Orășenilor care caută un strop de liniște în vacarmul motorizat li se spune să meargă la pădure. Dar nu mai e liniște nicăieri, nici în cele mai ascunse văgăuni, natura întreagă se află sub asaltul zgomotului. De la îngustele canale ale Deltei Dunării la crestele munților, motorul mașinilor face legea. Deși tot legea spune că nu are ce căuta acolo. Atunci când nu răsună drujbele mafiei lemnului, pădurile vuiesc de motoarele „iubitorilor de sport și natură”. Posesori de snowmobile, ATV-uri, motociclete, mașini cu roți imense, își fac de cap în ariile naturale protejate, sperie viețuitoarele, distrug poteci, floră, stârnesc avalanșe, lasă-n urmă zgomot și miros de benzină. Proprietarii de pensiuni cu conexiuni la primării au oferte turistice motorizate la maximum, Romsilva dă aprobări pentru concursuri off-road, la care se înghesuie străini din țări în care legea ariilor naturale se respectă, dar în România afacerea prosperă. Petiția inițiată de Organizația pentru protecția mediului și combaterea braconajului în care se cere luarea de măsuri ferme pentru stoparea fenomenului, a strâns deja 7000 de semnături. „Fenomenul off-road ilegal a scăpat de sub control în România, din Apuseni până în Făgăraș și Maramureș, ariile protejate sunt arate sistematic, fauna hărțuită, turiștii puși în pericol, amenințați”.
„Problema este lipsa voinței politice de respectare a legii deja existente”
– Cu ce speranțe ați inițiat această petiție?

– Reglementarea, stoparea acestul fenomen off-road, ilegal în ariile protejate, a fost una din țintele organizației, încă de la înființarea sa din 2021. Am avut demersuri, însă problema este lipsa voinței politice de respectare a legii deja existente, cu atât mai mult de noi propuneri legislative. Avem trei legi care limitează sau interzic accesul motorizat în păduri și arii naturale: OUG 57/2007, legea 331/2024 din Codul Silvic și legea vânătorii 407/2006, însă pe teren nu există vreun interes din partea unei instituții de respectare a lor. Dacă nu moare nimeni și nu ajunge la urechile opiniei publice, se consideră că acest fenomen poate fi trecut cu vederea. Cele două incidente de la începutul acestui an ne-au determinat să reluăm demersul și să pornim această petiție. În luna Februarie, peste 20 de snowmobile au invadat zona de protecție integrală a Rezervației Biosferei de sub Vârful Pietrosu, Munții Rodnei, una din cele trei astfel de rezervații din țară. Nu doar că au afectat ecosistemul, dar au și produs o avalanșă ce a pus în pericol viețile oamenilor. Vorbim de o zonă naturală foarte importantă, în care anul trecut s-au aplicat doar 7 sancțiuni simbolice, deși astfel de activități sunt frecvente. Celălalt incident a avut loc în zona Pasului Prislop, acolo unde Daniel van Soest, „olandezul din Cârlibaba”, a fost amenințat când le-a spus motorizaților că este ilegal ce fac.
„Vrem ca opinia publică să afle de acest fenomen scăpat de sub control”
– Care sunt cerințele petiției voastre?
– Ne dorim ca instituțiile să protejeze natura, nu pe cei cu bani și cu tupeu, să protejeze biodiversitatea și turiștii care respectă natura și să nu mai tolereze comportamentele agresive ale celor ce distrug și sfidează natura și se cred stăpânii ei. Muntele, natura nu sunt piste de raliuri. Vrem, în primul rând, aplicarea legilor actuale. Monitorizarea reală a ceea ce se întâmplă în teren, monitorizare ce se poate face prin mijloace video, camere de supraveghere și drone. Ar fi iertin și eficient. Dar nu se prea dorește asta. De aceea am pornit petiția, pentru ca acest fenomen să ajungă în atenția opiniei publice. Ne dorim și schimbarea legislației prin mărirea amenzilor, în acest moment ridicol de mici, și luarea ca exemplu a legislației din Polonia și Austria, unde accesul motorizat ilegal în zonele montane este aspru sancționat. De aceea, există oferte turistice pentru polonezi și austrieci, care pot face ce vor în munții noștri. Cerem realizarea unui protocol de intervenție rapidă, o colaborare clară, nu o pasare a responsabilităților între Jandarmerie, Garda de Mediu și administratorii ariilor protejate, astfel încât să existe cadrul pentru intervenții imediate în teren. Deocamdată, avem parte de reacții tardive pe rețelele de socializare, sau răspunsuri birocratice, sosite la săptămâni după incidentele semnalate. Solicităm interzicerea explicită a oricăror competiții „enduro”, „off-road” în ariile naturale protejate. Cerem Romsilva să înceteze eliberarea avizelor de oportunitate pentru astfel de evenimente. Este inacceptabil ca o instituție a statului să legitimeze distrugerea naturii sub pretextul promovării sportului, oferind un exemplu negativ, care încurajează ulterior off-road-ul ilegal.
„Impactul profund negativ asupra mediului este evident”
– Ați încercat să discutați, să aflați și părerea amatorilor de astfel de „sporturi”, sunt ei conștienți de răul pe care îl provoacă?

– Există un narativ absurd, cum că noi suntem de partea mafiei lemnului și nu vrem altceva decât să distragem atenția de la problemele reale ce se întâmplă în păduri, defrișările ilegale. De la înființare, organizația noastră a avut ca obiective protejarea biodiversității, a mediului, prin diminuarea activităților poluante, salvarea animalelor sălbatice aflate în dificultate, rănite. Mai sunt unii care ne consideră parte a unei oculte globaliste, care vrea să-i subjuge. E greu să discuți cu cei ce cred astfel de scenarii și, oricum, nu prea văd ce-i de negociat, când noi nu vrem decât respectarea legii. Avem turiști de ocazie, cupluri, care dau câte o tură cu ATV-uri puse la dispoziție de pensiuni, pe drumuri forestiere și încearcă să nu-și rupă ciolanele pe acolo, și mai avem profesioniștii, cu echipament de protecție, cu utilaje foarte scumpe care vor să intre-n toate râpele, pâraiele, văile, fără să le pese de impactul profund negativ al acțiunilor lor. Consideră că dacă strâng gunoaiele în urma lor, asta înseamnă că se poartă frumos cu natura. Dar avem cazuri de pui de mistreț lovit de motocicletă în inima pădurii, de pui de ciută pierduți de părinți din cauza zgomotului. Urși coborâți în sate și orașe, pentru că la ei, în fundul pădurii, nu mai au liniște. Vorbim despre apărarea biodiversității. Ariile naturale sunt izolate, o insulă aici, una acolo, iar animalele nu stau locului ca într-un acvariu. Prin acest fenomen off-road se întrerupe interconectivitatea între aceste arii, iar deranjul, stresul le dau viața peste cap viețuitoarelor. În orice fond cinegetic, că are cât trei, cât șapte comune, există zone de liniște, care trebuie respectate, în care nu se vânează, nu se intră cu utilaje, poate doar pe jos. E nevoie de liniște în perioadele de reproducere, de cuibărit. Să fie clar, noi nu cerem interzicerea unor utilaje sau a unor așa-zise sporturi. Ci impunerea unor reguli. Orice sport are reguli, altfel se transformă în haos, în mârlănie: „Fac ce vreau, că muntele-i al tuturor, nu-mi pasă de nimic!”.


