– Președintele Klaus Iohannis a avansat data de 15 mai pentru relaxarea izolării populației, în contextul pandemiei de COVID-19. Mulți văd în data avansată de președinte o revenire la viața de dinainte. Cât de diferită va fi, de fapt, noua “normalitate”, cea de după 15 mai? Care e scenariul cel mai fericit la care putem spera?
– Relaxarea parțială a măsurilor de izolare va fi un succes doar dacă vom fi înțelepți și vom respecta cu toții întocmai regulile de distanțare socială pe care, de altfel, le respectă și cetățenii altor state afectate de pandemie. Și vorbim de state cu vechi tradiții democratice, unde drepturile cetățeanului nu sunt vorbe goale, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Italia sau Franța, care au înțeles că nu se poate lupta împotriva epidemiei decât împreună cu autoritățile, și nu împotriva lor. Problema la noi este însă nivelul de educație al majorității cetățenilor, speculat de ticăloșia unor medii de informare, care politizează în mod inadmisibil această tragedie. La aceasta se adaugă și slăbiciunea instituțiilor statului, care nu sunt capabile să asigure o carantină strictă, și mai acordă și dispense de la restricții cui trebuie și cui nu trebuie, incapacitatea lor de a lua măsuri cu adevărat eficiente și de a se abține de la practicile clientelare, așa cum s-a văzut din scandalurile legate de achizițiile dubioase de medicamente și materiale și echipamente de protecție, din ultimele luni, atribuite fără licitație și vândute la preț de speculă. Asemenea practici, la care se adaugă unele restricții contraproductive, cum a fost aruncarea vârstnicilor în spațiul public exclusiv în intervalul cel mai nociv pentru ei, adică 11-13, slăbesc încrederea în instituții și îi îndeamnă pe unii să nu respecte restricțiile. Or, în acest moment este important ca aceste restricții, inclusiv cele eronate, să fie respectate, pentru că altfel vom fi nevoiți să revenim la interdicțiile dure și vom intra într-un colaps economic din care nu se știe când și dacă vom ieși. Încât răspunsul la întrebarea dvs. e NU! După 15 mai, viața nu va fi cea de dinainte de epidemie. Și noi, ca și alte state, ne îndreptăm spre necunoscut, trebuie să ne adaptăm din mers la noile condiții, cu prudență și responsabilitate, pentru a putea reporni o economie care și așa nu era performantă. Dacă nu vom reuși, nimeni din afară nu ne va putea salva.
– În interviurile și în mesajele sale, ministrul de Finanțe, Florin Câțu, afișează o siguranță de sine debordantă, când e întrebat despre efectele crizei noului coronavirus în cazul României, dând permanent asigurări că va fi bine. E un subterfugiu psihologic al unui politician pentru a nu panica și mai mult lumea, sau Florin Câțu are, cu adevărat, argumente, atunci când ne liniștește?
– Este un simplu truc electoral. Dacă vom căuta opiniile experților din țară și din afara ei, și nu doar ale politicienilor puterii, vom vedea că nici un expert care își merită numele nu s-a arătat optimist. Îl amintesc doar pe Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a cărui competență nu poate fi pusă la îndoială, care a afirmat că veniturile bugetare prognozate de guvern sunt supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate, ceea ce invalidează orice declarație optimistă a domnului Câțu, demonstrând că se bazează pe premise false. Și apoi, prin ce minune ar fi România cruțată de dificultăți, când la nivelul UE se vorbește despre o criză fără precedent, când cancelarul german Angela Merkel trage un semnal de alarmă, pentru că se așteaptă la o contracție de 9,8% a economiei, iar economia Marii Britanii suferă o contracție de 14%? Cum UE este principalul partener economic al României, este limpede că o reducere a activității economice în UE va avea consecințe majore pentru activitatea economică din România, și nu cred că domnul Câțu, care are, de altfel, o pregătire economică solidă, nu știe acest lucru. Dacă partenerii europeni nu produc și nu-ți comandă componentele pe care le furnizai anterior, de unde vor exista venituri la buget? Mai degrabă, cred că domnul Câțu execută ordinele politice ale domnului Orban, care, din considerente electorale, crede că ne poate prosti pe toți făcându-ne să credem că guvernul PNL este atât de competent, încât va scoate țara din criză, chiar dacă toate celelalte state vor suferi. Tot acest interes dictează și protejarea veniturilor demnitarilor, ale celor cu pensii speciale, ale parlamentarilor și personalului din administrație, categorii deloc afectate de dificultățile generate de criză. Orbit de interesul electoral și de interesele sale clientelare, domnul Orban ne împinge să ne îndatorăm peste măsură, fără a face nici o reformă. Este o culme a politicianismului, al cărui preț îl vom plăti cu toții, cu sau fără vină.
Romanian