Migrenele de primăvară

• Nu sunt mofturi ale unor persoane lovite de ipohondrie, ci dezechi­libre ale organismului, pe care primăvara le accentuează. Tratamentele naturale sunt cel mai bun mijloc de a le rezolva •

Relaxarea

Am început cu acest „remediu” atât de actual în ultima vreme pentru că, dacă este aplicat consec­vent, e foar­te posibil ca doar el singur să înlăture boala. Vă propunem în cele ce ur­mea­ză două teh­nici de relaxare care folo­sesc două elemente neașteptate: sune­tul și lumina. Spunem neaștep­tate, pen­tru că majoritatea celor care sufe­ră de migrenă de două lucruri nu au nevoie: de lumină intensă, care accen­tuează formidabil durerea de cap, și de zgomot, care este un ade­vă­rat cal­var, în timpul crizelor dure­roase, când fiecare sunet pu­ternic pro­duce o du­rere. Ei bine, procedeele care urmea­ză au rolul să reducă și să elimine această sensibilitate dureroa­să la cei doi stimuli menționați, după un prin­ci­piu similar desensibilizării alergice. De fapt, prin aceste două tehnici învă­țăm să răs­pundem și să conviețuim co­rect, armonios cu ceea ce ne încon­joară:

1. Exercițiul de rela­xa­re prin ascultarea su­ne­telor. Se face cu aju­torul unei mu­zici plăcute, de pre­fe­rință una care să reproducă sunete din natură: foșnet de valuri, mur­mu­rul izvoarelor, ciripi­tul păsărilor etc. Ne întindem cu fața în sus, pe podea sau pe un pat cu o saltea nu prea tare, cu brațele și pi­cioa­rele ușor depărtate, așa încât să avem o poziție cât mai relaxată. Res­pi­răm de câteva ori adânc, ca atunci când oftăm, astfel în­cât să ne în­dreptăm toată atenția spre exercițiu. Pornim muzica și o as­cul­tăm vreme de câteva minute foarte atenți, încercând să sesizăm cum su­ne­tul este perce­put de timpan și apoi se difuzează în întreaga noas­tră fiin­ță. Apoi, gradat, încercăm să per­ce­pem sunetele nu doar cu tim­panul, ci și cu alte părți ale corpului, capabile să simtă vibrația muzicii. Impresia ge­nerală trebuie să fie că ne lăsăm invadați de mu­zică, ca de-o boa­re, care pătrunde fără opreliște pes­te tot. Începem cu capul, lăsând melo­dia să pătrundă în el, fără a-i opune rezis­tență, în totală stare de rela­xare. Apoi ne relaxăm gâtul, ceafa și umerii, re­marcând cum sunetul pene­trează în mod armonios și în această zonă. Ne relaxăm apoi piep­tul și cutia toracică, bazinul, mâinile și picioa­rele, până când ajungem la tălpi. În final, între­gul corp va fi inundat, ca de-o apă, de sunetele benefice ale muzicii, simțind, pur și simplu, că plutim pe ritmuri și armonii.

2. Exercițiul de relaxare cu lu­­mină – se face din aceeași poziție ca și cel precedent, străbă­tând ace­leași etape de rela­xare preliminară. De data aceasta însă nu vom percepe muzica, ci vom lăsa în came­ră o lu­mină nu foarte puter­nică (ar deveni obo­sitoare), dar suficientă, cât să sesi­zăm existența sa și fără a ține ochii deschiși. La înce­put, vom per­cepe cum lumi­na ajunge prin pleoapele închise la nivelul ochilor. Apoi, ne vom relaxa cu răb­dare întreaga zonă a ca­pului (pleoapele, obra­jii, muscu­latura maxi­la­­ru­lui etc.) și, cu ajutorul imaginației creatoare, vom simți cum lumina pă­trunde, blândă și clară, la nivelul cra­niului, vin­decând și alinând, indu­când o stare de des­tin­dere conștientă și ex­trem de plăcută. Vom lăsa apoi, rela­xându-ne progresiv, ca această lu­mină să ne inunde zona gâtului, a piep­­tului și abdomenului, bazinul, pi­cioarele și tălpile. În final, ne vom per­cepe întreg corpul străbătut de lu­mină, căreia fiind relaxați nu îi opu­nem rezistență, ci o lăsăm să treacă prin noi.

Fiecare din aceste exerciții trebuie făcut vreme de minimum 15 minute, de măcar 3 ori pe săptă­mână. Este bine ca, mai ales în primele faze de practică, exercițiile să nu fie executate în tim­pul crizelor de migrenă, ele fiind folosite la în­ceput doar ca mijloc de prevenire, e drept – unul foarte efi­cient. De­și pot părea simple pro­vocări ale ima­gina­ției, cele două tehnici de relaxare sunt mai eficiente decât pumni întregi de medicamente anti­mi­grenoase, fiind un mijloc de echi­li­brare nervoasă și emoțională, pe cât de blând, pe atât de puternic. Studii foarte serioase demonstrează că per­soanele care au practicat vreme de șase luni măcar unul din aceste exer­ciții au ajuns la un control mult mai bun al nivelului de stres și au reușit o reducere a inci­denței crizelor de mi­grenă cu procente pornind de la 23% și ajungând, în unele cazuri, la 100%. Mai mult decât atât, subiecții care s-au familiarizat cu aceste tehnici au afirmat că, în timpul crizelor, sensibi­litatea dureroasă la diferiții stimuli s-a diminuat extraordinar, ei căpă­tând reflexul de a „lăsa sunetele și lu­mina, apoi chiar și durerea să treacă prin ei”, fără a mai fi afectați neplă­cut. Ast­fel, cei mai mulți au raportat în pri­mă fază o re­ducere a intensității cri­zelor de migrenă, ulterior acestea ră­rindu-se și dispărând.

Somnul

Exercițiile de relaxare despre care am vorbit sunt doar o parte dintr-un program mult mai amplu, de comba­tere a tensiunii lăun­trice și de reechi­librare nervoasă. Somnul este o altă parte foarte im­por­tantă a acestui pro­gram, pentru că peste 76% dintre europenii care su­feră de migre­nă spun că se con­fruntă cu in­som­nia sau, mai frec­vent, cu un somn agitat și ne­o­dih­nitor. Som­nul „poa­te fi che­mat”, iar calitatea sa se poate îm­bunătăți cu aju­torul exer­ci­țiilor de relaxare cu sunete și lu­mi­nă. Mai sunt însă și alte re­medii sim­ple, care trebuie apli­cate simul­tan:

* Aerul curat, respirat mai ales seara, în parc, în pădure, pe malul u­nui râu (unde curenții de aer prime­nesc atmo­sfera) liniș­tește sistemul ner­vos și îl pre­dis­pune la somn.

* Plantele medicinale, în spe­cial valeriana, captalanul, ha­me­iul sau sulfina, administrate intern sub formă de pulbere (1-3 grame îna­inte de culcare), cheamă somnul. În timp ce sunătoarea, roinița, la­vanda sau teiul, administrate în ace­lași mod, fac somnul mai odih­nitor.

* Băile calde, făcute cu 30 de mi­nute înainte de culcare, de ase­menea, induc somnul.

* Cititul – regretăm nespus că îl menționăm la acest capitol, dar studii recente arată că este un somnifer incomparabil mai bun decât uitatul la TV, na­vigatul pe calculator sau jo­cu­rile diverse. Se re­coman­dă lec­turile cu su­biecte mai puțin tumul­tuoase, dar care să soli­cite într-o anumită măsură capaci­ta­tea de înțe­legere, deturnând astfel min­­tea de la agitația cu care este obiș­nuită.

* Efortul fizic se va face susți­nut, pentru că este cel mai vechi și cel mai eficient somnifer și sedativ din toate timpurile.

Plantele medicinale

În cazul migrenei, remediile vege­tale calmante ale durerilor de cap dau rezultate destul de anemice, mai ales în crizele puternice. Iată de ce vom vorbi despre plantele care atacă mai aproape „de rădăcină” crizele de migrenă:

* Sunătoarea – este recoman­dată persoanelor la care durerea de cap este însoțită de senzație de vomă. Se opăresc 3-4 lingurițe de plantă cu un litru de apă, se lasă la infuzat 20 de minute, după care se filtrează și se adaugă o linguriță de sare. Se bea lichidul într-o singură repriză, cât mai rapid posibil (în ma­ximum 7 mi­nu­te). Este un preparat menit să de­clan­șeze senzația de vomă. Așa că dați curs reflexului de a voma și, apăsând blând cu două de­gete la baza limbii (cu grijă să nu vă răniți), stră­dui­ți-vă să eli­minați tot con­ți­nu­tul sto­ma­­cu­lui, până sim­țiți un gust amar. Es­te un procedeu foarte puțin plă­cut, chiar respin­gător, dar care va opri prompt o su­ferință care altfel poa­te dura chiar zile.

* Pelinul – se râșnește planta uscată cu mașina electrică de cafea și pulberea astfel obținută se păstrează într-un borcan bine închis. Se ia câte un sfert de linguriță cu 10 minute înainte de masă și la 20 de minute du­pă masă. Se țin cure de 2 săptă­mâni, cu alte 2 săptămâni de pauză, pentru a nu căpăta dependență la pelin. Este un tratament reco­mandat persoanelor la care migrena apare pe fondul pro­blemelor biliare.

* Măghiranul – se administrează sub formă de infuzie combinată, care se bea cât mai caldă. Se pre­pară ast­fel: 3 lingurițe de plantă uscată și mă­runțită se lasă să stea într-un sfert de litru de apă călduță, de seara până di­mi­neața, când se filtrează; macera­tul se lasă deopar­te, iar planta răma­să du­­pă filtrare se opărește cu încă un sfert de litru de apă clocotită și se lasă să se răceas­că 10 minute; se filtrează infuzia astfel obținută și se combină cu maceratul pus deoparte anterior, ob­­ținându-se aproximativ un litru de pre­­parat. Este recomandat persoa­ne­­lor la care migrena apare dato­rită sen­­sibilității la vânt și frig, precum și ce­lor care se confruntă cu hipo­tensiu­ne.

* Roinița și ver­bina – se macină fie­care dintre cele două plante cu râșnița de ca­fea, iar pulberile ob­ți­nute se amestecă în pro­porții egale. Din a­mes­tecul astfel ob­ți­nut se ia câte o lin­gu­riță de 4 ori pe zi, în cure de 60 de zile, cu câte două săp­tămâni de pauză. Este un re­mediu re­co­mandat per­soanelor la care mi­gre­na este înso­țită de sen­za­ții pu­ter­nice de amețeală, tulburări de echi­li­bru și de concen­trare.

* Spirulina – celebra algă se gă­sește în far­maciile noastre sub formă de comprimate sau de capsule, care se administrează conform prospectu­lui care însoțește produsul. Se recoman­dă persoa­nelor la care migrena apare ca urmare a lucrului îndelungat la cal­­­culator și a oboselii oculare (mi­gre­na este însoțită și de dureri de ochi).

* Ceaiul negru – se bea cât mai concentrat po­sibil (se pun 2-3 plicuri la cană), cu 1-3 lingurițe de suc proas­păt de lămâie. Combinarea ceaiului cald cu sucul de lămâie duce la for­ma­rea în mod natural a unor substanțe active, folosite și de indus­tria farma­ceutică: citratul de cofeină și citratul de teină. Aceste substanțe stopează crizele de mi­gre­nă. Este un remediu eficient pe moment, dar care pe ter­men lung nu are eficiența scontată.