea pentru a-l transforma în pulbere și luați din ea, înainte de fiecare masă, câte o jumătate de linguriță, cu apă. Pentru că nu este prea agreabilă la gust, poate fi amestecată cu miere de albine sau, mai prac­tic, preparați o tinctură în modul următor: peste 20 g rădăcină de obligeană se toarnă 100 ml alcool alb de 70°. E indicat să se facă o cantitate mai mare, păstrân­du-se proporțiile. Toate componentele rețetei se pun într-un borcan de 700-800 de grame, cu capac închis erme­tic. Se agi­tă bine zilnic și, după opt zile, tinctura se fil­trea­ză printr-un tifon și se pune în sticluțe de culoare în­chisă. Se iau 20-25 de picături înainte de masă. Tinctura de obligeană se găsește și în farmacii.

SORIN P.

„Am un polip pe uretră şi nu vreau să mă operez” (Răspuns pentru ALEXANDRA M., F. AS nr. 1374)

* 1 kg de miere de albine se amestecă bine cu 3 rădăcini de hrean, ras cu coajă cu tot (după ce în prea­labil e bine spălat). Se consumă zilnic câte o lingură, înaintea meselor principale (de trei ori pe zi).

* 5 ouă de casă albe și proaspete se spală și se pun în borcan, unul lângă altul. Peste ele se toarnă zeama de la 10-15 lămâi (zeama trebuie să acopere ouăle cu 5-6 mm). Se leagă borcanul la gură și se pune la macerat (în cămară, la în­tu­neric) timp de zece zile, după care se amestecă bine com­poziția și se trece prin tifon. Lichidul obținut se ames­tecă cu 250 g miere de albine – de preferință de sal­câm – și cu 250 ml alcool dublu rafinat. Din această com­po­ziție se iau 25 g, de trei ori pe zi, înaintea meselor prin­cipale. Multă sănătate!

Prof. PAULINA C. – București

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian