Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Rezistența verde

Marile orașe ale României trec printr-o reducere drastică și dramatică a spa­țiului verde, iar acest lucru are re­percusi­uni directe asupra sănătății și a calității vieții locuitorilor. Cu toate astea, majoritatea pri­marilor, nu doar că nu încearcă să oprească de­zas­trul, dar caută să distrugă cât mai mult și mai re­pe­de ce a mai rămas. Fiecare părculeț, pâlc de copaci, fiecare centimetru de spațiu verde se află sub o presiune maximă: presiunea asfaltului, a cons­truc­țiilor, a investitorilor ce vor să-și impună afacerile cu orice preț. Își folosesc forța financiară și politică pentru defrIșări în parcuri, demolări de mo­nu­mente istorice, având de multe ori în edili complicii ce dau avize ilegale. Pădurea Băneasa, Parcul Ciș­migiu, parcul Herăstrău, Cetatea Tomis sunt doar câteva din punctele fierbinți ale acestui început de an. Trădați de autorități, singura șansă a orășenilor este să reacționeze uniți și prompt, să protesteze, să se grupeze în asociații, să acționeze în judecată aceste abuzuri. S-a dovedit că lucrul aceasta func­ționează! Că locuri dragi și importante în ecuația orașelor pot fi salvate. Unde-s mulți, puterea crește. Iată câteva victorii, mai mici sau mai mari, obținute recent, prin implicare și solidaritate.

„Constanța Altfel”. Cetățenii orașului de pe malul mării blochează distrugerea vestigiilor istorice

Animale din deltă

Vestigii arheologice din secolul III î.H., cera­mi­că elenistică, artefacte din epoca romană, obiecte de o valoare uriașă pentru istoria unei țări. Dacă ar fi vorba de altă țară, precum vecina Un­garia, ele ar străluci într-un muzeu, expuse cu mare mândrie. În România anului 2020, ele zac îm­prăș­tiate pe un câmp, aduse de un camion, amestecate cu tone de pă­mânt excavate de un buldozer din Zona cetății Tomis! Chiar primarul și prefectul Constanței au aprobat acest lucru, susținând sus și tare că totul este legal. Atunci când un investitor cu mari in­fluențe în lumea politică a dorit să ridice un hotel în acea zonă istorică, toate avizele i s-au așternut la picioare și buldozerele au început să sape fără ca vreun arheolog să fie prezent. Sute de vestigii, pro­venind, se pare, dintr-o necropolă, au ajuns să fie aruncate pe un teren viran. Doar câțiva zeci de constănțeni au ieșit să protesteze, însă inițiativa lor de a forma un lanț viu în jurul zonei atacate de bul­dozere a avut impact. Presiunea lor și a Asociației „Constanța Altfel” a făcut ca lucră­rile să se opreas­că, iar un proces a pornit în de­ru­lare, după ce pro­tes­tatarii au cerut în instanță anu­larea și sus­pen­darea autorizației de construire a imobilului. „Ne-am înființat în anul 2017, unul din princi­pa­lele scopuri fiind protejarea și promo­varea drep­turilor și intereselor legitime ale locuitorilor municipiului și județului Constanța”, s-au adresat re­vistei noastre membrii „Constanța Altfel”. „În toți acești ani, orașul nostru a suferit o mu­tilare. Majoritatea spațiilor verzi au fost sacri­fi­cate, pe acestea au răsărit construcții hao­tice, care in­flu­ențează în mod negativ calitatea vieții și sănătatea cetățenilor. Drept urmare, la solicitările locui­torilor, am început să acționăm în instanță ne­reguli urbanistice, contracte comerciale încheiate de administrația constănțeană și alte probleme ne­rezolvate de decidenții locali. Una dintre luptele importante câștigate împotriva distrugerii spațiilor verzi este anularea proiectului «Joint Romanian-Bul­garian Cultural and Historical heritage-Mi­niature Park» din Parcul Tăbăcărie. Proiectul pre­su­punea împrejmuirea a 2 ha din parc, îngrădirea ac­cesului constănțenilor într-un anumit interval orar și construirea de noi clădiri pe 10% din a­ceas­­tă suprafață, deși acești 10% au fost deja de­pă­șiti prin construcțiile deja exis­tente. Ne pre­ocu­pă, de asemenea, și păs­trarea obiectivelor im­por­tan­te pen­tru comunitate. Suntem plăcut im­pre­sio­nați de spiritul civic și de re­ac­­ția cetățenilor, iar momentul în care ne-am strâns împreună și am în­con­jurat vestigiile antice cu un lanț uman este de neuitat pentru noi. Am sim­țit că dorința de a încuraja spiritul civic în orașul nos­tru a devenit o realitate. Lupta noastră continuă!”.

Asociația „Salvați Bucureștiul”. 166 de procese câștigate

În București, la câțiva pași de Arcul de Triumf, se află o copie în miniatură a Grădinilor de la Ver­sailles, un spațiu cu un farmec aparte, pus la pă­mânt de buldozere, cu avizul Primăriei Capitalei, dat în 2014. Deși locul se afla într-o zonă protejată, autorizațiile ilegale au continuat și în administrația Firea, când s-a permis construcția pe acel teren, unde nu este voie să modifici în vreun fel spațiul verde, a trei blocuri. De curând, tribunalul a dat un verdict în favoarea Aso­ciației Salvați Bucureștiul și a decis oprirea lucră­rilor pe șantierul deschis în zona de monumente istorice. A fost cel de-al 166 lea proces câștigat de Asociația Salvați Bucu­reș­tiul, ce se luptă de mai bine de zece ani pentru păstrarea unor spații verzi și clădiri istorice ale ora­șu­lui. O altă decizie fa­vorabilă asociației a venit în luna ianuarie și repre­zintă un prim pas într-o luptă grea și foarte im­portantă pentru generațiile actuale și viitoare de bucu­reșteni. Cu șapte luni în urmă, primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, anunța că va începe reamenajarea grădinii Ciș­­migiu, cu un buget de aproximativ 10 milioane de euro. Nu s-a făcut nici o dezbatere publică, iar Primăria nu a oferit nici un amănunt legat de pla­nu­rile acestei restaurări. Un simbol al orașului, o oază istorică verde, în centrul său poluat, ur­mează să fie transformat, și singurele informații o­fe­rite bucureștenilor sunt acelea că „va fi frumos, va fi bine”. Oamenii au tot dreptul de a ști ce se va în­tâmpla, de a fi îngri­jorați, cunoscându-se patima edililor pentru pavaje, asfalt în dauna spațiului verde, mii de arbori tăiați. Sin­gurele răspunsuri ale pri­mă­riței au fost ame­nințările cu tribunalul pentru cine cutează să facă supoziții legate de planul de reabi­litare. Și tocmai tribunalul a hotărât, la în­ceputul acestui an, în procesul intentat de Asociația Salvați Bucu­reștiul, că Primăria este obligată să facă public planul de restaurare a bătrânului Cișmigiu.

Parcul Văcărești, o deltă plină de păsări și plante, în plin București

Pe 3 februarie, ministrul Mediului, Costel Ale­xe, a făcut o vizită în Parcul Național Văcărești, semnând un protocol de o importanță majoră pentru conservarea acestui loc, cu totul special în întreaga Europă. „«Nebunia frumoasă» a unor oameni sufletiști și pasionați de ecologie, care au pus pe masa multor guverne un studiu care arăta bogăția de specii găsită între blocurile din Bucu­rești, a dat roade. Mă bucur că astăzi am reușit să deblocăm un proiect ce a stat încremenit în bi­ro­crație și dezinteres”, a declarat ministrul, re­cu­noscând astfel impactul pe care-l poate avea im­pli­carea cetățenilor în viața orașului. „Nebunii fru­moși” sunt, în acest caz, membrii Asociației „Parc Na­tional Văcărești”. L-am rugat pe Dan Băr­bu­lescu, fondator și director al asociației, să ne po­vestească cum s-a ajuns la acest moment favorabil.

– Când a luat ființă asociația și ce misiune v-ați asumat?

– Asociația „Parcul Natural Văcărești” a apărut în anul 2014. Are misiunea de a proteja și conserva biodiversitatea urbană, pentru facilitarea accesului populației la recreere sănătoasă și educație ecologică. Ca urmare a efortului APNV, în mai 2016, a luat ființă Parcul Natural Văcărești, primul parc natural situat în mediul urban din România. Parcul se întinde pe o suprafață de 183 de ha și este cel mai mare spațiu verde compact al capitalei. APNV a preluat în aprilie 2017 adminis­tra­rea ofi­cia­lă a parcului și a demarat o serie de proiecte care au trei mari direcții 1. edu­ca­ție și con­știentizare 2. dez­voltarea unei infra­struc­turi de vi­zi­tare (poteci te­ma­tice, fo­ișoare de obser­vare a pă­sărilor și peisa­jului, spa­ții tematice de­di­cate reptilelor și am­fibienilor) 3. cerce­tare știin­țifică și monito­rizarea speciilor și ha­bi­tatelor. De la înființarea par­cului, pes­te 3000 de co­pii, elevi, studenți și cadre didactice au pătruns în parc în tururi ghidate. În to­tal, peste 10.000 de vizitatori au participat în mod direct la programele oferite de parc. Alte zeci de mii au intrat în parc și s-au plimbat pe aleile aces­tuia. Activitatea Adminis­trației parcului a fost fi­nanțată exclusiv din surse private.

– Știu că a existat o sincopă de doi ani de zile, când soarta parcului a trecut, cu pierderi uriașe, în custodia fostului mi­nis­ter al mediului. Ce facilități v-au fost create de noul ministru, Costel Alexe?

– Noua conducere a Ministerului Mediului ne-a făcut o reparație morală și suntem recunoscători. Este reluarea unui dialog care a funcționat și care este esențial în orice fel de domenii, nu numai în protecția naturii. Protocolul ne permite să ne continuăm proiectele, dar și să deblocăm niște do­cu­mente deosebit de importante pentru parc: Regu­lamentul parcului și Planul de Management. Ac­tualmente, parcul este pe mâini bune. Asociația Par­cul Natural Văcărești are oameni dedicați pro­tec­ției naturii. Avem idei mari. Pe termen scurt, do­rim să oferim comunității un loc minunat pentru recreere. Pe termen lung, parcul poate deveni un centru de pro­movare a patrimoniului natural. Sun­tem opti­miști. Acest proiect va reuși, oferind toto­dată un exemplu pozitiv pentru felul în care orașele mari se raportează la natură..

Foto: HELMUT IGNAT

(Notă: Incendiul provocat, din delta Bucu­reș­tiului, n-a ucis niciun animal.)

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian