CORONAVIRUS – Repetiție generală

Prof. dr. FLORIN MIHĂLȚAN (medic primar pneumolog, Institutul de pneumoftiziologie „Marius Nasta”) – „Dacă populația e compliantă și aplică regulile de igienă și distanțare socială, lucrurile sunt sub control”

„Teama populației de infecție și de boală s-a cam tocit”

– Domnule profesor, multă lume așteaptă „cu sufletul la gură” data de 15 mai, când se vor re­laxa restricțiile impuse prin ordonanțele militare. Credeți că suntem pregătiți pentru libertatea care urmează? Impusă până acum de poliție și amenzi, responsabilitatea de a ne feri de Covid-19 ne va aparține în totalitate.

– După aglomerația de zilele acestea din Bucu­rești (și Capitala nu e un caz singular!), se pare că s-a cam „tocit” teama populației de infecție și de boală. În ciuda recomandărilor autorităților, mii de oameni au ieșit pe străzi, sfidând parcă măsurile luate prin ordonanțele militare și fără să ia în seamă pericolul care ne paște pe toți, fără excepții! Acesta e un semnal îngrijorător, pentru că, în general, în toate țările s-a constatat că sunt trei factori ce pot in­fluența panta descendentă a unei epidemii. Pe pri­mul loc menționez intervenția autorităților (prin măsurile de prevenție pe care le iau la nivel na­țional și local, prin creșterea modului de control în spitale, prin sporirea capacității de testare, prin dotarea și pregătirea cadrelor medicale și a secțiilor spitalicești, ca să facă față acestei crize medicale extraordinare). Apoi, preocuparea factorilor responsabili din Ministerul Sănătății pentru tria­jul corect al bolnavilor infectați cu Covid-19, astfel încât să nu se pună presiune pe sistemul medical și să se evite aglomerația din spitale, pentru că în astfel de situații, din cauza lipsei de personal medical, deseori sunt solicitați în secțiile ATI medici din alte servicii, care n-au lucrat niciodată în aceste condiții speciale și nu știu să facă ventilație sau alte manevre de asistență respiratorie. Și aici fac o paranteză: nu uitați că în România sunt zeci de mii de bolnavi cronici, cu diferite afecțiuni, care în ultimul timp și-au neglijat simptomele și nu au mers la control, ori pentru că s-au temut de infectare, ori pentru că medicii lor de specialitate au avut cabinetele în­chise, prin efectele ordonanțelor militare. În plus, mulți dintre ei nu și-au putut luat medicația obliga­torie o perioadă, până când s-a reglementat elibe­rarea medicamentelor în farmacii, pe baza rețetelor vechi sau a celor primite online.

În al treilea rând, este foarte important modul în care populația înțelege să respecte distanțarea socială, în contextul pandemiei. Dacă nu sunt res­pectate aceste măsuri, putem să asistăm la o recru­descență a numărului de infectări. În această peri­oadă este supravegheată cu atenție curba infec­tărilor și măsurile se vor lua în funcție de aceste cifre. Așadar, populația trebuie să respecte întoc­mai indicațiile autorităților, mai ales purtarea măștii de protecție, atunci când iese în spațiul public, alt­fel nu va avea loc nicio relaxare! Știu că mulți oameni nu mai suportă statul în casă și această stare de incertitudine, însă sunt lucruri absolut necesare, care vor influența involuția curbei de epidemie în România! Dacă populația nu va înțelege că aceste măsuri sunt luate cu un scop benefic pentru întrea­ga națiune, ne vom trezi cu un nou val de îmbol­năviri, care vor „sufoca” spitalele, care și așa sunt aproape de saturație, mai ales cele de linia I. Mă­surile luate de Guvern sunt obligatorii și trebuie adoptate pe o perioadă îndelungată, pentru că acest virus nu va dispărea peste noapte. Până mai ieri, cu toții ne miram când vedeam asiaticii purtând măști, chiar și când erau în vacanță prin marile capitale europene. Ei bine, aceasta este o ima­gine care, după părerea mea, se va permanen­tiza și la noi până la toamnă.

„Relaxarea progresivă este un exercițiu necesar”

– Din experiența dvs. medicală, credeți că anunțul relaxării de pe 15 mai s-a făcut prea devreme?

– Haideți să ne uităm la exem­plul chinezesc, unde primul caz suspect a apărut în Wuhan, un oraș cu 11 milioane de locuitori, la sfârșitul lui noiembrie. În de­cembrie, doctorii au început să fie convinși că este vorba de un nou virus, dar n-au bănuit cât de peri­culos poate fi! Covid-19 a sur­prins prin repeziciunea disemi­nării, care are de-a face mult cu globalizarea, cu posibilitatea de a circula oriunde și oricând pe între­gul mapamond. Deplasările popu­laționale legate de Anul Nou chi­nezesc în Asia, pe de o parte, și de Paște în Europa, pe de altă parte, au fost dezas­truoase din punct de vedere al ratei infectării! Re­venind la epicentrul pandemiei, orașul Wuhan, știm că perioada de izolare a populației a fost de peste trei luni. Abia la jumătatea lunii martie au renunțat chinezii la personalul medical suplimentar, iar spre sfârșitul lui martie, s-a circulat din nou fără restric­ții. Deci, e nevoie de circa trei luni și jumătate până când poți afirma că epidemia ajunge, cumva, în platou, fără alte noi cazuri de infectare. Asta din punct de vedere medical! Însă nu putem face ab­strac­ție de dezastrul din sistemul economic, vizibil în toate țările afectate de pandemie! De aceea, cred că relaxarea progresivă este un exercițiu necesar – începând cu salariații din zone economice care contribuie masiv la bugetul țării (ca industria auto­mobilistică), dar și din alte industrii sau servicii generatoare de venituri, pentru că nici vistieria țării nu e un sac fără fund. Revenirea se va face pas cu pas, respectând măsurile impuse de situația „de facto”. Va fi un nou mod de viață, dacă vreți… Pre­supun că se va relaxa o restricție, se vor monitoriza efectele, apoi, ușor, ușor se va liberaliza circulația și se va relua activitatea în întreaga economie. Învățământul va mai avea puțin de așteptat, pentru că reluarea cursurilor ar încălca măsurile de dis­tanțare socială care încă se impun.

„În mod ciudat, vârstnicii sunt cei mai nemulțumiți de restricții”

– E posibil să apară la toamnă un nou val de infectare cu Covid-19, așa cum sună previziunile multor medici infecționiști?

– Orice este posibil! Cred că încă nu avem un răspuns la întrebarea „Când se imunizează o popu­lație?” sau „în cât timp”?. Este greu de apreciat și nici măcar nu știm dacă nu reapare riscul infectării. Și mai e o întrebare conexă: cât de mutagen este Coronavirusul? Speranța stopării unui al doilea val de infectare este legată strâns de descoperirea unui vaccin. Sunt cel puțin 100 de laboratoare în com­petiția asta, dar se pare că în momentul de față cer­cetările a opt laboratoare sunt mai avansate. Dacă până anul viitor acest vaccin se va dovedi sigur și va intra în producție, vom avea o armă de stăpânire a infecției și a contagiozității virusului Covid-19. Dar până atunci, vă asigur că dacă populația e com­pliantă și aplică regulile de igienă și distanțare so­cială, lucrurile sunt sub control. Dar foarte impor­tant este ca în acest timp să acordăm o atenție spo­rită segmentului de populație vârstnică. Din nefe­ricire, statisticile de la noi și din alte țări arată că formele severe de boală și cea mai ridicată rată de mortalitate sunt întâlnite la grupele cu vârsta peste 65 de ani. Mare atenție, pentru că tocmai acest eșan­tion populațional este cel mai reactiv și nemul­țumit de măsurile de izolare! Trebuie să înțeleagă și seniorii noștri că procentul de infecție este mai mare la tineri, dar fără evoluții nefaste, însă la vârstnici infecția duce de multe ori la deces.

– Aici e vorba, probabil, și de comorbidități…

– Desigur, peste o anumită vârstă, vorbim de complicații date de patologia asociată. Pentru că suntem spital cu profil pneumologic, la Institutul Marius Nasta vin, de regulă, cei cu comorbidități de tip respirator, dar pe lângă acestea pacienții au, nu de puține ori, diabet zaharat de care nici nu știau, obezitate sau boli cardiovasculare cronice neglijate. Astea sunt comorbiditățile care primează în cazurile de mortalitate în urma infecției cu Covid-19!

„Suntem printre puținele spitale care nu au raportate infecții la personalul medical”

– La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București se fac în prezent testări pentru depistarea virusului SARS-CoV-2. Rezul­tatele sunt încurajatoare sau mai degrabă ar trebui să rămânem în alertă?

– Testele pe care le facem la recomandările Ministerului Sănătății ne aju­tă foarte mult în trierea pa­cienților de la camera de gar­dă. Avem un pavilion de Covid, unde internăm pacien­ții testați pozitiv, iar contacții cu rezultate negative sunt încadrați în grupa de suspecți. Li se repetă testul, iar dacă al doilea este tot negativ, atunci sunt transferați într-un alt pavilion, unde ne ocupăm de bolile lor asociate, decon­spi­rate de multe ori de infecții virale sau infecții cu alți mi­crobi. Pacientul urmează tra­tamentul și pleacă acasă doar dacă are două teste ne­gative, chiar dacă a fost de­pis­tat pozitiv anterior. Avem o procedură strictă, pe care o respectăm cu sfințenie, iar până acum suntem printre puținele spitale (și avem o mulțime de salariați!) care nu au raportat vreo infecție la personalul medical – și aici mă refer nu numai la medici, ci și la infirmiere, asistenți, bran­cardieri – practic, toți cei care intră în contact cu pacienții infectați.

– Ținând cont de faptul că infectarea cu Co­ronavirus se face pe cale aeriană și cel mai afectat organ este plămânul, ne puteți recomanda câteva măsuri sau tratamente de întărire a aparatului respirator?

– Trebuie să adoptăm cu toții un regim de viață echilibrat, fără excese, să respectăm regulile de igienă, să facem mișcare (chiar și la domiciliu!), să încercăm tehnici de diminuare a stresului și an­xietății provocate de ritmul latent al vieții în izo­lare, cu care puțini ne putem obișnui. Starea psihică are o influență majoră asupra sănătății fizice, deci ar fi bine să ne îngrijim, în aceste momente de ră­gaz, și de sufletul nostru! Din păcate, nu există tratamente speciale pentru „întărirea”, cum îi spu­neți dvs., a aparatului respirator. „Starea de sănă­tate” se referă la funcționarea optimă a orga­nis­mului; dacă un singur sistem sau organ sunt în suferință, întregul organism este dat peste cap! De­sigur, exercițiile de respirație și renunțarea la fumat ajută mult aparatul respirator, dar câți dintre fumători sunt dispuși să renunțe la acest viciu?

– Pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice sunt expuși unui risc crescut în caz de infectare cu Covid-19?

– Foarte important, în contextul pandemiei, este ca pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice să știe că sunt predispuși să facă o infecție cu Covid-19 mai severă și cu consecințe mult mai dramatice, pentru că au deficit imun clasic și de multe ori sunt sub medicație imunosupresoare. Fiind încadrați într-o grupă de risc importantă, ei trebuie să fie precauți, pentru că 70% dintre efectele grave ale infecției cu Covid-19 se manifestă la nivel pul­monar! Pacienții cronici cu astm bronșic, bronșite, bronșiectazii, BPOC, fibroze interstițiale, cancere pulmonare etc. ar trebui să fie pregătiți pentru o posibilă infectare. În acest scop, ei au mai multe opțiuni. În primul rând, să se vaccineze antigripal și antipneumococic; odată efectuate vaccinările, vor evita în mare măsură o infecție severă ca cea cu Covid-19. În al doilea rând, să-și ia regulat do­zele de Vitamina D, recomandate de medicul cu­rant. Imunitatea se întărește indirect prin supli­men­tarea Vitaminei D (necesară mai ales acum, după o perioadă îndelungată în care nu ne-am expus la razele soarelui), prin alimentație sănătoasă (dieta mediteraneană, de exemplu), prin activitate fizică moderată și un stil de viață cât mai sănătos, fără toxice de niciun fel.

– Ce măsuri suplimentare de protecție ar trebui să ia aceștia în timpul pandemiei?

– Ar fi indicat să-și ia măsuri suplimentare de precauție la domiciliu: să restrângă deplasările, știut fiind faptul că au imunitatea scăzută, și să nu în­trerupă tratamentul recomandat de medicul spe­cialist – de obicei, spray-uri pe bază de cortizon ori tratamente biologice pentru astm sau alte afecțiuni ale aparatului respirator. În plus, să respecte regulile ele­mentare de igienă, să poarte mască și mănuși de protecție, să se izoleze de membrii familiei și să păstreze distanța față de alte persoane când iese din casă, să se vaccineze pentru afecțiunile de care suferă, să-și ia regulat tratamentul recoman­dat și să aibă control asupra bolii lor în orice situație! De asemenea, să fie avizați că dacă se confruntă brusc cu febră, agra­varea dispneei, mialgii, pier­derea mirosului, pierderea gustului sau tulburări gastro­intestinale, e bine să se prezinte de urgență la medic, pentru că acestea sunt simptomele tipice ale infecției cu Coronavirus.

„Niciun medic cu capul pe umeri n-ar putea recomanda nicotina ca tratament”

– Zeci de „mituri” sunt vehiculate în spațiul virtual despre protecția la Coronavirus, pe care multă lume e dispusă să le aplice fără să țină cont de sfaturile medicilor. Printre acestea, consumul de usturoi, Vitamina C sau propolis, spălăturile bucale cu bicarbonat de sodiu sau inhalațiile cu soluții saline sunt cel mai bine „cotate” pe inter­net. Văd că deja zâmbiți… Există vreun efect pozitiv al acestor metode, din punct de vedere medical?

– Nu există niciun efect pozitiv dovedit! Nu s-a demonstrat vreun posibil beneficiu al gargarei cu bicarbonat sau al inhalațiilor cu apă de mare. Nici foehnul nu ne ajută; degeaba creștem temperatura la nivelul sinusurilor, pentru că virusul nu moare! Să ne expunem la razele ultraviolete n-are sens; ne putem alege cu arsuri pe piele, dar de virus e posibil să nu scăpăm! De usturoi nu mai vorbesc – mai degrabă ne apără de strigoi decât de Coronavirus! Cât despre gargară sau injecții cu soluții biocide – Doamne ferește! În concluzie, atât timp cât nu există un medicament care să vindece această boală sau un vaccin care să ne apere de infectare, mai bine stăm cuminți și ascultăm sfaturile medicilor! De multe ori, riscurile unor astfel de metode empi­rice sau ale automedicației cu antibiotice și anti­virale pot fi mult mai mari decât pericolul infectării în sine!

– O știre surprinzătoare, făcută publică în urmă cu puțin timp de un grup de cercetători francezi, este aceea că nicotina ar avea efect pro­tector împotriva infecției cu noul Coro­navirus. Fiind cunoscută activitatea dvs. în lupta împotriva fumatului, ce părere aveți despre această idee?

– Puțină lume știe că acest articol apărut în spațiul public – despre care vreau să men­ționez că a fost aspru criticat de către ex­perți, fiind realizat pe un lot de doar 500 de pacienți și având vicii majore de proce­dură, deoarece nu s-au luat în calcul cazu­rile severe – are o concluzie care n-a fost reprodusă integral: „În ciuda posibilelor efecte benefice ale nicotinei, noi nu reco­mandăm fumatul!”. Sigur că niciun medic cu capul pe umeri n-ar putea recomanda fumatul, pentru că, în paranteză fie spus, țigara conține, în afară de nicotină, 64 de substanțe carcinogene și alte zeci de sub­stanțe toxice! N-ai cum să recomanzi așa ceva, cu atât mai puțin în scop terapeutic! Știți ce s-a întâmplat în Franța, după ce a fost publicat studiul? Populația a epuizat stocurile de plasturi de nicotină din farmacii! Ulterior, președintele Emma­nuel Macron a interzis vânzarea acestora, pentru că lumea era tentată să se acopere cu plasturi de nico­tină… Așadar, e total greșit să lansezi o concluzie pe baza unui studiu controversat, pentru că poți induce un val de consecințe nebănuite! Fumătorilor li s-a insuflat sentimentul de securitate prin acest „efect pozitiv” al nicotinei, iar mulți nefumători s-au apucat de fumat, ceea ce este hilar… Mii de studii științifice serioase atestă că fumatul e un important factor de depresie a imunității, fapt ce ar trebui să le dea de gândit cercetătorilor înainte să lanseze o ipoteză de genul acesta!

„Aș fi foarte mulțumit dacă s-ar păstra în memoria colectivă respectul pentru profesia medicală, și după trecerea pandemiei”

– În calitate de medic, ați tras vreo concluzie din această pandemie?

– Pe de o parte, sunt și eu om și m-am temut de consecințele unei epidemii de asemenea proporții, mai ales în luna martie, când numărul deceselor creștea în întreaga Europă cu viteze amețitoare! Din experiența medicală știu că, în lipsa unui trata­ment țintit, lupta cu un virus necunoscut poate dura ani la rând, timp în care totalul deceselor pe plan mondial poate lua proporții biblice. Din fericire, măsurile luate de autoritățile noastre au dat roade și nu avem un procent mare de decese! Apoi, sincer să fiu, mi-a plăcut foarte mult să văd că populația elogiază personalul medical, peste tot în lume. Și-au adus aminte cu toții că personalul medical există și are o misiune, o datorie, mai ales acum, când ne confruntăm cu amenințări majore pentru sănătatea populației. Aș fi foarte mulțumit dacă s-ar păstra în memoria colectivă respectul pentru profesia medi­cală și după trecerea pandemiei. Personalul medical din România n-a fost băgat în seamă prea multă vreme de politicieni și de forurile decizionale, ceea ce a dus la migrația atâtor medici și asistente me­dicale spre Occident, lăsându-ne fără prea multe opțiuni în momentele de criză… Apoi, s-a observat, încă de la debutul epidemiei, că sistemul sanitar românesc (care ani la rând s-a confruntat cu lipsuri – atât în dotarea cu aparatură medicală performantă și medicamente de ultimă generație, cât și de personal ori materiale de protecție de strictă nece­sitate) n-a fost pregătit pentru o asemenea provo­care majoră. Sper ca aceste greșeli să nu se mai repete pe viitor, miza fiind enormă: sănătatea popu­lației României, chiar supraviețuirea acestui popor! Cred că acum s-au văzut limpede toate lipsurile cu care ne confruntăm și, în sfârșit, se vor lua măsuri ferme pentru reformarea sis­temului sanitar românesc din temelii, pentru că avem mare nevoie de servicii medicale de calitate!