Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

CORONAVIRUS – RADU ȚINCU (medic primar ATI-toxicologie, Spitalul Floreasca, București): „După sfârșitul pandemiei, nu trebuie să uităm experiența tragică prin care am trecut”

Radu Tincu

– Recapitulare la cel mai înalt nivel –

Pandemia de coronavirus a adus cu ea şi o epidemie de ştiri prin hăţişul cărora e greu să te descurci. Mai ales pentru cei prinşi în plasa de păianjen a internetului e aproape impo­sibil să sorteze falsul de adevăr. Tocmai de aceea, am considerat că e nimerit ca, în plină avalanşă in­for­maţională, să căutăm opinia specialiştilor. Pentru interviul de faţă, am ales un medic din prima linie. Este vorba de domnul Radu Ţincu, doctor în ştiinţe medicale şi şef de lucrări în cadrul Uni­versităţii de Medicină „Carol Da­vila” din Bucu­reşti, dar şi me­dic primar la Spitalul Floreasca la secţia ATI, acolo unde vor ajunge cei grav bolnavi, cu pneumonii severe cau­zate de noul virus. (L-ați cunoscut din interviu­rile publicate în paginile de spiritua­litate ale revistei.)

„Este aproape imposibil să facem predicții despre evoluția acestei pandemii”

Ucigașul din umbră

– Domnule doctor, asistăm la o epidemie fără precedent în istoria României moderne. Credeți că mă­surile luate de autorități sunt sufi­ciente pentru a o stăvili?

– Ce știm până în acest moment despre epidemia de Covid-19 este că singura cale de încetinire a trans­miterii virusului este distanțarea socială și izo­la­rea la domiciliu. Această strategie va determina o scădere a ritmului de îmbolnăvire a populației. Cu cât rata de îmbolnăvire va fi mai lentă, cu atât capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate pu­blică va fi mai eficientă. De aceea, populația trebuie să înțeleagă sensul acestor restricții. Toate măsurile adoptate de autorități sunt menite să îi protejeze pe oameni și să scadă riscul de îmbolnăvire. În conclu­zie, măsurile drastice instituite trebuie respectate cu strictețe și responsabilitate. Cu cât vom avansa în timp în această pandemie, cu atât mai greu va fi să suportăm aceste măsuri, însă va fi crucial să con­știentizăm faptul că numai în acest mod putem trece peste această criză. Responsabilitatea noastră indi­viduală va modula numărul de pacienți, numărul de cazuri din terapie intensivă, dar și numărul de victime. Prin comportamentul nostru, fiecare dintre noi putem salva o persoană sau o putem trimite în spital.

– „Pandemia se accelerează”, a afirmat recent șeful OMS. Am putea să estimăm și când va lua sfârșit?

– Evoluția unei pandemii este extrem de greu de anticipat, fiind foarte imprevizibilă. Virusul nu este un element static. Este un element cât se poate de dinamic, cu o capacitate extraordinară de adaptare la mediu și la condițiile exterioare. Orice pandemie poate reprezenta un pericol la adresa omenirii. Din punct de vedere istoric, pandemiile s-au încheiat fie prin găsirea unui vaccin, fie prin imunizarea so­cială, „de turmă”, cu trecerea prin boală a unei pro­porții semnificative a populației. Au fost și pande­mii care s-au stins în mod natural, fiind influențate de modificările climatice ciclice ale anotimpurilor. În acest moment, este aproape imposibil să facem predicții despre evoluția aces­tei pandemii. Din datele exper­ților în epidemiologie, se pare că vârful epi­demiei în Ro­mânia va fi atins după a două ju­mătate a lunii aprilie sau chiar începutul lunii mai. Din păcate, în zonele unde s-a înregistrat o acce­lerare a pande­miei, măsurile adop­tate au fost mult prea târziu in­stituite. Și mortalitatea extraor­dinară, raportată de Italia, poate fi explicată prin aplicarea prea târzie a măsurilor drastice de restricție, dar și prin faptul că populația italiană este cea mai vârstnică din Europa. Însă, dincolo de aceste date clare, mai putem lua în calcul și faptul că viteza cu care oamenii s-au îmbolnăvit a depășit capacitatea infrastructurii siste­mului medical. În toată Europa, au fost mai mulți pacienți decât capacitatea spitalelor. Acest lucru a deter­minat o scădere a calității răspunsului medical. Un alt aspect foarte important este repre­zentat de faptul că miile de îmbolnăviri zilnice au suprasolicitat cadrele medicale. Cadrele medicale care lucrează în spitalele italiene au fost afectate psiho-emoțional prin faptul că îngrijesc pacienții cu corona­vi­rus, dar și prin faptul că eforturile lor sunt în­soțite de pierderea unui număr foarte mare de pacienți, în ciuda muncii exte­nuante pe care o sus­țin. Mai mult decât atât, aceas­tă intensitate a muncii lor se întinde pe o perioadă deja lungă, lupta cu coronavirusul fiind asemănătoare cu un război de uzură. Astfel, în Italia, avem un sistem depășit nu­meric de pa­cienți, cu o resursă umană epui­zată, dezorientată și dezarmată în față aces­tui virus. România tre­buie să evite un ast­fel de scena­riu. Singura posibili­tatea este să încetinim ritmul de îmbolnă­vire. În plus, grupele vul­nerabile, adică persoanele vârst­nice, cu diferite boli asociate, trebuie să dea dovadă de cea mai mare responsa­bilitate și să respecte res­tric­țiile impuse. De ase­menea, per­soanele tinere trebuie să înțeleagă că pot reprezenta vectori asimp­tomatici de infectare pentru părinții și bunicii lor.

„Protecția personalului medical reprezintă o prioritate absolută pentru statul român”

Eroii zilelor noastre

– Cum vi se pare că s-au comportat până acum medicii români?

– Personalul medical din România este caracte­rizat prin entuziasm și dedicare. Însă acest entu­ziasm trebuie să fie dublat de toate măsurile de pro­tecție. Testarea pacienților cu simptome sugestive de Covid-19 trebuie să se realizeze cu prioritate. Un pacient pozitiv ce nu este testat la admisia în spital va determina contaminarea celorlalți pacienți, dar și a personalului medical. În acest moment, când transmiterea este intracomunitară, orice pacient internat poate fi un posibil caz de coronavirus. De aceea, pacienții cu simptomatologie de insuficienţă respiratorie acută sau viroză trebuie să fie testați înainte de a infecta spitalul. În plus, toate cadrele medicale, chiar și asimptomatice, trebuie testate cu prioritate, cu precădere în spitalele unde există focare izolate de coronavirus. Sistemul sanitar din România este caracterizat de o subfinanţare cronică, dar și de o reducere a resursei umane, fenomen cu­noscut prin migrația personalului medical în statele europene. Dar nici prin alte părți, lucrurile nu stau mai bine. Până în acest moment, nicio țară nu s-a declarat mulțumită de măsurile adoptate și toate au raportat faptul că sistemele de sănătate sunt depășite de numărul din ce în ce mai mare de pacienți. Dis­cutăm de sisteme de sănătate cu mult mai perfor­mante și mult mai bine finanțate, comparativ cu Ro­mânia. Protecția personalului medical reprezintă o prioritate absolută pentru statul român. Creșterea numărului de persoane afectate de coronavirus va afecta capacitatea de răspuns medical. Am asistat în ultima perioada la închiderea totală sau parțială a unor spitale din România. Pornind de la Spitalul Gerota din București, mergând până la Spitalul din Suceava, am văzut, îngrijorați, cum sistemul sanitar devine disfuncțional, înainte de începerea efectivă a luptei cu noul coronavirus. Sistemul de sănătate din România trebuie să fie total funcțional, atât ca infrastructură, dar mai ales ca resursă umană, atunci când România va atinge vârful epidemiei. În plină pandemie, trebuie să avem un management foarte bun al resursei umane în domeniul medical. Epui­zarea personalului medical este raportată de țări ca Italia și Spania, iar această obosire a personalului medical se explică prin ratele de mortalitate înre­gistrate în aceste țări. Este esențial să gândim un răspuns etapizat al cadrelor medicale, în funcție de ierarhizarea spitalelor care vor lupta împotriva co­ro­navirusului. Este evident că nu există o soluție-minune de a realiza planul de acțiune, însă trebuie elaborate strategii cu foarte mare responsabilitate, pentru a avea eficiență maximă.

– Există o serie de medicamente care sunt deja folosite în lupta cu noul coronavirus. Ce putem spera de la ele? Există și noutăți care ar putea mo­difica raportul de forțe, ajutând la în­frân­gerea epidemiei?

– Până în acest moment, nu avem un medica­ment care să trateze etiologic aceas­tă nouă afecțiu­ne. Panica instalată în populație a determinat o iste­rie gene­rală, în care unii au dorit să furnizeze știri false despre tratamente-minune. După astfel de știri, populația s-a mobilizat și a golit farmaciile. În acest moment, sco­pul principal al oamenilor de știință este obținerea unui vaccin. A fost elaborat un ghid de tratament la nivel național, care asigură un răs­puns științific și un trata­ment uniform la nivel na-țional, însă cea mai eficientă metodă rămâne pre­venția. Izolarea la domiciliu este esențială, iar mă­surile de igienă per­sonală sunt cri­tice. Spălatul pe mâini cu apă și să­pun timp de mini­mum 20 de secun­de și utilizarea ge­lurilor dezinfec­tante, cu alcool 60-70%, repre­zin­tă o bună metodă de de­con­taminare.

– Până să ajungem să luăm medi­camente pen­tru a ne trata, aș vrea să vă în­treb dacă putem face ceva ca să pre­­ve­nim boala. Există vreo cale prin care ne pu­tem întări sistemul imunitar?

– Singura recomandare pentru menți­nerea sta­tusului imunitar este o alimen­tație echilibrată, cu fructe și legume. În rest, nu există studii care să confirme o eficienţă a preparatelor care cresc imu­ni­tatea în lupta împotriva coronavirus. Repet, dis­tanțarea socială și respectarea măsurilor de igienă sunt singurele me­tode recomandate de Organizația Mon­dială a Sănătății pentru prevenția îmbol­nă­virilor.

– Sunt multe discuții în presă referitoare la imunitatea pe care o posedă sau nu cei care au făcut deja boala și s-au vindecat. Cum vedeți această problemă? Se mai pot îmbolnăvi sau nu a două oară?

– Au fost o serie de cazuri raportate de China, în care unii pacienți s-ar fi reinfectat, după ce au trecut prin boală. Într-un număr redus de cazuri, există posibilitatea ca unele persoane care prezintă anumite afecțiuni imune să nu poată genera sufi­cienți anticorpi. Este nevoie de un nivel de anticorpi care să asigure protecție împotriva Covid-19. Este asemănător pacienților care se vaccinează pentru un anumit germen și nu dezvoltă un nivel protectiv de anticorpi. Însă trebuie precizat că discutăm de ex­cepții. Nu toți indivizii care se vaccinează, spre exemplu, împotriva hepatitei B, dezvoltă un titru protector de anticorpi.

„Este esențial să găsim activități care să ne bucure și să ne mențină moralul”

Slava Domnului! Ridichile nu fac coronavirus

– Măsurile de a opri propagarea noului coro­navirus sunt dure. Nu toți oamenii suportă ușor izolarea. Pentru mulți dintre ei, ea este un iad în­tre patru pereți, din care nu știi cum să scapi. Ce credeți că ar putea face românii pentru a suporta mai ușor singurătatea?

– Lumea modernă și democratică în care trăim astăzi nu este pregă­tită pentru astfel de restricții. Cu cât o societate este mai democratică și libe­rală, cu atât va ac­cep­ta mai greu ast­fel de măsuri res­tricti­ve. Am ob­ser­vat dis­ciplina din țările asia­tice, care a fost mult mai riguroasă, comparativ cu țările europene. Educația lor este altfel, sunt rezervați, indivi­dua­liști, extrem de dis­ciplinați. Japonezii nu ies să cânte în balcoane, ca italienii, și nici la chitară, pe stradă, precum spaniolii. Sunt popoare latine! Cu toate astea, cu cât se va conștientiza mai rapid faptul că izolarea are drept scop protejarea populației, cu atât efectele pozitive vor fi mai mari. Există un impact psihologic și social pe care aceste măsuri îl deter­mină. Este cât se poate de clar că lumea, în timpul pandemiei, nu mai poate fi la fel ca înainte de coronavirus. Viața oamenilor începe să se schimbe. Va trebui să ne adap­tăm acestei noi realități. So­ciali­zarea prin contact interuman va scă­dea semni­ficativ, însă avem posi­bilitatea tehnică, în aceste zile, să utilizăm comuni­carea audio și video în timp real. Activităţile cas­ni­ce vor reprezenta principala noastră preocupare. Oa­menii se pot în­toarce către lec­tură, către meditație și rugăciune individuală. Cu această atmosferă apăsătoare la nivel mondial, în care fiecare se teme pentru sănătatea și viața lui, este esențial să găsim activități care să ne bucure și să ne mențină moralul. Muzica generează o stare de bine dovedită științific, prin acțiunea pozitivă pe care o determină cerebral. Se eliberează betaen­dor­fine, care acționează la nivelul unor receptori și intensifică în acest fel starea de bine. Panica și dezorientarea socială vor determina efecte negative asupra populației. Transparența și corectitudinea în comunicare a autorităților în privința acestei pan­demii sunt esențiale pentru oameni. Cu cât autori­tățile statului vor comunica mai transparent, cu atât conlucrarea cu populația va fi mai bună. Este esen­țial să se stabilească o încredere reciprocă între au­to­rități și români.

– Ce credeți că ar trebui să învățăm din această criză?

– Multe! Deja am învățat unele lucruri, însă cu siguranță, la sfârșitul acestei pandemii, vom putea să tragem concluzii mult mai ample. Concluziile vor viza aspecte ale sistemului medical, aspecte eco­nomice, dar mai ales aspecte psiho-sociale. În pri­mul rând, am înțeles că Uniunea Europeană nu a fost pregătită ideologic pentru o asemenea pan­de­mie. Ne-am comportat mai degrabă individual, decât comunitar. Fiecare țară a încercat să își pro­tejeze cât mai bine interesele proprii. Cred însă că pentru a trece peste această criză mondială este nevoie de o gândire colectivă, comunitară, în care fiecare tre­buie să contribuie la efortul colectiv. În al doilea rând, va trebui să înțelegem că fiecare țară poate deveni dependentă de industria și producția proprie. Faptul că România a pierdut structuri critice în in­dus­trie ne face vulnerabili la import. În această criză medicală globală, am înțeles că este necesar să re­activăm producția locală de echipa­mente și produ­se medicale. Agricultura româneas­că trebuie să fie prioritară. Țările se vor descurca cu atât mai bine în fața unei pandemii, cu cât vor deține o mai bună autonomie de pro­ducție. Sistemul medical va trebui să dețină o re­zer­vă strategică de apa­ratură și echipa­men­te medicale pentru astfel de si­tuații. În mod cert, ne vom bucura din nou de viața noas­tră normală, în care puteam să ne plimbăm liberi pe străzi, să sociali­zăm și să ne bucu­răm împreună. Vom prețui toate activitățile care înainte ni se pă­reau banale și firești. Vom înțelege că omenirea este foarte fragi­lă în fața naturii. Ne vom îndrepta spre Dumnezeu mai mult ca oricând, în această perioadă grea. Însă, după trecerea pande­miei, omul trebuie să nu uite această expe­riență tragică prin care am trecut cu toții. De această dată, uitarea nu este benefică.

„Ne vom îndrepta spre Dumnezeu mai mult ca oricând, în această perioadă grea”

Zâmbetul, mai prețios decât masca

– Sunteți un om credincios. Consi­de­rați că pandemia cu care ne confruntăm are și un înțeles moral? Pedepsirea trufiei omenești? Până mai ieri ne lăudam că vom pune piciorul pe Marte, astăzi, sun­tem amenințați cu dispariția, de ceva ne­văzut și necunoscut. Ar putea fi noul co­ro­navirus o mustrare divină pentru trans­formarea științei într-un nou Dumnezeu?

– Fiecare lucru care ni se întâmplă este permis de Dumnezeu. În ultimii ani, am asistat la o de­păr­tare constantă a oamenilor de Dumnezeu și de în­vățăturile Bisericii. Omul zilelor noastre este caracterizat de autosuficiență. Evoluția științifică a fost înțeleasă greșit de omenire. În mod fals, credem că îl putem substitui pe Dumnezeu prin tehnologie. Depărtarea de Dumnezeu l-a făcut pe om vulnerabil în fața patimilor. În perioada grea pe care o parcurgem, oa­menii au nevoie să se întoarcă spre Dum­ne­zeu. Chiar dacă din punct de vedere epi­demio­logic închiderea bisericilor este justifi­cată, omul are nevoie de rugăciune individuală. În lipsa lui Dum­ne­zeu, ne vom pierde speranța și vom cădea în dez­nădejde. Panica generată și deznă­dejdea vor distru­ge psihicul și sufletul oamenilor. Plecăm de la rea­litatea că Dumnezeu este „Calea, Adevărul și Via­ța”, așa încât El ne asigură toate resursele să trecem peste această pandemie. Ur­mând calea Lui, avem o direcție spre care să ne îndreptăm, fiind convinși că este calea adevărată. Dar cel mai important e să știm că ne îndreptăm către viață, în această perioadă în care o molimă decimează omenirea. În aceste momente grele, în care oamenii sunt dezorientați și dezarmați în față bolii, Dumnezeu este lumina, pa­cea și liniștea de care avem nevoie.

Foto: Shutterstock – 3

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian