Marșul pentru păduri

„Dezastru forestier! Anual, dispar 20 de milioane de metri cubi de lemn din țară”

România s-a confruntat din nou cu protes­te de masă. Cu doar o zi înainte de vali­da­rea în Parlament a Guvernului Orban și cu doar o săptămână înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, mii de oameni au ieșit pe străzile marilor orașe din țară ca să acuze o cala­mitate cu mult mai mare decât toate cele care s-au perindat în spațiul politic, în ultimii 30 de ani: de­zastrul pădurilor românești. Alarmate de infor­ma­țiile grave despre tăierile ilegale, de ulti­mele an­chete de presă, dar și de recentele agre­siuni crimi­nale, la adresa unor pădurari, orga­nizațiile de mediu din România au chemat, din nou, lumea la luptă. Zeci de mii de oameni din toată țara au răspuns apelului lansat de asociațiile Green­peace, Agent Green și Declic! În Capitală, „Marșul pentru păduri” a început în Piața Universității, locul mai vechii rezistențe pentru salvarea Roșiei Montane. La ora de start, nu mai era loc să arunci un ac, „la fântână” și pe străduțele și trotuarele din jur! Cu mic (foarte mulți copii veniți cu părinții, extrem de mulți tineri, liceeni și studenți), cu mare (mulți pensionari „verzi” și vocali), miile de partici­panți la eveniment au umplut Bulevardul Elisabeta în drumul lor spre ținta reprezentată de Ministerul Apelor și Pădurilor, strigându-și furia, provocată de nepăsarea autorităților față de păduri și de apărătorii onești ai pădurilor, care au ajuns să plătească cu viața, cutezanța de a se opune celor care siluiesc codrii României. Un marș extrem de energic, colorat de mesaje „verzi” („Totul pen­tru păduri”), dar și cu sloganuri dintre cele mai creative, un marș cu o energie bună, venită mai ales dinspre tineri, și care ne dă speranțe că noua generație va fi mai respon­sabilă față de mediul înconjurător. Am însoțit, și eu, marșul de la un capăt la altul, iar la final, am vorbit cu câțiva dintre organizatorii care s-au implicat în reușita lui.

CIPRIAN GĂLUȘCĂ, Asociația „Greenpeace România”

„Jandarmeria, Poliția și Gărzile Forestiere n-au reușit să captureze decât 1% din lemnul tăiat ilegal”

– Ciprian, de ce acum acest protest? Ex­plică-ne, pe scurt, care e, de fapt, urgența lui?

– Urgența acestui marș ține de faptul că în România, conform datelor din Inventarul Fo­restier Național, dispar, anual, 20 de milioane de metri cubi de lemn, atât din pădure, cât și din acte! În urma „Raportului de tăieri ile­gale”, pe care asociația Greenpeace România îl produce an de an, în ultimul deceniu, descoperim că în 2018, Jandarmeria, Poliția și Gărzile Forestiere n-au reușit să captureze decât 1% din lemnul tăiat ilegal, adică doar 20.000 de metri cubi! Ne aflăm, așadar, într-o situație dezastruoasă, scăpată de sub control. În ultimii doi ani și jumătate, Ministerul Apelor și Pădurilor nu a pus la punct sistemul de urmărire a ma­terialului lemnos (SUMAL). De asemenea, în 2018, Ministerul Apelor și Pădurilor a renunțat să mai folosească imagini din satelit prin care, ante­rior, se puteau depista tăierile ilegale. Practic, deci­zia aceasta a fost un mesaj care le-a dat curaj celor care participă activ la tăierile ilegale. Ca dovadă, în ultimii 5 ani, avem șase victime în rândul pădura­rilor, oameni de bună credință, care își fac treaba pentru protejarea fondului forestier pe care îl mai avem. Dar lucrurile stau și mai grav: alte 600 de atacuri au mai fost înregistrate împotriva lor – bătăi sau acte de agresiune. În plus, vreau să atrag atenția că nu avem nici o statistică care să vorbească des­pre violența la care sunt supuși cetățenii obișnuiți, care locuiesc în comunități mici, și care își fac curaj să se opună tăierilor abuzive, ei devin victime ale fenomenului infracțional, neavând protecție din partea autorităților locale.

– Ce se poate face concret, în acest moment, care coincide și cu o schimbare guvernamentală, pentru oprirea dezastrului pădurilor?

– E nevoie de asumare politică, pe de o parte, e nevoie, pe de altă parte, de presiune din partea cetă­țenilor, pusă pe politicieni, atât în momente electo­rale, cât și între alegeri. Autoritățile trebuie să facă un lucru foarte simplu: să folosească tehnologia de supraveghere disponibilă azi (nu trebuie reinven­tată roata!), iar pentru asta, trebuie pricepere și, în mod cert, bunăvoință.

În ultimii 30 de ani, cu câteva mici excepții, autoritățile nu și-au dorit să intervină în fenomenul tăierilor ilegale, nu au transparentizat datele din ­sistemul forestier. Nici acum nu sunt cunoscute oficial toate datele privind tăierile ilegale! Direc­torul Romsilva vorbește de 50.000 de metri cubi care dispar anual din pădurile statului, dar dacă întrebăm la minister, ei vorbesc despre 200.000 de metri cubi anual. E cât se poate de clar că autori­tățile nu își doresc să pună această problemă pe agenda publică și nu își doresc să rezolve această situație. În același timp, vedem cu toții că efectele negative ale acestui fenomen se intensifică în ultima perioadă. România e tot mai expusă unor schimbări climatice majore. Autoritățile nu mai pot fi nepăsă­toare în fața situației dezastruoase din păduri, tre­buie să găsească soluții pentru tăierile ilegale, dar și pentru o strategie națională de plantări.

ALINA FLORESCU, Asociația „Agent Green”

„O bază legislativă există în România. Trebuie doar respectată”

– Alina, ce te-a determinat să ieși la acest marș și, mai mult decât atât, să te implici în organizarea lui?

– E foarte grav ce se întâmplă! Știm cu toții lucruri absolut îngrozitoare care s-au întâm­plat în pădurile noastre în ultimul timp. E foarte grav și ce pă­țesc pădurarii, iar asta ar trebui să nas­că revolta oamenilor. Noi am încercat să fa­cem un marș ani­mat și pașnic, dar, în realitate, situația este cât se poate de dra­ma­tică. La nivel na­țional, nu știu să se fi luat până acum vreo măsură concretă, efi­cientă, după toate câte s-au întâmplat. Soluțiile pe care le-am propus și pe care le tot cerem îi ajută și pe pădurari. Dacă apelăm la tehnologie, au și ei unelte să-și facă treaba mai bine. Dacă autoritățile sunt dispuse să schimbe ceva, și ONG-urile sunt dispuse să ajute. Gândim împreună soluții concrete: de exemplu, să se lucreze în grupuri de pădurari, să nu mai fie doar unul, să meargă câte trei, să aibă camere video cu ei. Bunăvoință tre­buie, soluții există! Legea nu e neapărat rea, problema e că nu se respectă. O bază le­gislativă există în România, trebuie doar respectată!

– Am văzut foarte, foarte mulți tineri la protest. Se simte suflul acesta tânăr în mișcarea ecologistă din România? Există o șansă ca noua generație să fie mai res­ponsabilă față de mediu?

– Da, se simte un suflu tânăr. Tinerii de azi sunt foarte activi, cred că generația tânără va fi mai res­ponsabilă, pentru că trăiește deja în spiritul „eco”.

Foto: Cătălin Georgescu