Marile orașe ale României trec printr-o reducere drastică și dramatică a spațiului verde, iar acest lucru are repercusiuni directe asupra sănătății și a calității vieții locuitorilor. Cu toate astea, majoritatea primarilor, nu doar că nu încearcă să oprească dezastrul, dar caută să distrugă cât mai mult și mai repede ce a mai rămas. Fiecare părculeț, pâlc de copaci, fiecare centimetru de spațiu verde se află sub o presiune maximă: presiunea asfaltului, a construcțiilor, a investitorilor ce vor să-și impună afacerile cu orice preț. Își folosesc forța financiară și politică pentru defrIșări în parcuri, demolări de monumente istorice, având de multe ori în edili complicii ce dau avize ilegale. Pădurea Băneasa, Parcul Cișmigiu, parcul Herăstrău, Cetatea Tomis sunt doar câteva din punctele fierbinți ale acestui început de an. Trădați de autorități, singura șansă a orășenilor este să reacționeze uniți și prompt, să protesteze, să se grupeze în asociații, să acționeze în judecată aceste abuzuri. S-a dovedit că lucrul aceasta funcționează! Că locuri dragi și importante în ecuația orașelor pot fi salvate. Unde-s mulți, puterea crește. Iată câteva victorii, mai mici sau mai mari, obținute recent, prin implicare și solidaritate.
„Constanța Altfel”. Cetățenii orașului de pe malul mării blochează distrugerea vestigiilor istorice
Vestigii arheologice din secolul III î.H., ceramică elenistică, artefacte din epoca romană, obiecte de o valoare uriașă pentru istoria unei țări. Dacă ar fi vorba de altă țară, precum vecina Ungaria, ele ar străluci într-un muzeu, expuse cu mare mândrie. În România anului 2020, ele zac împrăștiate pe un câmp, aduse de un camion, amestecate cu tone de pământ excavate de un buldozer din Zona cetății Tomis! Chiar primarul și prefectul Constanței au aprobat acest lucru, susținând sus și tare că totul este legal. Atunci când un investitor cu mari influențe în lumea politică a dorit să ridice un hotel în acea zonă istorică, toate avizele i s-au așternut la picioare și buldozerele au început să sape fără ca vreun arheolog să fie prezent. Sute de vestigii, provenind, se pare, dintr-o necropolă, au ajuns să fie aruncate pe un teren viran. Doar câțiva zeci de constănțeni au ieșit să protesteze, însă inițiativa lor de a forma un lanț viu în jurul zonei atacate de buldozere a avut impact. Presiunea lor și a Asociației „Constanța Altfel” a făcut ca lucrările să se oprească, iar un proces a pornit în derulare, după ce protestatarii au cerut în instanță anularea și suspendarea autorizației de construire a imobilului. „Ne-am înființat în anul 2017, unul din principalele scopuri fiind protejarea și promovarea drepturilor și intereselor legitime ale locuitorilor municipiului și județului Constanța”, s-au adresat revistei noastre membrii „Constanța Altfel”. „În toți acești ani, orașul nostru a suferit o mutilare. Majoritatea spațiilor verzi au fost sacrificate, pe acestea au răsărit construcții haotice, care influențează în mod negativ calitatea vieții și sănătatea cetățenilor. Drept urmare, la solicitările locuitorilor, am început să acționăm în instanță nereguli urbanistice, contracte comerciale încheiate de administrația constănțeană și alte probleme nerezolvate de decidenții locali. Una dintre luptele importante câștigate împotriva distrugerii spațiilor verzi este anularea proiectului «Joint Romanian-Bulgarian Cultural and Historical heritage-Miniature Park» din Parcul Tăbăcărie. Proiectul presupunea împrejmuirea a 2 ha din parc, îngrădirea accesului constănțenilor într-un anumit interval orar și construirea de noi clădiri pe 10% din această suprafață, deși acești 10% au fost deja depășiti prin construcțiile deja existente. Ne preocupă, de asemenea, și păstrarea obiectivelor importante pentru comunitate. Suntem plăcut impresionați de spiritul civic și de reacția cetățenilor, iar momentul în care ne-am strâns împreună și am înconjurat vestigiile antice cu un lanț uman este de neuitat pentru noi. Am simțit că dorința de a încuraja spiritul civic în orașul nostru a devenit o realitate. Lupta noastră continuă!”.
Asociația „Salvați Bucureștiul”. 166 de procese câștigate
În București, la câțiva pași de Arcul de Triumf, se află o copie în miniatură a Grădinilor de la Versailles, un spațiu cu un farmec aparte, pus la pământ de buldozere, cu avizul Primăriei Capitalei, dat în 2014. Deși locul se afla într-o zonă protejată, autorizațiile ilegale au continuat și în administrația Firea, când s-a permis construcția pe acel teren, unde nu este voie să modifici în vreun fel spațiul verde, a trei blocuri. De curând, tribunalul a dat un verdict în favoarea Asociației Salvați Bucureștiul și a decis oprirea lucrărilor pe șantierul deschis în zona de monumente istorice. A fost cel de-al 166 lea proces câștigat de Asociația Salvați Bucureștiul, ce se luptă de mai bine de zece ani pentru păstrarea unor spații verzi și clădiri istorice ale orașului. O altă decizie favorabilă asociației a venit în luna ianuarie și reprezintă un prim pas într-o luptă grea și foarte importantă pentru generațiile actuale și viitoare de bucureșteni. Cu șapte luni în urmă, primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, anunța că va începe reamenajarea grădinii Cișmigiu, cu un buget de aproximativ 10 milioane de euro. Nu s-a făcut nici o dezbatere publică, iar Primăria nu a oferit nici un amănunt legat de planurile acestei restaurări. Un simbol al orașului, o oază istorică verde, în centrul său poluat, urmează să fie transformat, și singurele informații oferite bucureștenilor sunt acelea că „va fi frumos, va fi bine”. Oamenii au tot dreptul de a ști ce se va întâmpla, de a fi îngrijorați, cunoscându-se patima edililor pentru pavaje, asfalt în dauna spațiului verde, mii de arbori tăiați. Singurele răspunsuri ale primăriței au fost amenințările cu tribunalul pentru cine cutează să facă supoziții legate de planul de reabilitare. Și tocmai tribunalul a hotărât, la începutul acestui an, în procesul intentat de Asociația Salvați Bucureștiul, că Primăria este obligată să facă public planul de restaurare a bătrânului Cișmigiu.
Parcul Văcărești, o deltă plină de păsări și plante, în plin București
Pe 3 februarie, ministrul Mediului, Costel Alexe, a făcut o vizită în Parcul Național Văcărești, semnând un protocol de o importanță majoră pentru conservarea acestui loc, cu totul special în întreaga Europă. „«Nebunia frumoasă» a unor oameni sufletiști și pasionați de ecologie, care au pus pe masa multor guverne un studiu care arăta bogăția de specii găsită între blocurile din București, a dat roade. Mă bucur că astăzi am reușit să deblocăm un proiect ce a stat încremenit în birocrație și dezinteres”, a declarat ministrul, recunoscând astfel impactul pe care-l poate avea implicarea cetățenilor în viața orașului. „Nebunii frumoși” sunt, în acest caz, membrii Asociației „Parc National Văcărești”. L-am rugat pe Dan Bărbulescu, fondator și director al asociației, să ne povestească cum s-a ajuns la acest moment favorabil.
– Când a luat ființă asociația și ce misiune v-ați asumat?
– Asociația „Parcul Natural Văcărești” a apărut în anul 2014. Are misiunea de a proteja și conserva biodiversitatea urbană, pentru facilitarea accesului populației la recreere sănătoasă și educație ecologică. Ca urmare a efortului APNV, în mai 2016, a luat ființă Parcul Natural Văcărești, primul parc natural situat în mediul urban din România. Parcul se întinde pe o suprafață de 183 de ha și este cel mai mare spațiu verde compact al capitalei. APNV a preluat în aprilie 2017 administrarea oficială a parcului și a demarat o serie de proiecte care au trei mari direcții 1. educație și conștientizare 2. dezvoltarea unei infrastructuri de vizitare (poteci tematice, foișoare de observare a păsărilor și peisajului, spații tematice dedicate reptilelor și amfibienilor) 3. cercetare științifică și monitorizarea speciilor și habitatelor. De la înființarea parcului, peste 3000 de copii, elevi, studenți și cadre didactice au pătruns în parc în tururi ghidate. În total, peste 10.000 de vizitatori au participat în mod direct la programele oferite de parc. Alte zeci de mii au intrat în parc și s-au plimbat pe aleile acestuia. Activitatea Administrației parcului a fost finanțată exclusiv din surse private.
– Știu că a existat o sincopă de doi ani de zile, când soarta parcului a trecut, cu pierderi uriașe, în custodia fostului minister al mediului. Ce facilități v-au fost create de noul ministru, Costel Alexe?
– Noua conducere a Ministerului Mediului ne-a făcut o reparație morală și suntem recunoscători. Este reluarea unui dialog care a funcționat și care este esențial în orice fel de domenii, nu numai în protecția naturii. Protocolul ne permite să ne continuăm proiectele, dar și să deblocăm niște documente deosebit de importante pentru parc: Regulamentul parcului și Planul de Management. Actualmente, parcul este pe mâini bune. Asociația Parcul Natural Văcărești are oameni dedicați protecției naturii. Avem idei mari. Pe termen scurt, dorim să oferim comunității un loc minunat pentru recreere. Pe termen lung, parcul poate deveni un centru de promovare a patrimoniului natural. Suntem optimiști. Acest proiect va reuși, oferind totodată un exemplu pozitiv pentru felul în care orașele mari se raportează la natură..
Foto: HELMUT IGNAT
(Notă: Incendiul provocat, din delta Bucureștiului, n-a ucis niciun animal.)
Romanian