Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

DORIN NISTOR, primarul orașului Sebeș, jud. Alba: „Tonul dezvoltării României îl dau primarii”

Deși are doar 30.000 de locuitori, Se­be­șul, străveche așezare din inima Tran­sil­vaniei, se numără printre cele mai de succes orașe din România, cu cifre economice re­cord, ce concurează cu rezultatele unor județe întregi. Am stat de vorbă cu primarul Dorin Nistor pentru a afla cum este posibil un asemenea succes, dar și pentru a face public un exemplu demn de urmat. 

„Ca să se întoarcă în țară, românii au nevoie de oferte concrete, nu de sloganuri politice”

– Domnule primar, prin funcția pe care o îndepliniți, cunoașteți realitatea țării „la firul ierbii” și administrați unul dintre cele mai pros­pere orașe ale României. Cu experiența pe care o aveți, ce măsuri urgente ați lua, dacă ați fi prim-ministrul noului guvern instalat?

– Întâi ar trebui să ne gândim unde vrem să ajungem și atunci vom vedea ce este de făcut. Cel mai bine ar fi să stabilim o țintă clară, și după aceea, guvernele să nu își mai pierdă timpul mereu și mereu cu alte strategii, ci să-l concureze pe cel ce face mai mult, din ceea ce s-a stabilit inițial… Din punctul meu de vedere, țintele ar trebui să fie, pe de o parte, dezvoltarea infrastructurii, care ne aduce și avantaje de dezvoltare economică, și pe de altă parte, serviciile (medicale, educație etc.) Spun asta, luând exemplul orașului Sebeș, unde dezvoltarea infrastructurii asi­gură servicii de calitate pen­tru oameni. Cred că aceas­ta este ordinea corectă și cred că astea ar fi prioritățile. Un al treilea lucru pe care l-aș face ar fi stabilirea nece­sității de resurse umane drept prio­ritate. Adică oamenii. Se vor­bește despre întoarcerea ro­mâ­nilor din străinătate, dar nu există nicio strategie concre­tă, nu există un plan concret pentru a se înfăptui asta. Și nu vorbim doar despre ro­mânii care au deja ca­riere și situații solide în străinătate, sunt foar­te mulți români care stau acolo în chirie, ca­re trăiesc de la o lună la alta, nu reușesc să evo­lueze ca statut so­cial, însă nici nu au la ce să se întoarcă aici. Pentru Sebeș și pentru România este foarte importantă o ofertă con­cretă față de acești oa­meni, ca ei să se întoarcă acasă. Vă spun acum un plan pentru Sebeș, dar care se poate aplica și la nivel național: dacă noi vom construi aici o mie de apartamente de serviciu, cu o chirie modică, să zicem de 60-70 de euro, atunci putem să îi spu­nem unui român aflat în altă țară, că are la ce să se în­toarcă acasă. O chirie ieftină și un serviciu ga­rantat, plătit decent – 1500-1600 de euro de fa­milie. La banii ăștia și la prețurile din România își pot permite în timp să facă o rată de 300 de euro, ca să își cumpere un apartament, să fie proprietari, ceea ce în vest este imposibil. În felul acesta se vor întoarce românii plecați, ofe­rin­du-le ceva concret, nu doar câte un slogan politic. Fără infrastructură, servicii și mai ales oameni care să muncească, este imposibilă dez­vol­tarea.

– În Sebeș, șomajul este aproape zero. Veste bună, sau lipsa forței de muncă devine o pro­blemă?

– Începe să fie o problemă, pentru că avem pro­iecte și nu avem cu cine să le realizăm. Dacă lu­crurile nu se vor schimba, fie vor începe să crească prețurile, și atunci nu vom mai face o șosea cu un milion de euro ci cu două milioane, sau vom fi obligați să importăm forță de muncă, ceea ce nu e simplu, pentru că niște străini care vin aici trebuie să se adapteze la limba română, la ritmul de lucru și la contextul social și cultural. Dar lipsa forței de muncă este legată la noi direct de educație. Trebuie făcută urgent o reformă în educație, și învățământul dual trebuie să fie o prioritate. Nu putem să fim toți contabili sau avocați, avem nevoie și de instalatori și de electricieni sau tâmplari, meserii absolut onorabile, din care astăzi se câștigă foarte bine. În plus, nu toți avem aptitudini intelectuale, sunt oameni care au aptitudini practice, și ei ar trebui să aibă o șansă la carieră și dezvoltare.

– Sunteți pentru alegerea primarului dintr-unul sau în două tururi?

– E clar că un primar în funcție nu își dorește două tururi. Dacă partidul din care face parte un primar e pe val, nu e o problemă să spui că vrei două tururi. Întrebarea de fond este care procedeu e mai corect. Eu cred că mai corect este în două tururi, pentru că asta îi obligă pe candidați să fie mai eficienți, să fie mai implicați, pentru că nu s-ar mai baza pe un electorat captiv, nu s-ar mai baza pe un vot din inerție, ci ar trebui să accepte o com­pe­tiție mai clară și o legătură mai vie și mai strânsă cu elec­toratul. În acest mo­ment, ar fi o decizie bună, care ar mai echilibra un pic administrațiile locale, prin apariția unor noi posibili competitori. Iar asta nu poate să fie decât benefic pentru cetățeni.

„Sebeșenii au cultul muncii”

Colegiul tehnologic din Sebeș

– Cum se ex­plică statutul Se­be­șului de „super-oraș”, de punct eco­nomic impor­tant pentru Româ­nia?

– Există două lu­cruri funda­men­tale care au dus la dezvoltarea Sebe­șului: în primul rând, oamenii. A­cești oameni care trăiesc pe toată Valea Sebeșului, nu doar strict în oraș, au cultul muncii. Aici nu a existat niciodată atitudine disprețuitoare față de cel care muncește, cu oameni care stau în cârciumă sau pe marginea drumului și care să râdă de cel ce merge la serviciu, pentru că ei „se descurcă”. Dimpotrivă, să nu ai un loc de muncă stabil a fost o chestiune rușinoasă pentru oamenii din această zonă. De altfel, Sebeșul are o tradiție în acest sens, aici erau bresle, erau târguri, era comerț intens încă din cele mai vechi timpuri. Cel de-al doilea lucru este norocul de a ne afla într-o poziție geografică foarte bună. Nu este meritul nostru, dar asta ne-a ajutat foarte mult. Astăzi Sebeșul are peste 1200 de firme active și investiții de capital de peste două miliarde de euro… Din această cauză, orașul Sebeș apare în top 10 al… județelor cu cele mai multe investiții. Sunt județe întregi care nu au investiții cât avem noi aici… Partea administrației în acest succes a fost să asigurăm o infrastructură cât mai bună (pentru asta am accesat 20 de milioane de euro din fonduri eu­ro­pene), o fiscalitate decentă și să fim transparenți și deschiși către orice investitor.

– Hărnicia și corectitudinea nu sunt și o parte din moștenirea săsească? Se știe că aici sașii au avut o comunitate foarte importantă…

– Da, sașii au fost prin tradiție oameni harnici și muncitori și au fost un exemplu foarte bun, de­venind o mândrie a locului, să fii gospodar și harnic. Chiar dacă astăzi comunitatea de sași din Sebeș este foarte mică, aproximativ 200, exemplul și tradiția lor s-au păstrat, se regăsesc în com­portamentul oamenilor de-acum. Legătura cu ei este foarte puternică și astăzi, și poate nu întâm­plător cei mai mari investitori de la noi sunt din Germania și Austria. Au găsit la muncitorii din Sebeș nu doar o mentalitate asemănătoare cu a lor, dar și legături de limbă sau cultură. Încercăm să păstrăm aceste legături, păstrăm tradițiile folclorice săsești și avem chiar și un liceu german.

„Să fii unde trebuie, când trebuie, și să ai mare drag de cei care te-au ales”

Sebe­ș – un oraș istoric, cu prezent puternic

– D-le Nistor, există o rețetă a primarului bun?

– În primul rând, trebuie să fii apropiat de oameni, să îți facă plăcere și bucurie să îi asculți și să găsești soluții pentru problemele lor. Cred că este importantă și sinceritatea – atunci când nu poți să faci un lucru sau nu poți să ajuți, să spui deschis, să îți asumi limitele. O altă condiție: să nu mai faci nimic altceva. Dacă ești în slujba comunității tre­buie să te ocupi doar de acest lucru, nu merge cu jumătăți de măsură. A fi primar nu înseamnă doar opt ore la birou, ți-ai făcut programul și ai plecat acasă. Un primar bun înseamnă să fii acolo unde trebuie, când este nevoie de tine. Pentru asta se cere să ai și mare drag de cei care te-au ales, îți trebuie și niște legături sufletești cu locul acela, nu te poți ocupa de oameni, de o comunitate, doar așa, contabilicește, e nevoie de un dialog permanent, deschis.

– Cât de importante sunt primăriile în haosul politic și administrativ de la noi?

– Primarul este cel mai apropiat de cetățean, în toată această construcție a statului. Sigur, oamenii se uită la televizor, citesc ziare și dezbat marea po­litică de la București, însă nevoile lor sunt con­crete, lângă ei, pe strada lor sau în cartier. Și atunci, cea mai apropiată instituție este primăria. Din cauza asta s-a discutat despre descentralizare – o idee foarte bună, pentru că primarul știe mai bine decât prim-ministrul ce nevoi are omul din comu­nitatea sa. De altfel, dependența de un guvern care, de cele mai multe ori, nu este predictibil este o problema majoră. Din fericire, Sebeșul are resurse proprii și se descurcă, indiferent de ce se întâmplă la nivel central, însă alte primării, mai micuțe, cred că sunt ca frunza pe apă… Și este păcat, pentru că tonul dezvoltării României îl dau primarii, ei știu cel mai bine ce se întâmplă în țară și care sunt nevoile reale ale oamenilor.

Catalin Manole

Născut în 1978, la Călărași, dar crescut în Slobozia, a urmat la Bucurelti studii de Filosofie și Jurnalism. Lucrează ca reporter pentru „Dilema” și „Plai cu Boi”, colaborând în paralel cu BBC, Tele7abc, LA&I etc. În 2002, este declarat Reporterul Anului de către Clubul Român de Presă. Locuiește 3 ani la Paris, unde își aprofundează studiile de Filosofie la Sorbona și efectuează stagii de pregătire la „Liberation” și RFI. În 2005, se alătura echipei de reporteri de la „Formula AS”. „Reporterul are una dintre cele mai frumoase meserii: să pună în cuvinte misterul și emoția vieții”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian