Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

DEPRESIILE PSIHICE

Foto: Shutterstock

– Când virusul ne amenință sufletul –

– Prelungită mai mult și mai dur decât ne așteptam, izolarea la domi­ciliu riscă să se transforme în depresie. E greu să stai în casă, când afară este o primăvară așa de îmbietoare, când ți-e dor de cei dragi, de prieteni, de colegi, de o bere, de locul de muncă (dacă-l mai ai!). Într-un text rămas în arhiva revistei noastre, regretatul profesor ieșean Con­stantin I. Milică face o analiză exhaustivă a depresiei, de mare folos pen­tru cei care se confruntă cu ea –

Considerată ca o boală gravă, cu mare ex­tindere la începutul mileniului III, de­pre­sia este o stare patologică care afec­tează atât psihicul, cât şi fizicul pacientului, mani­fes­tată printr-o tulburare a sistemului nervos, cu deprimare accentuată, tristeţe severă, descura­jare profundă, pesimism cronic, explozii necontro­late de plâns, scăderea capacităţii de lucru, a inte­re­sului faţă de activităţile familiale şi sociale, toate asociate cu scăderea tonusului general de rezis­tenţă a orga­nismului. În faze mai avansate, apare izolarea de colectiv şi de fa­milie, pierderea do­rinţei de a trăi, du­când uneori la suicid.

Conform statisticilor date de O.M.S., depresia este cea mai răs­pândită boală psihică pe plan mon­dial, ocupând, în pre­zent, locul II în ierarhia tutu­ror afec­ţiunilor ma­la­dive, după hi­perten­siunea arte­ria­lă. Mulţi oameni suferă în tăce­re, fără să ape­leze la ajutorul celor din jur, de teama de a nu fi decla­raţi nebuni. După O.M.S., afec­ţiunea este în creş­tere conti­nuă, urmând ca în anul 2050 să devină cea mai frecventă boală şi prima cauză de deces. Per­soanele aflate în stadii avan­sate ale bolii recurg, în principal, la spân­zură­toare (50%), arun­care de la înălţime (20%), arun­care în faţa trenului (15%) şi into­xi­caţii cu pastile.

În România există aproximativ 2,5 milioane de persoane depresive, cu tendinţa de a deveni cea mai răspândită boală, atât în mediul rural cât, mai ales, în mediul urban, întrecând bolile coronariene şi cancerul. Sunt afectate mai mult persoanele cu vârste între 20 şi 50 de ani. Peste 10% dintre tinerii cu vârste de 20-30 ani sunt consideraţi a fi în stare de depresie.

Cauzele declanşării depresiei

Există o multitudine de factori externi şi interni care pot grăbi instalarea stărilor depresive, uşoare, acute sau cronice.

Depresiile uşoare apar ca reacţie la diferite con­juncturi externe nefavorabile (dezamăgiri, in­succese) în timp ce depresiile acute şi cronice apar în caz de nevroze, psihoze, dereglări endocrine, hepatite, boli cardiace, maligne şi alte afecţiuni somatice. Femeile prezintă un risc mai mare, din cauza unor modificări endocrine legate de ciclu şi menopauză şi a modului panicat de reacţie în situaţii de stres.

Între factorii externi, efecte importante au stre­sul cotidian, suprasolicitările fizice şi intelectuale, dificultăţile financiare majore, cu lipsuri mate­riale, grijile pentru pâinea zilnică, frica de şomaj sau pierderea locului de muncă, degradare dintr-o funcţie înaltă, pensionarea forţată, pierderea unor bunuri materiale de valoare, evacuarea forţa­tă din locuinţă, probleme încordate din familie sau cupluri, destrămarea unei relații sentimentale, amenințări globale, precum incendii, cutremure, epidemii.

De remarcat că decesul partenerului de viaţă poate fi foarte traumatizant, indiferent dacă s-a produs pe neaşteptate sau după o lungă suferinţă. În săptămânile imediat următoare decesului, pot surveni momente de risc major pentru declanşarea depresiilor şi chiar pierderea vieţii. Cel mai grav este decesul sau o boală incurabilă a unui copil, aceasta constituind un mo­ment dezastruos pentru pă­rinţi şi bunici, ducând la o depresie majoră, de lungă durată, uneori până la sfâr­şitul vieţii. Printre fac­­torii psiho­so­ciali, sunt frec­vent mediati­zate abuzurile fizice şi sexuale asupra co­piilor şi adolescen­ţi­lor, care provoacă trau­­me ma­jore, uneori pentru toată viaţa.

Depresia mai poa­te fi declanşată de unele afecţiuni grave de sănătate cum ar fi bolile cardio­vasculare (hipertensiunea arte­ria­lă, preinfarctul, ac­cidentele vasculare ce­­rebrale, arterita, trombo­flebitele). La a­cestea se adaugă anun­ţul unei boli cronice, nevindecabile, care ar impune chiar o izo­lare a celui în cauză de restul societăţii (SIDA, cancere, TBC, scleroză multiplă în plăci, epilepsie, demenţă de tip Alzheimer, diferite handicapuri fizice, îmbătrânire cerebrală prematură). În acest stres psiho-moral apare sentimentul inutilităţii, iar pacientul îşi va ascunde gândurile, fie din teamă, fie din pudoare.

Ca factori interni de natură psihosomatică intervin tulburările la nivelul neurotransmi­ţăto­rilor cerebrali (dopamină, noradrenalină, seroto­nină) care produc dezechilibre în creier şi conduc la stări de depresie, tristeţe, dezamăgiri, frustrări, tendinţe de izolare, insomnii, oboseală, lipsa poftei de mâncare, sentimente de neputinţă şi slăbiciune generală.

Persoanele care stau multe ore pe internet (peste 30 de ore pe săptămână), mai ales adoles­cenţii, sunt mai predispuse la depresii.

Moştenirea genetică are un rol important în declanşarea depresiei, întrucât depresiile părinţilor se transmit la copii, deşi nu toate persoanele cu o asemenea moştenire ereditară dezvoltă aceleaşi tulburări comportamentale. În cazul gemenilor ar exista reacţii similare la toţi factorii, interni şi externi, care generează depresia. Chiar şi părinţii care au copii gemeni pot prezenta un risc mai ridicat de a suferi de depresie şi de alte boli psi­hice.

Simptomele depresiei

Depresia poate să apară la orice vârstă şi în orice moment din an, mai frecvent toamna, iarna şi primăvara, la persoane cu astenie, oboseală cro­nică, dezamăgiri ale vieţii, emoţii intense şi alte stări stresante. Uneori apare brusc, cu stări de tris­teţe profundă, nelinişte, insomnie sau somnolenţă prelungită, agitaţie, irascibilitate, nervozitate spon­tană, ameţeli, dureri de cap, accese de plâns fără motiv, apatie, melancolie, deznădejde, neputinţă, lipsa poftei de mâncare sau bulimie, pierderi în greutate sau îngrăşare rapidă, plic­tiseală, lipsă de energie şi de reac­ţii afective.

Tratamentele fitoterapeutice

Se pleacă de la ideea că depre­sia este perfect vindecabilă şi că persoanele depresive vor putea re­veni la starea normală, fără riscul reapariţiei afecţiunii. Evitarea stă­rilor agravante şi vindecarea bolii depind mult de lupta pacientului de a reveni la o sănătate normală, de sprijinul efectiv al familiei şi societăţii şi, în final, de adoptarea unor tratamente corespunzătoare.

În tratamentul depresiilor psi­hice se apelează la o gamă largă de plante medi­cinale şi aromatice cu acţiuni sedative, antiseptice, anti­spastice, antidepresive şi toni­fian­te, bogate în vitamine şi în săruri minerale.

Experienţe îndelungate au depistat numeroase preparate antidepresive naturale, între care cea mai mare eficienţă a dovedit-o sunătoarea sau pojar­niţa (Hypericum perforatum). Recomandată încă din secolul al XVI-lea de către chimistul Para­celsus contra anxietăţii, tristeţii şi a viselor urâte, sunătoarea este benefică în refacerea echilibrului hormonal şi a sistemului nervos. Sunătoarea con­ţine o doză ridicată de hiperformină, o substanţă care blochează acei receptori din creier ce de­clanşează stările depresive.

Se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, înainte de mesele principale, dintre care unul înainte de culcare. Ceaiul poate fi înlocuit cu tinctura de su­nătoare, într-o cură de lungă durată, sau cu ulei de sunătoare.

* Infuzia de rozmarin are un rol important în îndepărtarea depresiei și întărirea încrederii în propriile forţe.

* În intervalul dintre mese se recomandă tinctură de sunătoare (câte 5-10 picături, de 5 ori pe zi, timp de 4 zile), în alternanţă cu tinctura de valeriană (în alte 4 zile) şi tinctură de Ginkgo biloba (încă 4 zile).

* Mai sunt eficiente uleiurile eterice luate separat sau în amestecuri, din lavandă, sunătoare, busu­ioc, salvie, trandafir, iasomie, ghimbir.

În uz extern sunt eficace:

* Compresele şi cataplasmele pe frunte, ceafă şi coloana vertebrală cu tinctură de sunătoare, valeriană şi Ginkgo biloba.

* În fiecare seară, timp de 15-20 zile, se reco­mandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau ule­iuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, busuioc şi salvie. La ieşirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloana vertebrală, care ajută la reconectarea minţii cu trupul.

* În cazul unei depresii severe se recomandă tratamentul alopat cu: medicamente antidepresive heterociclice, timp de 5-8 săptămâni, dar cu riscul unor efecte secundare posibile (stări de vomă, greaţă, cefalee, agitaţie, uscarea gurii), mai ales la vârstnici. S-a stabilit că, în Marea Britanie, peste 3 milioane de persoane iau zilnic antidepresive (Pro­zac, Seroxat) pentru a stimula producerea de sero­tonină şi pentru îndepărtarea depre­siei psihi­ce.

* În cazuri foarte grave se aplică terapia elec­troconvulsivantă (TEC), iar la cei cu depresie sezonieră se face fototerapia, prin cure de lumină (2500-10000 lucşi) la o distanţă de 30-60 cm, timp de 30-60 minute pe zi.

Foarte dăunătoare sunt unele medicamente (corticosteroizii, anumite beta-blocante, rezerpina, amfetamine, antipsihotice).

Regimul alimentar

Stările depresive şi gândurile negre pot fi alun­gate printr-o alimentaţie controlată, cantitativ şi calitativ, cu foarte puţine grăsimi saturate şi protei­ne animale.

* Se va apela la efectele benefice ale curelor de două săptămâni cu salate de crudităţi (morcov, ţe­lină, sfeclă roşie, ridichi negre, urzici, spanac, salată, pătrunjel, mărar, varză, tomate, ardei capia, ceapă, usturoi), bine cunoscute ca excelente anti­oxi­dante, tonifiante, vitaminizante şi minerali­zante. De asemenea, se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi), mâncate în fiecare dimi­neaţă (portocale, lămâi, caise, cireşe, vişine, stru­guri, pepene roşu, afine, căpşuni, zmeură, coa­căze, fragi), nuci (bogate în acid linolenic), alune, seminţe de dovleac, in şi susan.

* Laptele, cu conţinut ridicat în aminoacidul triptofan şi în glucide solubile, stimulează secreţia de serotonină, relaxează psihicul şi induce starea de somn. Iaurtul este foarte util în tratamentul depresiei şi al stării de anxietate, având acţiune directă asupra bacteriilor intestinale şi asupra reacţiilor chimice cerebrale, înlocuind cu succes pastilele antidepresive.

* Peştele şi mai ales uleiul de peşte, obţinut din somon, heringi, sardine, ton, cod, ajută la îndepărtarea depresiilor, alungă gândurile negre şi restabileşte echilibrul emoţional.

* Consumul unei cantităţi insuficiente de lichide poate provoca o deteriorare a stării de spirit, depresie psihică, oboseală, semne de fu­rie. De aceea ar fi necesare 6-9 pahare cu apă pe zi, calculate în funcţie de greutatea cor­pului şi de activitatea depusă zilnic.

* Este cunoscut că zahărul este combus­tibilul esenţial al creierului, fiind indispensabil funcţiilor cognitive şi pentru menţinerea bunei dispoziţii. După alimentarea cu zahăr în doze moderate, creierul începe să secrete serotonină-hormonul fericirii, un mesager al stării de bine şi al zâmbetului pe buze. Dintre toate produsele zaharoase, ciocolata este produsul de bază în producerea serotoninei, mai ales la tineri. Un stu­diu efectuat la Universitatea din San Diego (Cali­for­nia) arată că persoanele depresive, indiferent de vârstă, simt nevoia de a consuma mai multă cio­colată.

Cercetătorii Universităţii Harvard (SUA) au dovedit că cel mai puternic efect benefic contra depresiilor îl are uridina, o formă ameliorată de zahăr care participă la sinteza anumitor neurotransmiţători din creier. Un aport substanţial de uridină este asigurat prin consumul de sfeclă roşie proas­pătă, care conţine şi alte substanţe nutritive (beta-caro­ten, calciu, fier), uşor asimila­bile în corp.

* Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic obţinut din amestecul de siropuri din afine, coacăze negre şi cătină albă, la care se adaugă tinctură de gen­ţiană, în 500 ml vin roşu, bogat în resveratrol.

* O preocupare permanen­tă va fi legată de îmbunătăţirea aportului de vitamine (C şi E) precum şi din gru­pul B, care menţin flexibilitatea vasculară şi o bună irigare a creierului, precum şi stimularea eli­berării hormonilor antistres. Cel mai eficient este acidul folic (vitamina B9). Se preferă ca aceste vita­mine să aibă provenienţă naturală şi nu sin­tetică: vitamina C din lămâie, urzică, suc de sfeclă roşie şi gem de măceşe, iar vitamina E din germeni de grâu şi ulei de soia.

Atenţie! Alimentele bogate în grăsimi animale, carne roşie, hamburgeri, sare, aditivi şi conservanţi sintetici favorizează apariţia depresiei, mai ales la femei, provocând stări emoţionale fluctuante. Se limitează consumul de pâine albă, unt, zahăr, pizza, hamburgeri, cartofi prăjiţi în untură, care măresc riscul de depresie. Persoa­ne­le depresive trebuie să reziste tentaţiei de a mânca mult şi de a-şi îneca necazurile în alcool, tutun, droguri, cafele, bere şi băuturi car­bogazoase. În schimb, se reco­man­dă un regim bogat în legume, fructe, brânzeturi, lactate degre­sate, cereale integrale, carne de pa­săre şi peşte, ulei de măsline cu acizi graşi mononesaturaţi (omega 9).

Regimul de viaţă

Pentru persoanele aflate în de­presie psihică se impun măsuri de revigorare a vitalităţii. Viaţa zil­nică va fi atent controlată printr-un program ordonat de odihnă şi mese la ore fixe, somn în dormitoare bine aerisite şi gimnastică res­piratorie efectuată dimineaţa, într-o încăpere cu lumină solară intensă (nu electrică).

* Dimineaţa se vor face exerciţii de respiraţie (de două ori, timp de 2-3 minute), o periere uscată generală a corpului, urmată de un duş la tempe­ratura camerei.

* În cursul zilei se vor face plimbări cu pas vioi, în aer liber, timp de 45-60 minute, de 3 ori pe săptămână, eventual pe bicicletă sau des­culţ prin iarbă cu rouă (dacă este posibil, la munte). În week­end, durata plimbărilor creşte prin excursii (eventual la munte), iar iarna se includ schiurile, patinele, săniuţa şi cu­răţirea zăpezii.

* Acolo unde este posibil, pacientul va fi angajat în unele munci fizice, cu responsa­bi­lităţi personale, pe care să le facă cu interes şi plăcere (lu­crări într-o grădină de legume, întreţinerea florilor în sere, câmp sau balcon, culesul plan­telor medicinale, creşterea păsărilor de curte şi a animalelor mici – iepuri, miei, viţei). După această activitate va urma relaxarea şi un somn odihnitor.

* Seara se vor face băi calde cu ace de coni­fere (de două ori pe săptămână), cu efecte recon­fortante.

* Implicările zilnice în activităţi plăcute, alese de pacient, vor putea fi preocupări tămăduitoare: pictură după natură, decoraţiuni interioare, cânta­tul cu voce sau la un instrument. În general, efec­tele muzicii asupra funcţiilor neuropsihice sunt excepţionale, cu condiţia alegerii unor bucăţi mu­zicale calmante sau ritmate, după caz.

* În timpul liber, se vor evita sursele de stres psi­hic, știrile alarmante de la TV și internet, vizio­nări TV sau întreceri sportive cu acţiuni tensionate sau cu brutalităţi.

* Posesorii de animale de companie (câini, pisici) au un risc mai scăzut de depresie.

Dacă nu este tratată corect, depresia evoluează spre cronicizare, cu deteriorarea calităţii vieţii şi cu complicaţii posibile foarte grave.

În toate situaţiile de depresie psihică, evitarea stărilor agravante şi vindecarea bolii depind mult de lupta pacientului de revenire la o sănătate de­plină, de sprijinul afectiv al familiei şi al priete­nilor şi, în final, de adoptarea unor tratamente complexe. Acest ansamblu de măsuri va asigura fortificarea sistemului nervos central şi restabilirea încrederii că, în scurt timp, se va putea relua o viaţă normală.

Prof. univ. dr. CONSTANTIN I. MILICĂ

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian